Page 58 - Drumul_socialismului_1987_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

20,nn
20,15
20,25

20,55
Ui
Pe o şosea, spre... centrul pămîntului!
5? 21,10
idei fierbinţi, purtătoare de n o u ! scmenca călătorie, însă în continuare, ce se obţi­ Răspunsul l-am aflat tot 21,50
Nu am făcut încă o a-
aplicarea
ne
moder­
prin
rezultatele cercetărilor e- nizărilor, la o subunitate în studiul semnat dc co­ 22,00
lectivul de cercetători (in­
în 1986, primul an al duselor de 17 la sută. A- este o mare diferenţă în­ fectuate de către un co­ de extracţie a C.M. Deva: ginerii Doina Mîţiu, Ga­
actualului cincinal, la în­ cesta este în continuă creş­ tre „negru 603" şi „ne­ lectiv de specialişti de la • Capacitatea dc produc­ briela Dragos, Sanda
treprinderea chimică Orăş- tere, anul trecut a fost de gru 604". Putem spune că I.C.I.T.P.L.C.I.M. ' D e v a ţie este mai mare cu cir­ Draia şi tehnician Glicor-
tie a luat fiinţă un nou 12,3 la sută. aici, unde se lucrează cu confirmă şi propun o ast­ ca 500 000 tone de mine­ ghe Morar): « Folosirea
compartiment de activita­ — Ce produse suferă în­ culori reci sau calde — fel de posibilitate. Desi­ reu pe' an • Productivita­ unor utilaje autopropulsa­
te: atelierul de cercetare noiri atît de rapide ? în nuanţe greu sesizabile gur, nu la modul fabulos tea muncii creşte cu 5—12 te grele pe pneuri (încăr­ nu
productivă (A.C.P.). Zile­ — Este vorba, în pri­ — ultimul cuvînt îl au ex­ şi plin de mister imagi­ tone/post • Indicele lu­ cătoare frontale, maşini lliop
le trecute am purtat o dis­ mul rînd, de reperele au­ perienţa, priceperea oame­ nat de Jules Verne, ci în- crărilor de pregătire sca­ de perforat cu ,12 braţe 0. 15 i
1. a o
cuţie cu şeful acestui ate­ to, care au atît un rol nilor, ideile lor întotdeau­ tr-un fel mal realist şi mai de cu 3 m/1000 tone de pentru lucrările de pre­ cultu
lier, chimistul Rodica funcţional, cît şi estetic. na fierbinţi şi purtătoare practic, specific zilelor minereu (deci, se reduc gătire, ¡maşini de perforat 7,30 2
vista
Munean. Şi alte produse se reînno­ de nou ! în acest fel, pe noastre. Despre ce este cheltuielile) • Consumul găuri lungi în evantai etc.) rul
— Atelierul nostru este iesc — de pildă, la amba­ primele cinci luni ale a- vorba ? Pentru a înţelege, • Modificarea unor para­ letin
puiul
chemat să răspundă noi­ laje se reduce greutatea cestui an am reuşit să a- trebuie să ne imaginăm I.C.I.T.P.L.C.I.M. metri geometrici ai tehno­ 10,00
lor sarcini ale dezvoltării specifică, se schimbă for- similăm tot atîtea repere întîi un zăcămînt de mi­ logiei cu surpare în sub­ 10.05
intensive, cerinţă imperi­ cît în întreg anul 1986. nereu descoperit de geo­ D E V A etaje (exemplu: înălţimea 10.35
oasă a celui de-al optulea Pentru autoturismul „Olt- logi undeva, sub scoarţa subctajului şi distanţa în­ rii. <
citat«
cincinal. Avem un colec­ I. C. ORĂŞTIE cit" am asimilat circa 200 pămîntului. Pentru scoate­ de lemn este mai mic cu tre galeriile de subetaj ştiri;
rea „la ziuă" a materiilor
tiv compus clin 25 de ca­ de repere, pentru diferite respective se foloseşte me­ 3 mc/1000 tone de mine­ cresc, fiecare, cu 4 m) • tră;
dre cu pregătire tehnică variante ale „Daciei 1310" toda de exploatare cu sur­ reu • Consumurile ener­ Creşte pasul dc puşcare dc
12,00
superioară şi cu multă ma ele. . — dar, reperele — peste 90 de repere, iar pare în subetaje. Cercetă­ getice, la operaţiile de în- cu 0,5—1,5 metri • în lu­ 12.05
experienţă obţinută în ac­ auto se schimbă aproape pentru „Dacia 500" sînt în torii deveni au ajuns, du­ cărcare-transport, se dimi­ crările de pregătire apar XX;
tivitatea practică, produc­ în pas cu... moda I Căile curs de asimilare 38 de pă fructuoase căutări, la nuează cu aproape 3 kg noutăţi ca: suitori desti­ tice;
fol ci o
tivă. repere. cc/tonă ® Pierderile de naţi special pentru aeraj, 1 la
de înnoire ar fi: moder­ modernizarea acestei teh­ rostogoale numai pentru
— Vrem să scriem nizarea reperelor din pro­ — In concluzie, în ce nologii de extracţie. minereu se reduc, conform transportul -de minereu, mierii
Arii
chiar despre experienţa ducţia curentă (pentru constă experienţa A.C.P. ? calculelor, cu 16 la sută • precum şi... rampe spirale Odă
pozitivă, dar nu a unei — în organizarea opti­ —- Vă putem spune — Capacitatea de producţie de acces. Acestea din ur­ Rădic
nc-a
singure persoane, ci a tu­ creşterea productivităţii, mă a fazelor pe care le Morar, explicat ing. Iulian pe unitatea do suprafaţă mă sînt, de fapt, acele dicnţ;
şeful
colectivului
că u
turor oamenilor de aici. reducerea consumurilor implică procesul de asimi­ amintit — că această te­ de zăcămînt va spori de drumuri în spirală şi se >oeţil
După numai un an şi ceva specifice, înlocuirea ma­ lare (proiectarea matriţei, mă de cercetare ne-a fost 4—5 ori o Gradul de re­ construiesc la marginea «ctiii
se poate vorbi' despre teriei din i m p o r t execuţia ei, alegerea ma­ impusă de realitatea exis­ cuperare a metalului din zăcămîntului. La nivelul dioga
17.35
cristalizarea unei anumite etc.), valorificarea unor teriei prime, stabilirea tentă în unele subunităţi rezervele geologice creşte fiecărui subetaj se deschid patrii
experienţe în activitatea propuneri concrete ale be­ tehnologiei de lucru etc.). ale C.M. Deva. înnoirile cu 17 la sută. din şosea către zăcămînt lităţi
Fotby
colectivului A.C.P. ? neficiarilor (ca să nu le Avem colective de specia­ pe care le-am adus ridică INe oprim aici cu enu­ căi de- acces orizontale. Etapii
— Desigur, în foarte spunem exigenţe 1), care lişti pentru fiecare pro­ foarte mult eficienţa ac­ merarea avantajelor pe Iar şoseaua în spirală — suges
într-c
multe laturi ale muncii merg pînă la nuanţa cu­ gram de asimilare. Orga­ tivităţii de exploatare. care le atrage după sine ce se foloseşte numai pen­ poeţi«
pe care o desfăşurăm. Mai lorilor. Specialiştii noştri nizarea activităţii atelie­ S-a plecat, deci, do la o modernizarea metodei de tru transportul oamenilor ni uzi c
letin
semnificativă este însă cea au o experienţă în acest rului în acest mod a con­ situaţie reală care prezen­ exploatare cu surpare în şi al materialelor — con­
din domeniul moderniză­ domeniu şi pot distinge dus la scurtarea duratei ta mai multe neajunsuri: subetaje. Dar, de fapt, în tinuă fără întrerupere
rii şi înnoirii produselor. orice nuanţe ale culorilor de asimilare a unui nou productivitate scăzută, ce constau modernizările ? spre... centrul pămîntului!
Avem planificat, în 1987, reci sau ale culorilor cal­ produs cu cel puţin două consumuri energetice mari,
un grad de înnoire a pro­ de. De pildă, pentru noi săptămâni ! pierderi de minereu. Iată, DE\
Un „cordon“ contra ru it
NE DC
Pe o platformă de la hidraulic. Trebuie să mai (Mod-
C.T.E. Mintia s-au strins, Dalta... salvatoare! spunem că pe lingă dal­ pierderilor de metal! rii u
in decursul anilor, zeci de ta.,. salvatoare, mai inter­ H) ;
seria
preincălzitori de aer - montată pe braţul excava­ tezate in citeva secunde. vin şi sudorii care, cu a- în Ai
uriaşe piese de metal for­ tor al unui „Castor". Prin Ideea, după cum ne măr­ jutorul flăcării oxiacetile- DC la O.S.M. II din C.S. golirilor la oţelărie, con­ In creţ
mate dintr-o ţesătură com­ vibraţii hidraulice ţevile nice debitează bucăţi de Hunedoara pleacă spre sumuri energetice supli­ TROŞ
(Parii
multe
de
plexă de ţevi. Un singur preîncălzitorului — după turisea autorul ei, a venit preincălzitori exact pe mă­ bluming încărcate trenuri lin­ mentare datorită răcirii rii le
turnare
cu
preincălzitor cintăreşte cir­ cum se vede şi din foto­ de la modul de spargere sura troacelor de alimen­ lor, amestecuri dc şarje, Toate
tea I
grafia alăturată - sint re- a betoanelor cu vibratorul gouri de oţel. Acolo, după probe suplimentare de la­
ca 15 tone. Desigur, aces­ tare din C.S. Hunedoara. ce trec prin staţia de borator pentru identifi­ (Uniri
te cantităţi uriaşe de me­ transbordare, macaralele care, transporturi supli­ VULC
tal trebuie să fie predate „striper" extrag lingoul mentare şi multe altele. drago
DO NE
siderurgiei pentru recitcu- din lingotieră (este vorba Pentru înlăturarea unor joci
lare. Dar,cum să debitezi de lingotiere invers coni- astfel de cheltuieli inuti- PETR
aceşti mamuţi de fier decişi 1
URICz
vechi ? S-au făcut nume­ 1 i pe )
roase încercări: ® o ,,sabie" C . S . H U N E D O A R A BRAi:
toare.
montată pe un cadru cu re (S
zăbrele, pe potcoava bul­ RALIA
ce) pentru a-1 introduce le un colectiv format din cui are
dozerului ® Două astfel în cuptoarele adinei de la maistrul principal Simion norul)
de cuţite montate la bul­ laminorul bluming. Ne­ Tuşa, inginerii Virgil An­ mandi
luri 1.
dozer (inconveniente la cazul este că multe lin­ ca şi Nicolae Păcuraru, de seriile
cele două soluţii menţio­ gouri nu pot fi extrase şi la O.S.M. II, împreună cu GEOA
nate: distrugerea amhreia- trebuie returnate la oţe- ing. Ioan Drăgan, din ca­ ochi
cultu r
jului la buldozer) ® Pika- lărie. Ce s-a întâmplat ? drul Centrului de cerce­ puri t
Prin spaţiul rămas în zo­ tări .şi proiectări Hune­ BitAZ
mer cu cuţit pentru debi­ CALA
tare (neajunsuri: consum na de contact dintre lin­ doara, au cercetat şi au iese (
gotieră şi podul de turna- găsit soluţia intr-un... cor­ SI MLI.
mare de motorină şi efort ne s-a scurs metal în ex­ don din pastă refractară. devăn
fizic deosebit). IIJA:
terior .şi s-a întărit, for- Cu ajutorul acestui cor­
Inginerul loan Barb, şe­ rnînd bavuri aproape don se etanşează planul
ful lucrării de recuperare compacte de jur-împreju- de separaţie dintre lingo­
a materialelor feroase tieră şi -podul de turnare,
rul lingotierei. Neajunsu­
vechi din termocentrală, a rile generate: distrugerea împiedicînd metalul fier­
găsit de puţin timp o nouă — în timpul manevrelor binte să iasă în exterior. Rezu
y
'* ?' *' Această soluţie tehnică, 17 iun
soluţie: o daltă tăietoare de extracţie — a reţelei destul de simplă, a fost i;.\tr
sub o formă specială, de turnare, returnarca lin- experimentată în hala de 43, 10
Extr
pregătire a trenurilor de 30, 20,
Font
turnare şi a dat rezultate 779 217
bune. Numărul lingourilor 89 G12
La Fabrica de încălţă­ să execute 180 perechi, iar returnate s-a redus cu cir­ tegorii
minte Hunedoara, produc­ Mecanizarea-la baza creşterii productivităţii muncii dispozitivul creat în a- ca 80 la sută. (Este foarte
tivitatea muncii a cunos­ cest scop are un randa­ mult, dacă ne gîndkn că
cut creşteri de la un an la colectiv pentru sporirea feţe pentru încălţăminte, cu efort fizic mare si pro­ ment de 606 perechi de, în fiecare zi sînt zeci de
altul, constituindu-se în- ductivitate scăzută. După barete pe oră. lingouri returnate din a-
tr-o experienţă demnă de productivităţii fizice ne-am noi lucrăm chiar cu ase­ cum nc-au relatat cele Dacă mai amintim şi ceastă cauză). „Mai tu ~ Peni
una
cele
oprit
la
dintre
relevat. „în 1986 — ne menea utilaje. Este vorba faptul că în procesul de buie — ne spunea ing. fi răcc
informa ec. Virgil Pădu- mai interesante şi mai dc de dispozitivul de debitat două muncitoare, într-o producţie al fabricii de Ioan Drăgan — să fie me­ instabl
rean, şeful biroului orga­ efect: mecanizarea unor oră, un om putea să de­ încălţăminte sînt necesare canizată operaţia de fabri­ riabll, a
Pe
nizarea producţiei şi a operaţii dc pe ..fluxul în­ biteze 284 perechi de ba- zeci dc .mii de barete pen­ care a cordonului de pastă ploi
muncii — productivitatea călţămintei". Cum s-a FABRICA rete, pe cînd dispozitivul tru sandale, avem şi mo­ refractară, pentru a se rac tor
fizică a crescut, faţă de procedat ? DE ÎNCĂLŢĂMINTE execută 800 perechi de putea trece la aplicarea te şi «
ultimul an al cincinalu­ — în atelierul mecanic HUNEDOARA barcte în aceeaşi Unitate bilul acestor puternice ac­ soluţiei în producţia cu­ tricc,
Vintul
lui trecut, cu 112 perechi al fabricii noastre — ne-au de timp, adică de aproape ţiuni muncitoreşti îndrep­ rentă. încă din semestrul la mo.
de încălţăminte/persoană. explicat surorile Valeria trei ori mai mult. La ope­ tate spre automatizarea şi II 1987 se va trece la e- cări t-
55 km
în 1990, este prevăzut ca şi Adriana Bîrsan, confec- material sintetic pentru raţia de îndoire şi lipire modernizarea tehnologiilor fectuarea totală . a etanşă- vestic
acest plus să ajungă' la ţionere — au fost conce­ confecţionarea baretelor a baretelor — necesară de fabricaţie prin auto- rilor respective“. Tempo
de la sandale şi de dis­
872 poreclii do încălţă­ pute şi realizate diverse pozitivul pentru îndoirea pentru a le spori rezis­ dolare .şi autoutilare, cu vor fl
şl 14 f
minte". maşini pentru operaţii ce baretelor cu tcrmociment. tenţa — productivitatea a efecte pozitive pentru xime
se executau pînă nu de Pagină realizată de grade.
Dintre metodele multi­ mult manual. Aici, în ate­ Mai înainte, aceste ope­ crescut de aproape patru creşterea accentuată a pro­ MARIN NEGOIŢA mlnea.
ple folosite de harnicul lierul de pregătit şi cusut raţii se efectuau manual, ori: pe oră, un om putea ductivităţii muncii.