Page 61 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 61
Fiecare om al satului - participant activ
la întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor
însuşindu-şi pe deplin — De exemplu ? sfeclă şi porumb un foar
orientările şi indicaţiile — Cultura de ceapă, atît te mare număr de oameni.
deosebit de preţioase 'cu la ferma legumicolă din Am văzut însă şi supra
prinse în cuvîntarea tova Geoagiu, cît şi la cea din feţe puternic îmburuiena-
răşului Nicolae Ceauşescu, Aurel Vlaicu, a fost foar te. Erau cele repartizate
OBEMI AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDDftBA AL P.C. secretarul general al parti te îmburuienată. Pentru unor oameni, cum ar fi
dului, la recenta plenară a o curăţa am mobilizat Marin şi. Veta Ciobanu,
Şl AL CDIII S I I I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N lărgită a Consiliului Na un mare număr de elevi Aurel DInşoreanu, Gheor-
ţional al Agriculturii, In de la liceul agroindustrial ghe Romoşan şi alţii, care,
dustriei Alimentare, Silvi şi de la şcoala generală. cu toate insistenţele, încă
Anul XXXIX, nr. 9 202 VINERI, 19 IUNIE 1987 4 pagini - 50 bani culturii şi Gospodăririi Lucrătorii sanatoriului iau n-au ieşit la sapă.
Apelor, cooperatorii, me parte zilnic la întreţinerea Şi la C.A.P. Cigmău
canizatorii şi specialiştii culturilor G.A.P. Cigmău. s-au efectuat două rebi-
trei
celor comuna unităţi agricole Cooperativa agricolă de lonări la cartofi şi se a-
plică
pentru
tratamentele
Geoagiu
din
ac
PLENARA CONSILIULUI NATIONAL AL IMS. ţionează pentru a îndeplini producţie din Geoagiu are nătorilor. La porumb pri
combaterea bolilor şi dău
în cultură 60 ha cu sfeclă
activită
exemplară
rea
ţilor ce trebuie efectuate, ma praşilă mecanică s-a
în aceste zile, pe ogoare. încheiat, iar cea manuală
Sub preşedinţia tovară statului nostru, care con cadrul său, sindicatele, or Referindu-se la aceste ac COMUNA s-a făcut pe mai mult de
şului Nicolae Ceauşescu, duce cu înţelepciune şi ganizaţiile de tineret şl tivităţi, Ioan Vălean, vice GEOAGIU jumătate din suprafaţa o»
secretar general al Parti clarviziune destinele naţiu femei, organizaţiile demo preşedinte al biroului exe cupată cu această cultu
dului Comunist Român, nii noastre, înaintarea craţiei şi unităţii socia cutiv al consiliului popu ră. Virgil Tudan, directo
preşedintele Republicii So fermă a României pe dru liste, cooperaţia agricolă, lar, arăta: de zahăr, 60 ha cu cartofi rul S.M.A. Geoagiu, apre-
cialiste România, preşedin mul luminos al socialis meşteşugărească, de pro — Munca oamenilor este şi 130 ha cu porumb. La cia calitatea lucrărilor e-
tele Frontului Democraţiei mului şi comunismului, ducţie, achiziţii şi desfa orientată în cîteva direc ora actuală, stadiul între- fectuate de mecanizatorii
şi Unităţii Socialiste, joi dînd glas simţămintelor cere a mărfurilor, celelal ţii. în primul rînd,_ spre ţinerii acestora este urmă Avram Dandi şi Viorel
a avut loc Plenara Consi de adîncă dragoste şi re te organisme ale Frontului întreţinerea culturilor pră- torul. Cartofii au fost re- Şti op.
liului Naţional al Frontu cunoştinţă cu care între au acţionat consecvent şitoare, în al doilea rînd bilonaţi de două ori, iar Culturi frumoase de sfe
lui Democraţiei şi Uni gul popor îl înconjoară pe pentru mobilizarea tutu spre strîngerea, transportul în prezent se aplică tra clă, cartofi şi porumb are
tăţii Socialiste. conducătorul partidului şi ror oamenilor muncii la şi depozitarea furajelor, tamentul împotriva manei şi Cooperativa agricolă
Participanţii la plenară statului pentru neobosita îndeplinirea în cele mai în cele două ferme de le şi a gîndacului din Colo de producţie din Aurel
au adoptat î,n unanimitate sa activitate consacrată bune condiţii a prevederi gume se munceşte la plan rado — lucrări efectuate Vlaicu. Cartofii au fost
următoarea ordine de zi: progresului necontenit al lor de plan, realizările tarea verzei de toamnă, la de mecanizatorii Ioan Bu- rebilonaţi a doua oară şi
1. Participarea Frontului patriei, edificării unui cli din primele luni ale anu efectuarea celei de a doua da, Dan Şerban, Ioan Ru- trataţi de către mecaniza
Democraţiei şi Unităţii So mat de pace şi securitate, lui fiind superioare în an praşile la ceapă, morcovi, su şi Teodor Olea. La sfe torii Iosif Monoran, Ale
cialiste, a organizaţiilor de înţelegere şi colabo samblul celor înregistrate tomate ş.a. clă se execută a doua pra- xandru Macrişan şi Gheor-
sale componente, la reali rare internaţională. în aceeaşi perioadă a a- — în ce constă partici şilă manuală, iar la po ghe Suciu. La cultura de
zarea sarcinilor din pla Cei care au luat cuvîn- nului trecut. parea consiliului popular rumb, de asemenea. La porumb praşila mecanică
nul de dezvoltare econo- tul au exprimat sentimen Vorbitorii s-au referit, la buna organizare si des întreţinerea culturilor iau s-a încheiat şi se efectu
mico-socială a patriei în tele de aleasă stimă şi totodată, la faptul că s-au făşurare a campaniei agri parte zilnic un mare nu ează praşila manuală —>
primul semestru al anului preţuire faţă de tovarăşa manifestat unele deficienţe cole de vară ? măr de cooperatori, în lucrare în care se eviden
1987 şi măsurile ce tre Elena Ceauşescu, eminent în activitatea consiliilor — Sîntem zi de zi, de frunte situîndu-se — cum ţiază cooperatorii Gheor-
buie luate pentru mobili om politic, savant de lar F.D.U.S., a organizaţiilor dimineaţa devreme pînă relatează gazeta de perete ghe Şerban, Livia Ştefan,
zarea tuturor oamenilor gă recunoaştere internaţio de masă şi obşteşti com seara tlrziu în cîmp, aju a organizaţiei de partid — Ene Samson, Anuţa Văi-
muncii la înfăptuirea in nală, pentru contribuţia ponente, exprimînd hotă- tăm la mobilizarea oame Ana Curuţ, Marja Şofrone, dean şi alţii. în plină des
tegrală a prevederilor de sa importantă la elabora rîrea de a acţiona cu mai nilor la muncă, interve Maria Crişan, «¿fna Moţa, făşurare se află şi reali
plan pe întregul an. rea şi înfăptuirea planuri multă fermitate pentru ca nim de fiecare dată atunci Maria Ştef, Aurica Necşa zarea bazei furajere pen
2. Raport cu privire la lor şi programelor de dez acestea să-şi perfecţione cînd se produc dereglări şL mulţi alţii. Miercuri, 17 tru viitoarea stabulaţie a
rezolvarea propunerilor fă voltare- economico-socială ze stilul şi metodele de în buna desfăşurare a ac iunie a.c., am găsit la în animalelor. Recolta de lu-
cute de cetăţeni în cam a ţării, la înflorirea ştiin muncă la toate nivelurile, tivităţii. treţinerea culturilor de ccrnă rezultată după pri
pania electorală pentru a- ţei şi culturii româneşti. să imprime un puternic ma coasă a fost deja de
legerile generale de de Dezbaterile au reliefat spirit muncitoresc, revo pozitată. Cele 25 ha cu
putaţi din martie 1985. ' -faptul că Pla.nul . de stat luţionar întregii munci po trifoi au fost cosite meca
3. Stabilirea datei ale pe anul 1987 a pus în faţa litice şi organizatorice pe nic şi în aceste zile se lu
gerilor de deputaţi în con poporului obiective de în care o desfăşoară, să pună crează la depozitarea fi
siliile populare municipale, semnătate majoră privind în valoare întreaga capa nului. Această activitate
ale sectoarelor municipiu înfăptuirea exemplară a citate creatoare a poporu se realizează în exclusivi
lui Bucureşti, orăşeneşti şi hotărîrilor celui de-al lui nostru, pentru a în- tate cu remorcile, deoare
comunale şi programul XlII-lea Congres al parti tî-mpina cu noi şi tot mai ce — deşi în sat există
de măsuri pentru pregăti dului, dezvoltarea intensi importante succese Con circa 20 căruţe particulare
rea şi desfăşurarea aces vă a induc*-;«»! ^5 agricul ferinţa Naţională a parti — acestea n-au fost mo
tora. turii, creştet i a în ritm dului şi cea de-a 40-a ani bilizate la transportul re
Participanţii la dezbateri susţinut «. venitului naţio versare a proclamării Re coltei. Şi la Aurel Vlai
au adus un fierbinte o- nal şi, pe această bază, publicii. cu se înregistrează absen
magiu tovarăşului Nicolae ridicarea nivelului de trai S-a arătat că, acţionînd ţe de la lucrările de pe’
Ceauşescu, patriot şi re material şi spiritual al sub conducerea organelor ogoare. Ioan Măglaş, Va
voluţionar înflăcărat, fău celor ce muncesc. şi organizaţiilor de partid ier Gheneş, Nicolae Ploia,
ritorul şi promotorul în A fost relevat faptul că şi în strînsă conlucrare I.a C.A.P. Hărău se lucrează lă transportul ope
tregii politici interne şi Frontul Democraţiei şi rativ al furajelor din cîmp. In imagine Vasile Mîrza, TRAIAN BONDOR
Grigoro Pop, Dumitru Dăncuş şi mecanizatorul Petru Trifoi.
externe a partidului şî Unităţii Socialiste şi, în {Continuare în pag. a 4-a) {Continuare în pag. a 2-a)
PLENARA COMITETULUI
OAMENI, LOCURI, DESTINE I - CINCIKALtL VjjP
CENTRAL AL O.D.U.S. PvigWô tehnic -‘Pncductuitate înaită
Chemarea lăuntrică
Joi, a avut loc Plenara tul s-au referit la acţiu
Comitetului Central al nile d e s f ă ş u r a t e de de ieri -
Organizaţiei Democraţiei O.D.U.S., sub conducerea
şi Unităţii Socialiste. organelor şi organizaţiilor pentru locul natal
Ordinea de zi a plena de partid, în strînsă con reuşita deplină de astăzi
rei a cuprins : lucrare cu consiliile popu De undeva, dlntr-o nişă peste nişte palete uriaşe
1. Raport cu privire la lare, pentru a-şi aduce o a munţilor Retezat, se slo- de turbine, din care zboa-
activitatea organizaţiilor contribuţie sporită la in boade un firicel de apă ră licurici spre toate ză- Iniţial, respectiv în a- noastre profesionale şi ca
democraţiei şi unităţii so troducerea în circuitul e- cristalină, care coboară rile ţării. nul 1971, secţia Hunedoa oameni. Astăzi, secţia din
cialiste pentru recuperarea conomic a unor cantităţi intii domol, apoi repede, Acest Riu Mare i-a făcut ra a întreprinderii „Vi Hunedoara înseamnă lo
şi valorificarea materiale tot mai mari de materiale tot mai repede, printre „mari" pe mulţi iii ai Jă- dra" Orăştie a fost înfiin curi de muncă pentru 1 600
lor refolosibile do la refolosibile. Organizaţiile stinci, iarbă şi arbori, in rii Haţegului; i-a chemat ţată pentru valorificarea de femei din oraşul side-
populaţie. judeţene ale democraţiei şi drumul său îl însoţesc, în să-l slujească in noile lui aşa numitelor „căzături" rurgiştilor. Şi mai înseam
unităţii socialiste au între nă satisfacţia unor reali
2. Informare cu privire aceeaşi albie, alte firicele drumuri şi popasuri, prin rezultate din confecţiona zări la care, cu ani in
la structura şi efectivul prins măsuri pentru cu de apă; el devine mare, centralele hidroelectrice rea hainelor din blană ce urmă. puţini erau cei ce
Organizaţiei Democraţiei noaşterea de către toţi ce tot mai mare, numindu-se şi lacurile de acumulare,
şi Unităţii Socialiste. tăţenii a programelor şi chiar Riu Mare, brăzdind le-a definit destine noi, poartă cunoscuta emblemă cutezau să viseze măcar.
Participanţii la dezba sarcinilor reieşite din ho- curat, generos, frumoasa intr-o meserie pe care ei „Favior". Experimentul s-a Astfel, pornind de la o
teri au exprimat senti tărîrile de partid şi de Ţară a Haţegului. O făcea şi-o rostesc cu mindrie, dovedit, chiar din primii producţie marfă în valoa-
mentele de adîncă recu stat, din cuvîntările tova aşa, fără grijă, zglobiu, aceea de energeticieni,
noştinţă pe care întregul răşului Nicolae Ceauşescu, ) pînă nu demult, adăpînd chiar dacă sint numai e- ) Secţia „Vidra Hunedoara
nostru popor le nutreşte secretar general al parti ) ciopoare de mioare şi lectricieni, sau lăcătuşi, )
faţă de preşedintele Re dului, preşedintele Repu spăiind obraji rumeni de sau sudori, sau strungari, L
publicii, tovarăşul Nicolae blicii, a actelor norma baci şi băciţe. Acum însă, ° termotehnicieni, sau ani, deosebit de fructuos, re de 5,4 milioane lei şi
s u
Ceauşescu, pentru contri tive ce reglementează a- ceva mai sus de Curazla- uite profesii mai in secţia Hunedoara cîştigîn- un beneficiu de 800 000 lei
buţia decisiva adusă la cest domeniu. ta, oamenii l-au prins in clude energetica. du-şi în răstimp un bine (în 1971), s-a ajuns ca, în
elaborarea şi înfăptuirea Arătînd că rezultatele chingi zdravene şi l-au pus l-am vizitat in cetatea meritat renume. anul trecut, la aceiaşi in
politicii partidului şi sta obţinute în aplicarea mă la treabă. Mai intii bau ,or de forţă şi lumină pe
tului, la dezvoltarea multi surilor stabilite de condu oprit intr-un lac imens de pionierii energeticii de pe — Paşii pe care secţia dicatori să se obţină 318,7
laterală a patriei, la creş cerea partidului cu pri acumulare, i-au barat ca Riu Mare, pe cei care lu noastră i-a făcut pe dru şi, respectiv, 103,1 milioa
terea nivelului de trai ma vire la introducerea în lea veche, dintotdeauna, crează in Centrala hidro mul afirmării pe piaţa ne lei.
terial şi spiritual al între circuitul productiv a ma cu un puternic zid de be electrică Ostrovu Mic - internă a confecţiilor din — De remarcat, în acest
gii naţiuni. Vorbitorii au terialelor refolosibile nu ton, apoi i-au croit un prima unitate de acest iei blană sint uriaşi — re context, faptul că pe ace
adus, de asemenea, un reflectă, în totalitate, po drum nou, rotund, tot din marca ing. Bia Hegert, şe eaşi linie ascendentă s-a
profund omagiu tovarăşei tenţialul de care dispune beton, de peste 18 kilome DUMITRU GHEONEA, ful secţiei cusut şi confec situat şi productivitatea
Elena Ceauşescu pentru fiecare unitate adminis- tri lungime, după care CORNEL OPRONI, ţii. Pentru noi, cei 88 de muncii, chiar în condiţiile
aportul la înflorirea pa trativ-teritorială, precum \ I-au obligat să cotească oameni ai muncii care am
prin conducte largi de ..
triei, dezvoltarea ştiinţei, şi gospodăriile populaţiei, s . corespondent început activitatea de MIRCEA DIACONU
învăţămîntului şi culturii participanţii la dezbateri ^ oţel şi să cadă năvalnic (Continuare în pag. a 2-a) producţie aici, în iţrmă cu
româneşti. 16 ani, acest drum este
Cei care au luat cuvin- (Continuare în pag. a 4-a) acelaşi cu al împlinirii (Continuare în pag. a 2-a)