Page 66 - Drumul_socialismului_1987_06

*«3. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

cenuşa lor se risipeşte, fierbinte, cu
| Seara, în Jara Haţegului cîntcc cu tot, peste ape şi lunci.
IONEL AMĂRIUTEI
( Ţara unde poeţii ţes azur în grai,
i tinde rîurile-s fîşii de cer, 13,00
13,05
1 tremurătoare, Dragoste de sat
^ străluminată de făuntrice făclii,
% M A é /V ^ i Sarmizegetusa Privesc cu drag la satul ce mă cheamă 11.15
) parc o alcătuire dc pietre gîndiioarc; şi-l văd cum sc ridică dinspre lut. 10,00
19,20
HUM ţ prin aburul cetăţii, — fără şei, Spre bucuria inimii dc mamă, 19,30
\ şi azi mai galopează cai sirepi
Spre dorul ei de Ia-nceput.
t călăreţii coborîră să se odihnească 20,.30
i şi pietrele istorici s-au rinduit pe ei; Privesc Ia mărul din grădină. 22,05
ceperea spectacolului, de- / călăreţii coborîră să se odihnească Şi atîtca gînduri mă ating 22.15
ranjind rinduri întregi pi- 1 cu noaptea incîlcită în barbă şi-n păr» Cuvintele ce rămuresc lumină
P u n c t u a l i t a t e a nă-şi află locul, călcindu-i ţ purtau la piept hrisovul întîilor părinţi Şi într-o dragoste dc sat mă frîng.
pe alţii pe picioare, per-
£ una dintre virtuţile indreplăţirea sa otita vre­ turbindu-le momentul toar­ ( şi-n ochi purtau lungi veacuri de-adevăr. Privesc cu sufletul spre soare
.'
te important al începutu­ Şi mai ales privesc spre tine sat, 1
care se cuvine privită cu me cit vom li de acord că
lui. Sau ce să mai spui J Sub pata dc cer nesfîrşit de albastră La vremea cind venit pc-a ta cărare ţ
cea mai prolundă conside­ punctualitatea este una
cind eşti invitat la o şe­ j ard oseminte de greieri, în urne Nu mă mai ştiu nicicînd plecat. I BU<
raţie. Din păcate, n-o prea dintre componentele fun­
dinţă pentru o anumită l adinei ; MIRON JIC ^ diopr
facem, căci rutina cotidia­ damentale care structurea­ G, 15 S
oră, ca să constaţi că ea
nului ne împinge intr-un ză un caracter integru. Nu La oi
începe cu un ceas mai cultur
soi de păcătoasă delăsa­ e suficientă dar e absolut 7,30 A
re: o subestimăm dacă nu necesară şi, in orice caz, tirziu ? Să zicem că nu­ vista
mai 30 de oameni s-ar
cumva o ignorăm pur şi cea mai iute perceptibilă LA GALERIILE DE ARTĂ DIN DEVA rul r
letin
simplu. Vauvenargues, mo­ dintre trăsăturile de carac- afla in această situaţie: clienţi
ralist Irancez din al XVIII- se pierd 30 de ore sau a- letin
proape 4 zile de muncă. Expoziţia naţională de artă populară
lea veac, vedea in ea „un comoii
Dar să admitem că nu Rcvisi
fel de a ne arăta respec­
toţi cei 30 de oameni ar 11,00
tul laţă de cei cu care contemporană a pionierilor şi şcolarilor 11,05
face in acest timp ceva
viaţa ne pune in contact". te; li
util. Jumătate dintre ei
£ un adevăr de necontes­ ponist
insă tot ar face: rămin 15 12,00
tat: punctualitatea e un Deva a găzduit timp de zenţa constant foarte bu­ acestui pămînt. în expo­ 12,20 )
Ier. Cel care inlirzie poate ore sau aproape două
semn de civilitate, de res­ cîteva zile expoziţia na­ nă a copiilor hunedoreni ziţie, privirile se opresc a ţări
pect laţă de semeni. To­ li un om de treabă, la zile de lucru duse pe apa ţională de artă populară în ediţiile precedente ale cu acelaşi interes asupra 3;
tuşi, ea e mai mult decit urma urmelor, simpatic, simbeiel din nimic altceva contemporană a pionieri­ Festivalului naţional „Cîn- ceramicii lucrate de mîna radio-
de i
atit. Punctualitatea e in „băiat de comitet". Dar decit din lipsa de punctua­ lor şi şcolarilor, organi­ tarea României". copiilor din Sibiu, a ţe­ Di al op
după ce mă face să-l aş­ litate. Enorm. Bineînţeles,
primul rind semnul de res­ zată de Consiliul Naţional Expoziţia s-a constituit, săturilor din Mehedinţi, Rad io j
tept o jumătate de oră, justificări pot exista întot­ nia,
pect al omului laţă de si­ al Organizaţiei Pionierilor, în acelaşi timp, pentru Iaşi, Bihor, picturilor pe contci
ne însuşi şl de propriul apare salutindu-mă jovial, deauna. Dar aici, unde e Ministerul Educaţiei şi în- toţi cei prezenţi la verni­ sticlă din Giurgiu, Bucu­ ret a ,
său cuvint şi totodată sem­ ca şi cum nimic grav nu vorba de timp, justificări­ văţămîntului, cu sprijinul saj într-un moment încăr­ reşti, Dîmboviţa, a costu­ tina“;
s-ar li intimplat. Cind, in le nu valorează nimic. ştiri;
nul prin care se recunoaş­ Consiliului judeţean al cat de caldă emoţie gene­ melor de Maramureş, Tul-
realitate, s-a intimplat ce­ Timpul trece şl tace. Tim­ dresa
te un om de caracter. va foarte grav: mi-a furat pul meu, al tău, al nostru. Organizaţiei pionierilor şi rată de conştiinţa clară a cea, Caraş-Severin, Govas- serii:
Fiindcă cel ce nu se res­ Inspectoratului şcolar ju­ faptului că creaţia popu­ na, Mureş, Vrancea, Gorj, * Săp
pectă pe sine nu-i va res­ timpul, adică ceva ce nu Al vieţii noastre, unica şi deţean. A fost cu adevă­ lară tradiţională româ­ Teleorman, Braşov, Sucea­ ternă
mai poate fi restituit. O irepetabila noastră viaţă. * Mu
pecta nici pe ceilalţi şi nu rat un eveniment artistic, nească este dusă peste ani va, Alba, Olt, Tulcea, A- de şti
asemenea comportare pre­ Sint lucruri asupra cărora
va li capabil să înţeleagă motiv de ¡mîndrie, în pri­ cu demnitate şi respect rad, a ceramicii negre dc Confei
supune neîndoielnic o do­ ar fi bine să medităm mal partid
şi să preţuiască valoarea mul rind pentru gazde, pentru nesecatele sale va­ Margina (Timiş) ş.a.
ză evidentă de iresponsa­ des, cu respectul pe care jurnal
timpului. Mult mai radical expoziţia deschisă fiind o lori şi frumuseţi, este pre­ în actuala ediţie a Fes­ dv. ; :
bilitate. Intr-un astfel de ni-l datorăm unii altora
decit moralistul Irancez, caldă răsplată pentru pre- luată şi valorificată, îm­ tivalului naţional „Cînta- • 2,10 :
om, oricit de „simpatic", după mileniile de evolu­ «îuzici
G. Călinescu declara ritos bogăţită cu noi valori spe­ rea României" creaţia pio­
nu voi avea încredere şi ţie a speciei umane. Punc­ îaritati
cu un prilej că, pentru el, cifice anilor minunaţi ai nierilor şi şcolarilor hu­ poetic
nu mă voi baza pe el cind tualitatea ? In aparenţă
„un om care inlirzie e un Aspoct din expozifia socialismului. „Voi conti­ nedoreni s-a bucurat de dans;
va li să întreprind ceva un detaliu. Dar un deta­ naţională ile artă popu­ cel mai larg interes. A do şti
om de nimic". Oricit ar serios. Aşa după cum nu liu de viaţă, cu nebănuite lară contemporană a pio­ nuaţi creaţia milenară a
părea de drastică o ase­ pot fi decit indezirabili cei implicaţii. nierilor şi şcolarilor. poporului nostru, spunea, fost prezenţa cea mai pres­
toate
jude­
tigioasă
între
menea sentinţă, ea işl are ce intră in sală după În­ RADU CIOBANU Foto adrcsîndu -se copiilor, et­ Lü
N. GHE0RGH1U nograful Boris Zderciuc, ţele ţării, despre acest lu­
preşedintele juriului re­ cru vorbind' cele 83 pre­
DEV
IRONICA LITERARĂ publican. Expoziţia reuneş­ mii, dintre care Casei pio­ duollo
te obiecte din toate jude­ nierilor şi şoimilor patriei
n ţele ţării. Cele mai multe din Deva, au revenit 71. nev 't J
ion Pascal viad ..Arderi filtrate Creatorii hunedoreni au NEl)0
ii le-aţi realizat în spiritul (Mode
şi după modelul artei expus obiecte tradiţionale rli ur
Prin apariţia plachetei vigoare metaforică, acui­ de lemn, legate în cositor, b) ; i
de versuri a unuia dintre tatea percepţiei „filtrînd" noastre tradiţionale, sub scria
poeţii Văii Jiului, numă­ intr-adevăr straturi cu îndrumarea unor inimoşi podoabe, obiecte din os, în Atl
încred
rul cărţilor tipărite de doar aparenţă de textua- profesori şi specialişti, ca­ ceramică, tapiserii, pă­ TRO.Ş.
hunedoreni sporeşte îm­ litate suprarealistă. Ele­ re, alături de voi, trăiesc puşi îmbrăcate tradiţional, (Parîn
bucurător. Este vorba do giac, 1. P. Vlad prefigu­ clipe de imensă bucurie. elemente de port, obiecte rlile I
Toate
.Arderi filtrate" de Ion rează in partea a doua a E bine că se continuă utilitare, jucării. Alături tea I:
do pionierii de la C.P.S.P.
t’ascal Vlad. cărţii, „Ulyse". un spaţiu- munca bunilor şi străbu­ (Unire;
„Uverturile confesiunii", pretext de sorginte mito­ nilor noştri, valorificînd Deva s-au mai evidenţiat ţă v
elevi de la şcolile genera­
primă parte a cărţii, ne logică, repere inevitabile, elemente caracteristice — VULC*
dragon
familiarizează cu „adîncu- fiind cunoscute personaje­ armonia culorilor, elegan­ le nr. 1 Deva, Ilia, Gura- LONE;
rile" eului liric, mai pre­ le. în final, poetul sinte­ ţa formelor, generozitatea sada, Tomeşti, Blăjeni, norul);
cis cu „adîncile cîmpii ale tizează atit de sugestiv mesajului de bine şi fru­ Dupăpiatră. Felicitări tu­ patrule
barcad
memoriei". Explorând spa­ condiţia poetului. „Sîmbu­ museţe care înnobilează turor 1 Creaţia populară URI CA
ţiul marilor înfruntări ale re copt în palmele Pa­ fiecare creaţie". tradiţională hunedoreană 'iile
în expoziţie au fost re­
»(RAD
omului cu propria-i natu­ triei Mumă" adăugind un prezentate toate judeţele se află pe mîini bune. Fe­ atacă
celor
tre­
care
licitări
au
ră, versul lui extrage, fi­ crez personal atit de fi­ ţării. în felul acesta s-a zit în sufletul copiilor dra­ (Stea
loane adinei, din fiinţă, resc; „E vreme încă des­ liAŞTl
(Patria
irmonizîndu-se marilor te­ tulă pentru toate/... pen­ creat posibilitatea de a se goste pentru tradiţie şi au­ rea Ne
me ale contemporaneită­ tru a-ţi creşte copiii şi cunoaşte mai bine speci­ tentic, pentru ceea ce in­ (Flăcăi
ţii. Transpar, astfel, me­ a-li iubi ţara/ cum con­ ficul spiritualităţii fiecărui dividualizează spiritualita­ RAI: -
saje profund umaniste, ca ştiinţa te-ndeamnă". Un colţ de ţară. Peste tot pa­ tea românească în ansam­ sa dc
spiritualităţii
siunea arde la aceeaşi in­
univer­
blul
Luptat
s t r i g ă t u l antirăzboi­ poet care, îndelung şi tensitate, punînd în valoa­ sale. ci a);
nic („Pace neîncăpătoru­ fructuos, a pătruns lecţia montul
lui cuvînt"), poem de lar­ Realului, nefotografi indii-1, re geniul creator hărăzit MINEL BODEA CALA?
gă respiraţie în care, ca ci transfigurîndu-1 cu in- sus —
„Mi stei
şi în „Pentru că", „Nici confundabile mijloace pro­ sa dc
RIA: I
acolo pacea", „Fragment prii. Ica ni.
final", discursul liric are EUGEN EVU Scena şi oamenii ei *ul); J
mina);
Intre formaţiile artistice şl realizat o riguroasă selecţie a care n
interpreţi i-elevi hunedoreni interpreţilor (după criterii fi­ rul).
La adăpostul rea cărora realizatorii fil­ argumentele unei logici gretabil, ca odată aşezat, prezenţi în etapa republica­ reşti, vizînd calităţile voca­
mului au depus o muncă normale ? 1 împreună cu familia, pe nă a Festivalului naţional le, auzul muzical, ritm). A
întunericului serioasă, izbutind să fi­ E dureros şi trist că o locurile menţionate dc bi­ „Cîntarea Homâniei“, o evo­ fost mai ales necesară ó in­
Filmul „Pădureanca" este nalizeze o peliculă cine­ parte, c adevărat mică, lete, la cinematograful luţie do excepţie a avut gru­ tensă activitate educaţională
de insuflare a dragostei pen­
pul coral cameral al Liceului
una dintre peliculele izbu­ matografică de autentică din copiii noştri nu pot „Patria" din Deva, să fii agroindustrial din Haţeg, con­ tru cîntec, pentru muzică in
Rozul
tite, viguroase şi emoţio­ vibraţie artistică. O surdă intra în atmosfera unei o- întrebat şi mai apoi apos­ dus de profesorul Vlctorln Hă- general. 19 iunit
atenţia
„Vâzînd
care
cu
nante, care, printr-o au­ revoltă şi grea amărăciu­ pere de artă, a frumosului trofat de cei care vin ceva trîncea. înfiinţat în etapa de sîm înconjurate şi ajutate, Extr.
masă a actualei ediţii a am­
tentică culoare a locului, ne am trăit în final, cînd artistic. Cine-i poate aju­ mai tirziu că le-ai ocu­ plei manifestări a spiritua­ ne-a relatat prof. Victorin 82, 84,
a epocii şi îndeosebi prin tatăl şi mama tînărului ta pe aceşti tineri să do- pat... locurile. Aşa s-a în- lităţii româneşti, grupul co­ Bătrîncea, elevele au muncit Extr.
cu seriozitate. Am ales un
imaginea realistă şi nuan­ tîmplat la filmele „Gheaţa ral cameral menţionat, alcă­ repertoriu care să fie potri­ 48, 4J,
tuit (Un 3S de eleve deosebit
Fond
ţată a personajelor, adîn- verde" şi „Pe aripile vîn- de talentate, a scos în evi­ vit vîrstel şi posibilităţilor lor 782 325
ceşte şi amplifică mesajul lului". Discuţia c penibilă denţă preocuparea conducerii vocale. In acest sens am co­ lei, r
umanist al creaţiei lui Toan Impresii din sala de spectacol şi pentru cei care vin mai şcolii de a stimula mişcarea laborat cu compozitorul Ma- ria I.
rius Cuteanu, care ne-a ofe­
Slavici. Pentru a-1 recep­ devreme şi pentru cei ca­ artistică de masă de aici, pu­ rit în primă audiţie cin tecul,
nerea în valoare a talente­
ta, aşa cum a fost el pro­ re vin mai pe urmă. Să lor tinerilor care acum se „Noi te cîntăni tinereţe“. La
iectat pe ecranul sălii ..Pa­ fie vorba de neglijenţă ? I pregătesc spre a deveni oa­ acesta am adăugat o piesă
cunoscută
dc
atit
lirică,
tria" din Deva, a trebuit Iorgovan intră în casă, îşi bîndească sensibilitatea Oamenii vin la cinemato­ meni de nădejde. Aşa s-a a- „Mama“ de I. D. chlresciî,
Juns să se constituie o for­
să prestăm un enorm, su­ văd copilul mort şi izbuc­ spirituală şi educaţia ne­ graf să dobîndească ceva, maţie fU: dans de societate apoi „Frumoase zile ale ti­ Pentr
părător şi epuizant efort nesc în lacrimi — moment cesară vizionării civiliza­ dar să se şi destindă. Şi pregătit de prof. Kcaterina nereţii“ de Nicolao Oancca,. fi scliii
„De-ur veni primăvara“, pre­
Jgurnă şl prof. Emil Scoro-
al nervilor puşi agresiv în care tinerii din sală te a unui spectacol ? De­ pleacă înneguraţi dc »ervil bele, care a ocupat locul I lucrare de Ion Muntcanu“. încălzi
tempor
Ia încercare de un număr izbucneau paradoxal în sigur, părinţii, care tre­ Se simte nevoia unei mai pe ţară, grup foile, brigadă Pentru rîvna cu care au dea pl<
de tineri, care, la adăpos­ rîs, un rîs total deplasat, buie să se autoeduce, la mari atenţii pentru publi­ artistică, montaj literar, tea­ muncit merită a fi menţio­ cu car a
tru, dans modern. Fo o ast­
tul întunericului, prin ex­ straniu şi neînţeles. Cum rîndul lor, permanent, cul care ne trece pragul 1 fel de bază do masă puterni­ nate numele unora dintre a- soţite el i
ceste Interprete: Ariana Teo­
clamaţii, rîsete, replici de­ s-a deplasat şi s-a răstur­ şcoala, organizaţiile de ti­ Dublura biletelor pe ace­ că s-a ajuns la performanţă. dor, secretar al comitetului cări s
sufla
La performanţa artistică care
plasate se „reîntorceau" la nat acest moment tragic neret, opinia publică per­ leaşi locuri face cinema­ a generat şi locul I pe ţară U.T.C. pe liceu, Gabriela Mi- derat d
o perioadă primară a e- tinentă, stenică, tranşantă. tograful mai rentabil fi­ şl titlul de. laureat obţinut de conl, Nicoleta Mclicuţ, Gabrie­ Tempor
la Moşneguţiu. Mlhaela Me-
îneît
lor,
xistenţei umane. Şi toate în sensibilitatea drept mo­ (Prof. Dumitru Susan). nanciar deocamdată, dar grupul coral cameral menţio­ lintoni, Erika Klein, Eeatcri- vor f
receptat
l-au
T0 şi V
acestea, în timp ce pe e- îi compromite prestigiul nat. i na Drăgan ş.a. Tuturor — fe­ maxime
Lucrul n-a fost deloc uşor.
licitări pentru strădania pusă
cran se derulau secvenţe ment comic, generator de Neglijenţă ? ! Au fost necesare zeci de re­ in slujba frumosului artistic. de grad
de un tulburător drama­ rîs, c greu, dacă nu chiar Se întîmplă destul de pentru perspectivă. (M. petiţii care au urmat cursu­ b. cătălin serviciu
tism interior ia contura­ imposibil, de explicat cu des, şi acest lucru e re­ Bodea), rilor, după ce în prealabil s-a