Page 62 - Drumul_socialismului_1987_06

"'tq. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

Convorbirile recapitulative - desfăşurate I - CINCINALUL VIII ■ SEZVETÀK INTENSIVA ] La întreţinerea
7

la o înaltă calitate şi eficienţă culturilor
Experimentul de ieri - reuşita 20.00 Tel
20,20 Vin
— A mai rămas, tova­ mîntului. Ce ne puteţi orăşenesc de partid şi (Urmare din pag. 1) 20.35 Tir
răşe Sebnstian Dina, di­ spune despre pregătirea participarea efectivă a a- deplină de astăzi lup
nnr
rector al Cabinetului oră­ lor ? cestora la convorbirile re­ Gheorghe Cîndea şi încă •a * ,
şenesc pentru activitate — Pentru ca dezbaterile capitulative se va urmări câţiva locuitori ai satului mu
ideologică şi politico-cdu- să constituie o sinteză a creşterea calităţii dezbate­ (Urmare din pag. 1) şeful colectivului de crea­ nu participă la lucrările (eo
cativă Brad, puţină vre­ experienţei dobîndite în rilor la toate cercurile, in­ ţie. Complexitatea, numă­ de pe ogoare. Joi, la cea 20.50 Cai
* 1
me pînâ la încheierea a- toate cele 299 de cercuri clusiv ale organizaţiilor rul modelelor şi valoarea de-a doua praşilă la sfe­ l>lei
nului de învăţămînt poli- politico-educative, propa­ de masă, o mai largă par­ produselor realizate astăzi cla de zahăr, ajn întâlnit tem
tico-ideologic. Practic, am gandiştii au fost antrenaţi ticipare a cursanţilor în sporirii continue a numă­ sînt însă incomparabile doar 20 de cooperatori, în 21,10 Şei­
intrat în linie dreaptă, la un bogat program de abordarea şi înţelegerea rului mediu • scriptic de eu ceea ce se executa în vreme ce prin sat şi prin lor)
cum se spune, în lunile instruire. Acesta a cuprins problemelor. personal muncitor — com­ urmă cu 10—15 ani. Şi ogrăzi erau mulţi oameni. * ,.
teri
iunie si iulie desfăşurîn- analize, dezbateri, semi­ — Avînd în vedere fe­ pleta ing. Maria Com.şa, acum confecţionăm tot 21.35 Cin
. lu-se convorbirile recapi­ nalii cu privire ia creş­ lul în care s-a desfăşurat şeful secţiei croit şi gar­ şubc îmblănite, haine cu O activitate rodnică se (rol
tulative. terea calităţii învăţămîn- pînă în prezent învăţă- nituri. Faţă de acelaşi an feţe din materiale recupe­ desfăşoară şi în ferma le­ şoai
— Comitetul orăşenesc tului. Au fost aprofundate hiîntul politico-ideologic, de început, la această da­ rate, căciuli şi mănuşi. A gumicolă a C.A.P. Geoa- 21.50 Teii
de partid a stabilit un cu acest prilej ideile şi in­ cum' apreciaţi că trebuie tă înregistrăm o creştere crescut însă indicele de giu. Alexandrina Ciornei, 22.00 Tuci
inul
cuprinzător ■ program de dicaţiile secretarului ge­ să fie abordate dezbate­ a productivităţii pe om al valorificare a bucăţilor din şefa do fermă, no spunea
măsuri pentru ca, intr-a­ neral al partidului, tova­ rile la cercurile cu mai muncii de 3,5 ori blană şi piele, practic as­ că lucrările de întreţinere
puţină experienţă ? în ce se concretizează tăzi nerămînînd nimic ne­ a culturilor se rulează în
— Desigur, o înaltă ca­ astăzi, aproape de. mijlo­ folosit. Un exemplu sem­ bune condiţii, se lucrează
VIAŢA DE PARTID litate a tot ceea ce se face cul celui de-al doilea an nificativ îl constituie hai­ la plantarea verzei de
acum este necesară peste al cincinalului 1986—d 990, nele confecţionate după toamnă. Interlocutoarea e- nucuiî
lot. Din această perspec­ activitatea de producţie modele programate, valo­ videnţia strădania briga­ dloprogr:
devăr, convorbirile recapi­ răşul Nicolae Ceauşescu, tivă, organele şi organiza­ desfăşurată de colectivul roasă iniţiativă ce aparţi­ dierilor loan- Murg şi Ele­ 0. 15 Sfatu
1. a ordin
tulative să asigure apro­ la plenarele C.C. al P.C.R. ţiile.de partid do la C.F.R., secţiei Hunedoara a între­ ne directorului întreprin­ na Şpan, ca şi a şefelor cultură; :
fundarea tuturor proble­ din decembrie 1986 şi E. G. C. L., construcţii, prinderii „Vidra" Orăştie ? derii, ing. loan Probsdor- de echipă Maria Crişan şi 7.30 Azi,
melor, să constituie mo­ martie 1987, precum şi la S.U.T., propagandiştii tre­ Răspunsul la această în­ fer. In curînd vom pre­ Maria Ştef în mobilizarea vista im
rul nielo
mente de excepţie ale ca­ şedinţele Comitetului Po­ buie să" acţioneze mai trebare, ne-am convins, îl zenta pentru omologare oamenilor, organizarea şi lctin dc
lităţii şi eficientei dezba­ litic Executiv al C.C. al mult pentru îmbunătăţi­ poate da fiecare muncitor acest tip de confecţii, la coordonarea muncii. La pundeni
terilor, De o atenţie deo­ P.C.R. din ianuarie şi fe­ rea frecvenţei cursanţilor din atelierele secţiei. A- realizarea cărora am uti­ lucrările din grădina de 10,00 Hui
10.05 Un
sebită s-au bucurat cele bruarie a.c. Schimbul de şi pregătirea lor. eeasta datorită grijii deo­ lizat bucăţele de blană legume iau parte şi lu­ ghiozdan ;
18 puncte' de documentare experienţă cu privire la — Anul de învăţămînt sebite ce se manifestă de... 2X2 cm. crători ai instituţiilor clin te; 11,00
şi cabinete de ştiinţe so­ formele şi metodele utili­ se încheie, dar pregătirea aici pentru cunoaşterea e- Pentru completarea ima­ comună, elevi ai liceului 11.05 Itoni
11.30 Voi
ciale. Baza lor materială zate de organele şi orga­ politico-ideologică conti­ xactă, de către toţi oame­ ginii asupra continuei de­ şi ai şcolii do 10 ani din Uuletin i
a fost recent îmbogăţită nizaţiile de partid în des­ nuă. Ce preconizaţi ? nii muncii, a sarcinilor de veniri a acestei unităţi comună. Şi aici se înre­ Din corni
12.30 Mini
cu caiete documentare făşurarea învăţământului — Am- stabilit unele plan şi a realizării lor vom mai releva cîteva da­ gistrează absenţe şi întîr- suri; 12,10
conţinîrid mecanismul eco- politico-ideologic, instruc­ măsuri pentru continuarea „la zi". Iată ce ne-au re­ te: numărul beneficiarilor zieri în efectuarea la timp tice laure
nomico-financiar şi reviste tajul metodic şi prezenta­ procesului de pregătire în levat discuţiile purtate cu care solicită produsele a lucrărilor, deoarece unii, 1 la 3;
de statistică care tratează rea detaliată a celor două organizaţiile de partid din cîteva dintre cele mai realizate în secţia Hune­ ca Maria Tira, Iosif Pas- mieră r:
S- Aţinui
dezvoltarea, cconomico-so- teme vor duce, desigur, la toate unităţile economice ■harnice ’ muncitoare din doara se ridică la 95 cu, Elena şi Aurel Boze- ; Oria
cială a patriei în actualul realizarea unor dezbateri şi instituţii. Vor fi orga­ •atelierele secţiei, între ca­ (practic toate B.J.A.T.M., şan nu şi-au prăşit supra­ d> Paul
cincinal, documentare pri­ de bună calitate, care nizate conferinţe, expu­ re Alexandrina Popa, Au­ I.C.R.T.I. şi U.J.C.C. din feţele cu morcovi reparti­ Carte fru
vind principalele direcţii să-.şi dovedească eficienţa neri, informări politice de relia Horciu, Maria Lu- zate, iar Aron Olea, Elena cui te-a
dio jurnal;
de dezvoltare ale judeţu­ în activitatea oamenilor sinteză. De asemenea, în paşcu (cusut), Elena Gîlă, ţară); în fiecare lună se Buciuman, Maria Pilţ, tate; 16,25
lui Hunedoara şi a ora­ muncii din oraşul Brad. cadrul cluburilor de va­ Lucia Bărbulescu, Maria produc confecţii în 41 de Aurel şi Floarea Dînşo- cii, iiiinu
şului Brad. — Ce alte obiective se canţă vor fi iniţiate coloc­ Dănilă (croit), Ana Flo- modele; sînt tot mai mul­ rean etc., cele cu ceapă. claliste;
muzical:
—. Este cunoscut rolul mai urmăresc în această vii, dezbateri şi alte acti­ rcscu, Erika Knuff, Dana te muncitoarele care de­ O activitate anemică am 17.00 Peni
sii
esenţial al propagandişti­ perioadă ? vităţi cu elevii. Severincu (confecţii). „Pla­ păşesc „graniţa" celor 100 întîlnit în fcnma de le­ Antena seri
Orele
lor în asigurarea conţinu­ — Prin repartizarea pro­ Convorbire consemnată de nul pe primele cinci luni mp materiale refolosibile gume a C.A.P. Aurel Vlai- Anul Coi
mile a pi
tului şi eficienţei, învăţă- pagandiştilor comitetului VALENTIN NEAGU 'ale anului a fost realizat cusute într-o lună (media cu. De fapt însăşi şefa Hiiletin d
fermei . lipsea în ziua a-
şi depăşit" — acesta a fost anului trecut a fost de 60 ceea din unitate. Se cuvi­ Sport: se
răspunsul la întrebarea mp/lună 1); aceeaşi apre­ ne să menţionăm aici pu­ ţional; 19
feri, aton
noastră. O menţiune pen­ ciere pentru muncitoarele ţinul interes ce îl mani­ 20.00 Radi
Prezenţa artistica meritorie - tru rezultatele obţinute în clin atelierul croit, unde festă preşedintele coope­ zică, infoi i
sugestia
luna aprilie a.c., cînd pro­ se realizează frecvent pe­ rativei, loan Baciu, şi bri­ într-o p r n.
rod al unei pregâtirî de caiitate ducţia realizată a fost de ste 330—340 kg materiale gadiera Ileana Gavrilă nu poetic-,- -
muzicală;
recuperate
într-o
croite
numai în ce priveşte acti­
şapte ori mai mare decît
letin de
cea a întregului an 19711 lună, faţă do 250 kg în vitatea din legumicultura
Ea etapa judeţeană a ceafăr de pe iStrci" de sa de cultură. Din nou în medie pe fiecare lună din ci şi din sectorul vegetal,
Festivalului naţional „Cin­ Constantin Româ.şcanu, pe etapă republicană va fi — Activitatea de bază 1986. Iar şirul preocupări­ în mobilizarea tuturor lo­
tarca României", oraşul versurile aceluiaşi poet, prezentă solista vocală de a rămas aceeaşi, respectiv lor pentru mereu mai bi­ cuitorilor satului la acti­
Gălan a avut o prezenţă „Focul viu de la furnale" muzică, populară Mariana valorificarea superioară a vitatea de pe ogoare. Or­
meritorie, superioară ce­ de Mircea Neagu, „Doină" Angliei, câştigătoare a Tro­ materialelor recuperabile ne, mai mult şi mai re­ ganizaţia de partid din
lorlalte ediţii ale amplei de Ion Munteanu. feului „Floarea din grădi­ şi refolosibile — menţio­ pede în producţie conti­ sat, consiliul popular au DEVA:1
manifestări. O prezenţă Permanenta activitate nă" acordat de Televiziu­ na ing. Elisabela. Ciocan, nuă... datoria să ia toate măsu­ ducilor (P
Bulli
care a vădit preocuparea artistică, stimulată de nea Română. rile ce se cuvin pentru ca n< JARA
NT-
sporită a tuturor factori­ manifestări tradiţionale cu O prezenţă frumoasă au şi la Aurel Vlaicu cam­ (IVmdern -
lor educaţionali din oraş caracter judeţean şi inter- avut în festival soliştii l.ă A.E.S.C.1I. Deva, ferma I, formaţia de lucru pania agricolă de vară să rii ursonn
li) ; Toati
de a mobiliza potenţialul condusă de loan Nedelcu execută prăşită manuală la se desfăşoare mai bine ca seria a I
local de interpretare şi fasole. Foto NICOLAE GHEORGHIU în AtlaiUI
creaţie artistică. pînă acum. încrederea
In această atmosferă fer­ TROŞANI:
tilă de pregătire a fost po­ (Parîng);
sibil ca un număr mare î-Ille I-II
Toate
pînz
de colective artistice şi judeţean care s-au bucu­ Marcel Anglie], Uragoş tea I: Sc
interpreţi să se califice rat de o largă apreciere, Frumosu (folk). Petru Dră- (Unirea); i
pentru spectacolul repre­ a condus la afirmarea şl ghici (tobe), ansamblul de ţă verde
VULCAN :
zentativ al judeţului şi e- a altor colective artistice obicei folcloric al Cămi­ dragonului
tapa republicană a „Cîntă- şi interpreţi: grupul şi so­ nului cultural Gricl şi ca­ l.ONEA :
norul);
rii României". S-a distins lista de dans modern Ncli sei de cultură a sindica­ patrulea Al
g
din nou în întrecere corul Oaidă, grupul satiric „Sem­ telor. precum şi creatorii barcador
mixt al Combinatului si­ nal C", interpretul de sa­ artistici Dorina Itul Crîng URICANI:
derurgie „Victoria" Căi an, tiră şi umor Gcorge Călu­ (grafică), Ion Marinescu riile 1-1
In
BRAD:
dirijor prof. Victoria Bă- gării, brigada artistică, (creaţie literară), Tiberiu atacă —
trîncea, laureat al ediţiei grupul vocal-instrumental Mîndrescu (fotografie). O (S t e a u a
precedente, care a eviden­ de muzică uşoară „Selena" notă aparte a constituit-o RAŞTIE : A
(Patria);
ţiat o interpretare atentă, (instructor — Alexandru prezenţa formaţiilor artis­ rea Neagră
nuanţată, caldă a unor Gruia) şi solista vocală tice reprezentând satele (Flacăra) ;
piese corale dificile: „Oţel, Zoe Gruia, laureată cu lo­ aparţinătoare — Grid, Nă- BAI: de Oliv«
sa
cull
lumină, cărbune" de Va- cul I pe ţară în Festiva­ dăştia de Jos, Nădă.ştia de Luptătorul
sile Vasilache jr„ pe ver­ lul naţional „Cîntarea Sus. cia); BR
surile lui Eugen Evu, „Lu- României", toate de la ca­ MINEL BOBEA montul —
CALAN:
SUS -T pa
„Misterele
(Urmare din pag. 1) care au dovedit că ştiu sa do cult
CHEMAREA LĂUNTRICĂ PENTRU LOCUL NATAL să lucreze bine, să condu­ RIA: mister)
Lupţi
lea
că ireproşabil „herghelia" şui); ILIA:
pusă în funcţiune pe ame­ de cal putere a grupuri­ mina); GIl
najarea hidroenergetică Iordan, şelul C.H.E. Ostro­ buţii şl rosturi clare. Mi­ sint oltean, zice, dar m-am ştiind că dăm şi noi un lor energetice. care no ti
rui).
din Retezat. Majoritatea vu Mic. Din februarie 1986, siunea lor de bază este însurat cu o fată din păr- simbure de forţă şi lumi­ împlinlndu-şi destinele
sint haţegani, adică din cind s-a pus in funcţiune să supravegheze, în faţa ţilea astea, avem doi co­ nă ţării. „Iar dacă e s-o intr-un spaţiu geografic
Ţara Haţegului, şi s-au aici şi pe întreaga ame­ tablourilor de comandă, pii şi e bine aici". Meca­ spunem exact pe-a bună, mirific şi intr-un timp ge­
întors acasă — de la Hu­ najare primul hidroagre- mersul continuu, optim, al nicul de tură Teodor Pan- cel mai mult ne-am bucu­ neros cum n-a mai fost
nedoara, Călan, Deva sau gat de 8 MW, băieţii au agregatelor şl să Intervină, tea face naveta de la Riu rat în mai a.c., cind am vreodată, Încadraţi într-u-
de mai departe - la che­ învăţat cum să lucreze, să în caz de nevoie, pentru de Mori, iar şelul centra­ produs cea mai mare can­ nul dintre cele mai puter­ Pentru az
marea lăuntrică de a sluji intervină, să rezolve even­ rezolvarea situaţiilor criti­ lei măsoară zilnic distanţa titate de energie electrică nice detaşamente munci­ ii în genei
cu cerul va
in locurile unde s-au năs­ tuale probleme, deşi n-au ce. Stăm pe o bancă de dintre locul de muncă şl - un milion kWh - din toreşti ale ţării - energe- rar noros
cut. Unii au hoiărit mai prea fost. Apoi s-a racor­ lemn in camera de coman­ locuinţa din Sarmizegetusa cei doi ani şi trei luni de ticienil —, acolo Intr-un Izolat vor
do ploaie,
demult să revină lingă ai dat la sistem grupul al dă şi vorbim despre el şi cu motocicleta. Toţi for­ funcţionare a C.H.E. Os- perimetru numit - Ostrovu descărcări el
lor, s-au încadrat pe şan­ ll-lea şl azi sîntem in mă­ meseria lor, despre noul mează o familie trainică, trovu Mic", accentuează Mic, oamenii despre care amiaza, mal
tierele Rlulul Mare, apoi sură să funcţionăm - da­ statut prolesional cîştlgat unită. Dionisie Iordan. am scris aceste rinduri, de deal şi
au trecut, aşa cum plănui­ că este apă suficientă în o dată cu venirea acasă Ce este greu in munca Luna mai a probat, aşa­ dar şl cel care predaseră tul va sufla
moderat d
seră, la beneficiar, să ex­ lacul de acumulare şi da­ şi rostuirea în acest loc dumneavoastră ? — îi în­ dar, din plin, la cea mai sau urmau să preia in Temperaturi
ploateze agregatele şi In­ că se termină toate lu­ de muncă. Dare! Lup este treb. Nimic, răspund la u- înaltă tensiune a muncii acea zi tura Ungă agrega­ vor fi cupi
stalaţiile producătoare de crările auxiliare - cu am­ şef de tură, are soţie şl nlson. Dar ce este fru­ - prin dăruirea naturii, In te ori în faţa pupîtrelor de şi 13 gradi
energie electrică. bele grupuri la puteri no­ un copil şi locuieşte în mos ? Totul, spun ei. Şi apă multă pe Ri,u Mare —, comandă merită întreaga maximo înti
grade. Izola
- Sîntem 12 oameni, în minale. Haţeg. Vaier Mlrmea este satisfacţiile ? Atunci cînd calităţile profesionale şi noastră preţuire. Despre nala ceaţă
patru ture „foc continuu", „Băieţii", cum le zice tot haţegan, prin adopţiu­ centrala funcţionează la de angajare ale energeti- ei, cu siguranţă, se va mun te. (,\
spune maistrul Dlonlsle Dionisie Iordan, au atri­ ne, „pentru că la origini, puteri cit mal ridicate, cienilor de la Ostrovu Mic, mai scrie. serviciu Dă