Page 59 - Drumul_socialismului_1987_06

'201 ® JOI, 18 IUNIE 1987 Poq. 3

Calitatea producţiei — Aici îţi iubeşti locui

'IZIUNE cu toate
obiectivul major ai întregului colectiv
al
:011o mică — In altă parte nici n-aş republicană a întrecerii pe
în studiou- I.P.S.R.U.M. Deva este rul comitetului de partid rourilor organizaţiilor de de lucrări. Repartizarea li dorit să urmez cursurile meserii — 6 premii şi men^
iotelcv/ Junii în al treilea an de activi­ din unitate. Dar nu nu­ bază, a tuturor membrilor tinerilor pe lingă membrii liceale — ne spunea elevul ţiuni pe ţară: Călin Micu
tate. în acest timp, va­ mai atît. înseamnă o per­ de partid la soluţionarea de partid cu experienţă, Cosmin Chita. Mă simt le­
ia c*u oamc- loarea producţiei realizată manentă adaptare şi per­ multiplelor probleme ce care răspund în faţa or­ (locul I), Daniel Rovinar,
tr ii oameni gal de această vatră, iar Tiberiu Doţ (locul II), Şte­
tia rcsponsa- de tînărul colectiv de aici fecţionare a p r o p r i e i ţin de sporirea calităţii ganizaţiei de calitatea liceul - după cum arată şi fan Ciocan (premiu special),
civice a crescut de mai bine de munci la cerinţe .şi exi­ producţiei. In acest scop muncii depuse, de pregă­ numele lui — a reprezentat Cristian Bulgarii, Cristian
ciori, mari trei ori. Este un salt im­ genţe noi, superioare. Pu­ ei au fost repartizaţi pe tirea profesională, de or­
Vittorio de portant, o acumulare can­ tem spune că nu există secţii, domenii şi locuri de dine şi disciplină — toate şi reprezintă aceste locuri. Gliga (menţiuni). Iar ediţia
a Vl-a a Festivalului na­
Zilele trecute am avut cin­
titativă dobîndită prin e- adunare generală sau a- muncă şi raportează pe­ coordonate de biroul or­ stea şi mindria de a sus­ ţional „Cîntarea României",
fort şi strădanie, prin cău­ naliză în care să nu fie riodic despre felul în care ganizaţiei do bază — au ţine o alocuţiune despre a încununat cu laurii locu­
tări continue pentru a răs­ discutate problemele cali­ urmăresc şi materializea­ dus la eliminarea în bună statutul liceului „Avram lan- lui I pe ţară membrii or­
punde cit mai bine mari­ tăţii. De ce ? Pentru că ză sarcinile încredinţate. măsură a lucrului de min­ cu" in timp, care a dat şi chestrei de instrumente
lor comandamente prezen­ este un domeniu care fră- Trebuie remarcată în a- imală, la formarea unei dă valori de substanţă nea­ populare (dirijor Nicolae
te şi de perspectivă. Din­ rnîntă în cel mai înalt cest context intensa acti­ atitudini exigente faţă de mului nostru. Era un cadru Bolid), pe soliştii instrumen­
colo însă de aceste împli­ grad întregul nostru co- vitate ce se desfăşoară în activitatea fiecăruia. deosebit. Erau de laţă ab­ tişti (clarinet) Eugen Bulz
niri cantitative, problema Pentru cei 54 comunişti solvenţii liceului nostru din (clasa a IX-a) şi MihaelO
esenţială, fundamentală ai organizaţiei de bază
I I: fi,00 Ra- în conducerea de către organizaţiile 1947, veniţi la inlilnirea de Luca (clasa a X-a), grupul
l dimineţii; pentru întreaga muncă a uzihare, calitatea produc­ 40 de ani, oameni ai mun­ lolk şi solista de muzică u-
idicului; 6,30 oamenilor unităţii este de partid a activităţii economice ţiei a fost şi este unul din cii din aproape toate com­ şoară Mihaela Vlad. La sal­
:ilei în agri- calitatea. Mai concret, ca­ domeniile do primă im­
Rad io jurnal; partimentele vieţii economi­ ba laurilor pentru locul I
ară; 8,00 Rc- litatea pieselor de schimb lcctiv. Pentru că nu ne organizaţiile de bază. în portanţă. Este firesc acest ce, social-politice şi cultu­ in „Cîntarea României" se
8,10 Curie- şi a reparaţiilor utilajelor este indiferent, dimpotri­ organizaţia de bază-lăcă- lucru, întrucât aici se c- adaugă şi un loc doi atri­
>r; 9,00 Bu- şi instalaţiilor miniere, ca­ vă, ne doare cinci vedem tuşi, bunăoară, s-a ţinut xecută piese, pentru utila­ rale din ţară. A lost un mo­
i; 9,05 Răs- ment de reietinţă pentru buit duetului E. Bulz — M
¡cultătorilor ; ro se răsfrînge în munca că un lucru nu a ieşit aşa seama că cei 59 ele coniu- jele miniere din subteran liceul nostru, pentru cei ca­ Luca, care au entuziasmat
de ştiri ; şi realizările colectivelor cum trebuie. Este un ma­ nişti constituie un poten­ şi de la suprafaţă. „Se publicul interpretind cintece
cutezători !; unităţilor Centralei mine­ re cî.ştig pentru noi că am ţial de acţiune important zbat şi se luptă foarte re învăţăm şi ne instruim
pionierii ţă- in această unitate şcolară populare la două şi patru
10,45 Publi- reurilor Deva. Dintr-o ata­ reuşit ca într-un timp şi că în secţie se execută mult pentru calitatea lu­ reprezentativă. Iar clipa a- lluiere.
Bulctiu de re perspectivă sînt lesne scurt să-i facem pe oa­ reparaţii la utilaj minier, crărilor" —• au fost cuvin­
olitica noas- de înţeles însemnătatea şi meni să înţeleagă că nu linii de fio tare şi mori au­ tele ce le-am auzit de mai
uzică uşoară LICEUL INDUSTRIAL „AVRAM IANCU" BRAD 1
Girovcanu ; valoarea demersurilor or­ se poate altfel. Iar paşii togene la uzinele de pre­ multe ori la adresa oame­
i de ştiri ; ganelor şi organizaţiilor noştri în această direcţie parare, reparaţii capitale nilor de' aici. Demersurile
i secolului de partid, ale comunişti­ sînt o certitudine deloc de la autobasculante de 50 şi organizaţiei de partid sînt ceea de adlncă simţire pa­ Sint roade ale strădaniilo
itece patrio- neglijat, dar şi un argu­ 55 tone, de calitatea lor triotică nu o voi uita nici- elevilor, ale muncii cadre )
)in comoara lor pentru ca tot ce iese prioritar orientate înspre cind. Printre absolvenţii de lor didactice care îşi reS' >
13.00 De la pe poarta întreprinderii să ment că putem şi trebuie depinzînd, în bună măsu­ întărirea controlului in-
0 Avanprc- poarte amprenta răspun­ să facem mai mult. ră, rodnicia muncii în sub­ icrfazic, implicarea ' res­ acum 40 de ani se humără pecia meseria, respeciînd şl'
-tv. ; 15,15 derii şi implicării efective în activitatea de an­ teran si la suprafaţă. „în ponsabilă a conducători­ şi tovarăşul Romulus Leu- tradiţiile şcolii. Cei peste
crete; 15,40 ceanu, profesor la Liceul 100 de absolvenţi care, în
oinăne; 16,00 pentru lucrul bine făcut. samblu dedicată acestui acest al treilea an al exis­ lor de formaţii şi îndru­
16,15 Au- Ce înseamnă, practic, important domeniu s-a a- tenţei unităţii noastre — marea concretă a tinerilor industrial din Gurabarza. ultimii doi ani, au reuşit la
; 16,45 Muzi- vut în vedere şi s-a por­ subliniază Constantin Ne­ din secţie. Membrii tarafului acelui li­ concursurile de admitere în
lie 'rsurile pentru cele cinci organi­ ceu, laureaţi cu locul I in învăţămintul superior, sînt
ri; ) Ba zaţii de bază calitatea ? nit cu necesitatea implică­ gru, secretarul organizaţiei Desigur, munca şi efor­ „Cîntarea României", au do­ alte argumente ale străda­
i; 5 Ra- — O mare şi continuă rii mai active şi mai res­ de bază, ne bucură că turile organelor şi organi­
cconomică ; ponsabile a membrilor co­ putem spune că am făcut zaţiilor de partid de la rit să înfrumuseţeze cu cli­ niilor şi muncii colective —
r şi. te cînt, responsabilitate — sublinia pe de neuitat întîlnirea. Şi elevi, profesori.
18.00 Actua- Aurel Tulbăcean, secreta­ mitetului de partid şi bi- progrese mari în privinţa I.P.S.R.U.M. Deva în a- Pentru noul an şcolar, li•
iizicâ; 13,45 calităţii. După multe în­ ccastă direcţie sînt mult astlel am întimpinat pe cei
t cu minut. cercări şi variante am a- mai complexe. Cel mai peste 30 de absolvenţi de ceul îşi va deschide porţile
; 2l,oo La juns la concluzia că cca acum 40 de ani, şi pe trei pentru treapta I, cu clase
; 22,00 o zi important lucru este că în dintre profesorii lor, cu cu prolile de electromecani­
¿3,00 Moment CAMPANtA AGRICOLĂ DE VARA mai eficientă modalitate prezent calitatea este u-
10 Nocturnă de antrenare efectivă a nul dintre obiectivele prio­ „Marşul lui lancu". că, mecanică suprafaţă şi
55—24,00 Bu­ Cosmin Chiţa e emoţio­ mine, petrol şi geologie. In
ri. membrilor organizaţiei ritare căruia i se acordă o nat şi acum, cînd relatează treapta a II-a protilele cla­
L a î n t r e ţ i n e r e a c u l t u r i l o r grupuri de oameni şi pc mare atenţie. în acelaşi momentul găzduit de liceul selor vor fi pentru electro­
lor
este
repartizarea
pe
timp, se acţionează pentru
{Urmare din pag. 1) întîlnit şi pe terenurile tipuri de lucrări. In orice intensificarea , pregătirii şi in care învaţă. E in clasa a mecanică, electromecanică
de mină, mecanică supra-j
Xl-a A şi deţine locul III pe
A.E.I. Beriu. Mai precis, moment ştim cine trebuie perfecţionării profesiona­ ţară la recenta întrecere na­ laţă şi de mină, iar pentru
transigenţă, aplicînd pre­ se afla la lucru o forma­ să urmărească şi ce tre­ le, implicarea mai eficien­ ţională a olimpiadei de lim­ învăţămintul seral - electro­
'bun a rea hai- vederile legii). ţie de şapte tractoare cu buie să facă pentru exe­ tă a cadrelor tclinico-in- bă şi literaţură română. In­ mecanică, mecanică supra­
*'n); Locote- Cu hărnicie se muncea pluguri şi discuri, care cutarea unor lucrări de ginereşti si maiştrilor, în­ faţă şi de mine. O bază di­
vArta); HU- pregăteau terenul eliberat cea mai bună calitate". tărirea disciplinei tehno­ teresul şi dragostea pentru
Sanla albastră şi în grădina de legume logice, a răspunderii com­ cunoaştere I le-am remar­ dactică modernă, cu clase
A); Fiii Ma- a unităţii, unde echipa de orz masă verde pentru Care sînt argumentele cat de cînd purta cravata amenajate pe principiul ca­
(Modern ■— Domnicăi Ilie şi mccani- a fi însămlnţat cu po­ secretarului cînd afirmă partimentului C.T.C., îm­ binetelor şi laboratoarelor,
1
jînzele sus — rumb în cultură dublă. bunătăţirea colaborării roşie cu tricolor şi se alia
■a: întîlnire zatorii losif Dab şi Nico- acest lucru ? în primul dintre atelierul de proiec­ ■— ca- şi acum — printre cei un complex de ateliere bine
(Flacăra) ; lae Datnian executau — Pe o tarla alăturată, mun­ tind faptul că aici s-a mai buni elevi. Are, pentru dotate sub raport tehnic, o
(Castel); PE- sub îndrumarea inginerei cea Ilie Bîldea cu cultiva­ tare şi C.T.C., intensifica­ liceul in care învaţă, res­ bază sportivă care asigură
Pădureanca torul la prăşitul mecanic reuşit omogenizarea for­ rea activităţii de creaţie
i v icală — se- Didia Manolescu, şefa fer­ maţiilor de lucru, specia­ tchnico-stiintifică. pectul ce se cuvine să-l desfăşurarea unei bune ac­
Noiembrie); mei şi a economistei So­ al porumbului. No spune porţi unei instituţii care şi-a tivităţi de masă şi de per­
c sus — par­ rina Rujoi — lucrările de eă a intrat dis-de-dimi- lizarea oamenilor pe tipuri VALENTIN NEAGU cîştigat un prestigios statut formanţă (echipa de hand­
atul epavei neaţă la lucru şi pînă la
Pl-7 Ghea- întreţinere. in învăţămintul hunedorcan bal deţine locul I pe ju­
< tural) ; După ce a încheiat cea acea oră (era amiază) a şi in care atenţia pentru deţ), cantină, internat, o
F1 ^ coca rea de a doua praşilă meca­ prăşit porumbul pe mai pregătirea temeinică a ele­ gospodărie anexă exempla­
(Luceafărul); nică la sfecla de zahăr, mult de 10 ha. ră - toate vin in sprijinul
rrebule să-ţi Inginerul şef ai C.A.P. vilor este merituoasă.
(Minerul) ; Mihai Cristinescu a tre­ Argumentează şi in acest asigurării pregătirii temeini­
Confruntare cut ia tratamentul carto­ Orăştioara de Sus, Elena an şcolar numărul mare de ce a elevilor, pentru muncă
Muncitoresc) ; filor împotriva manei şi a Vişescu, avea numai cu­ premii şi locuri fruntaşe pe şi viaţă.
Tex i ea nul Fe- vinte de laudă la adresa
(Retezat) ; gîndacului din Colorado ţară la concursurile pe dis­ La liceul din Brad, aliat
mai încîntă­ pe terenurile C.A.P. Căstău. mecanizatorului Aurel Lo- cipline de învăţămint şi pe in al 118-lea an de exis­
iai atrăgătoa- Tot la cartofi, la rebilona- leanu care, pe lingă pri­ meserii ca şi in etapa fina­ tenţă, promoţia anului 65 al
roşie); GU- cepere, dovedeşte mereu
Lccţil parţi­ tul al II-lea, muncea şi hărnicie şi răspundere in lă a Festivalului naţional făuririi Uniunii Tineretului
al tata (Mi- mecanizatorul Ioan Ciorîţâ. „Cîntarea României". La fa­ Comunist spune, in aceste
\.ŞTI I:: Sa la­ „Sînt, de fapt, ultimele muncă. Aflăm că ci a în­ za naţională a concursurilor zile, „la revedere in 1997",'
tría) ; A ven­ cheiat col de-al treilea re- Sînt elevii claselor a Xll-a
ea Neagră — suprafeţe pe care se face bilonat la cartofi si a tre­ pe discipline de învăţămint
(Flacăra) ; rebilonarea — preciza — două premii III pe ţară A, B, C, D şi a Xlll-a seral,
Ai: Fata cu Gheorghe Samoilă, vice­ cut la executarea praşilei — la limba şl literatura ro­ cei care, în anii de liceu
>şi (Casa de preşedintele consiliului a doua la porumb, lucra­ s-au apropiat mai mult de
vn:Q: 'rim­ re pe care o încheiase, mână (Cosmin Chiţa) şi is­
ei ie (Dacia); popular comunal, aflat în torie (Călin Rişcuţa), un pre­ locurile in care trăiesc, în-
inţul fals ; cîmp să urmărească mer­ pînă marţi, pe aproape miu special al Ministerului văfind şi să preţuiască irtZ-
lină, eu tră­ sul lucrărilor, modul în jumătate din suprafaţa în- pupitrul de comandă al Instalaţiei dc transport va- cutul şi să onoreze cu fap­
da cultură); sămînţntă. Bine se mobi­ pe „puţul“ minei centrale Teliuc, lucrează snm- Educaţiei şi Invăţămintului
V urmele a- care au ieşit oamenii la Drâghici Samoilă. Foto GELU iZBASA — la economie politică te demne prezentul.
(Muroşul) ; muncă —, în col mult două lizează şi cooperatorii la (Edith Tircolea). La etapa LUCIA LICIU
nii (Lumina). ore termină". în ce pri­ muncă. Astfel, marţi foar­
veşte porumbul, Ioan te mulţi se aflau — în
anaabbkbsp Lăscoi a încheiat praşila frunte cu Viorica Olariu,
OEXPRES I mecanică. Cea manuală preşedintele unităţii — la r ¡N ABSENTA UNEi OCUPAŢI! acumulări anterioare, fie printr-un îm­ fost aşa, n-a găsit calea dreaptă ci (.
prumut. In nici un caz nu „împru­
este, de asemenea, finali­ prăşitul I manual al po­ ONESTE... mut" cum a făcut Constantin Meluţă, tot pe aceea a fărădelegii. Cu ca- |
i tragerii din zată pe 95 la sută din su­ rumbului, care, după cum i Cele 10 clase obligatorii pentru fost gestionar la un magazin al I.C.S. mionul pe care-l conducea a sustras ţ
prafaţa cultivată. am constatat, era încheiat mărfuri alimentare Hunedoara. Pen­ lemne de foc de la Exploatarea fo- |
22, 39, 45, 38, O activitate intensă am în proporţie de 90 la sulă. i fiecare cetăţean le absolvise la un restieră Lonea. Pentru furt din avu- i
i liceu agroindustrial. In agricultură nu tru rezolvarea unui necaz familial, el tul obştesc a fost condamnat Io un )
-a : 30, 3, II, ţ ¡-a plăcut să lucreze. A găsit înţele- s-a împrumutat cu 10 000 lei din banii an şi şase luni închisoare, urmînd |
! de câştiguri: t gere şi loc de muncă la „Vidra" Orăş- rezultaţi din vinzări, „împrumut" care, să execute şi cele 648 de zile din pe- i
din care I tie. Intrase deci într-un colectiv bun deapsa anterioară de care fusese î
report la ca-
ţ şi avea toate şansele să se realizeze, graţiat. Scump plătit acel camion de |
ţ chiar dacă nu în meseria pentru care. lemne.
t s-a şcolarizat. Nu i-a plăcut insă nici Fapte in instanţă
flEAlill 1 la „Vidra" pentru că Măriei — Paula DIN VICIU U
MWM—i \ Tarău nu-i plăceau ocupaţiile oneste,
ţ Aşa că a părăsit locul de muncă la în termenii Codului penal se numeş­ Numai Viciul beţiei a putut să-l
i : vrem 1 a va
:
.şi iu general l numai două lun de la încadrare şi te delapidare. Pentru acest fapt, îndemne a sustrage dlntr-un magazin
ci'ul va ii va- i s-a dedat la „îndeletniciri" condam- C. M. a fost condamnat la un an în­ din Hunedoara o sticlă de coniac
nporar noros. a- „Ovidiu". Demascat de o vinzătoa-
1 vor cădea ! nate de legile noastre. Pentru acest chisoare, Nimic nu îndreptăţeşte
ales cu ca- ţ fapt şi pentru vagabondaj a fost con- mestecul in banii statului. re, Adrian Curelor din Orăştie a fost
iversă, însoţi- deferit justiţiei care l-a condamnat la
•scărcărl elcc- i damnată la 2 ani închisoare pe care UN CAMION DE LEMNE un an închisoare, r’evocîndu-' totodată
at grindină, l urmează să-'i execute prin muncă co- beneficiul graţierii pentru o pedeapsă
ufla slab pînă SCUMP PLĂTIT
, eu lntensifi- | recţională. anterioară neexecutată de un an în­
rare pînă la Dacă s-ai fi menţinut pe drumul chisoare. Va executa doi ani în
din sectorul
l nord-vestic. I . NIMIC NU ÎNDREPTĂŢEŞTE cel drept, Nicolae Pivoda, conducător penitenciar.
ile m i n i m e | AMESTECUL IN BANII STATULUI auto la U.M.T.C.F. putea să spele pata
irinsc între 7 care-i intina biografia — o condam­ Rubrică realizată
, iar cele ma- A.E.I. Clilmlnclla. 400 tone de furaje sînt puse la adă­ ţ Un necaz in familie poate avea ori- cu sprijinul
18 şi 24 de post in finare. Lucrătorii de Ia acest complex acţionează^ nare la 7 ani închisoare din care
olat ceaţă di- cu maximă operativitate pentru depozitarea întregii l cine. Financiar, el se rezolvă fie din executase doar 1i907 zile. Dar n-a Tribunalului judeţean
cantităţi de furaje. foto NICOLAE GHEORGH1U