Page 67 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 67
1 203 « SlMBÁTÁ, 20 lUNiE 1987 Paq. 3
Fiecare locuitor al satului
Vă prezentam
/IZIUNE (Urmare din pag. 1) ha cultivate, praşiia ma muţa. Aurelia Căi niăzan,
Facultatea de mine a I. M. Petroşani nuală este efectuată pe 40 Maria Petresc ş.a
puţini cooperatori, faţă dc de hectare. La sfecla de întrebăm, cum s-au stră
■şit de sítp- cîţi ar fi trebuit să fie, zahăr din cele 35 de ha duit preşedintele coopera-;
(purţial co- Facultatea de mine din cursuri serale cu durata ţionale: două premii spe dacă arătăm că la po prevăzute au fost prăşite tivei, inginerul şef şi bri-"
cadrul I. M. Petroşani, dc patru ani ; ciale şi o menţiune Ia rumb, de pildă, praşiia a manual, a doua oară. doar gadierul din sectorul ve
Ina poli(- â unica instituţie de pro — exploatări miniere întrecerile profesionale
tial doua manuală este execu J(3 ha (!). Există însă o getal. Andrei Bulz, să mo
iclopcdfa fil din ţară, pregăteşte la zi, subingineri —- de matematică, mecanică tată doar pe 10 hectare mare suprafaţă care n-a bilizeze oamenii din sat
specialişti chemaţi să cursuri serale cu durata şi ştiinţe sociale, 10 pre din cele 57 de hectare fost prăşită nici măcar o la muncă ? Nu cu văică
de melodii contribuie Ia valorifica dc 4 ani; mii la sesiunile studen cultivate. De asemenea, dată, in tarlaua cu sfeclă, reli şi scuze se face acest
•tistic. (color) rea completă a întregii — topografie minieră, ţeşti de creaţie tehnico- o situaţie necorespunză rapiţa şi buruienile fiind lucru. De ce nu se aplică
game de zăcăminte mi subingineri — cursuri se ştiinţifică de la Cluj-Na- toare am întâlnit la sfecla pînă la brîu. Aspectul este prevederile legii împotriva
tial nerale utile. Amplasarea rale cu durata de patru poca. Timişoara, Deva,
i na reflectoa- furajeră, cultură care în valabil, la morcovi, care celor care nu vor să-şl
color) facultăţii într-unul din ani. Braşov, Galaţi. mare parte a fost com nu se mai pot vedea de facă datoria de locuitori «
Mit coregrafic cele mai importante ba Demn de menţionat Grija, condiţiile foarte promisă datorită modului rapiţă şi la parcela cul ai satului ? în acelaşi
zine miniere ale ţării a este faptul că la specia bune de viaţă şi de în necorespunzător în care tivată cu vinete. timp, tovarăşul Traian
creat condiţii deosebite lizarea mine, ingineri — văţatului asigurate de s-a însămînţat şi execu Am văzut în cîmp pe Iuga, secretar adjunct al
pentru îmbinarea învăţă- cursuri de zi, în primii partidul şi statui nostru tat întreţinerea ci pînă preşedinta unităţii, Sonia comitetului comunal de
mîntului cu producţia şi doi ani se asigură o pre tinerilor, care acum sc acum. Crişan, caro, împreună cu partid Ilia, repartizat cu
cercetarea, legătura din gătire comună a tuturor formează ca specialişti
n I: 6,00 Ră ' Mult mai rău se prezin şefa de echipă Eleonora răspunderi în această coo
ii dimineţii; tre teorie şi practică studenţilor iar din anul de nădejde, este ilus tă lucrurile la C.A.P. Bre Moţiu făcea „inventarul" perativă, trebuie să se
ed icul ui; 6,30 primind un-monţinut con III aceasta se aprofun trată de numărul însem tea Mureşană. în afară de parcelelor neprăşite. in implice mai mult în bunul
zilei în agri- cret prin folosirea imen dează în direcţiile: ex nat de burse, asigurarea
Ratliojurnal; cartofi, cărora li s-au e- terlocutoarele noastre se mers al treburilor.
[ară; 8,00 Re- sului laborator industrial ploatări miniere subte gratuităţii uniformelor şi fcctuat la timp toate lu plîngcau că unii oameni Aspectele relatate rre
; 8,10 Curic- al Văii Jiului şi al cen rane, prepararea sub hainelor de protecţie pe crările de întreţinere şi nu ies la praşilă şi ne-au scutesc de comentarii în
or; 9,00 Bu- trelor miniere învecinate stanţelor minerale utile timpul practicii în pro
iri; 9,05 Au- tratament chimic, la cele dat exemplu pe Ileana plus. Toţi cei în drept
»; 10,00 Bu — Motru, Rovinari, De şi topografie minieră. ducţie, deplasării la lo lalte culturi pra.şilele sînt Ştefan, Florica Vasiu, Ion trebuie să ia măsurile de
ri; 10,05 Din va, Brad, Tcliuc, Ghe- Pregătirea inginerilor mi curile de practică, asis mult rămase în urmă. Ast Ster II, Marin Crişan. Ma rigoare pentru îndreptarea
dorului; 10,25 lai'i ctc. nieri, concepută în acest tenţei medicale, biletelor
terară radio; fel, Ia porumb, din 70 de rin Lucaci, Lucreţia To- acestei stări de lucruri.
:in de ştiri ; Beneficiind permanent mod, conduce la forma de tabără şi de odihnă
irile socialis- de cadre didactice uni rea de specialişti pentru ce se acordă. Tinerii au,
edalion eoni- versitare cu o excepţio toată gama de materii de asemenea, posibili
idu Şcrban ;
i de ştiri ; nală pregătire, de o ba prime minerale, atît pen tatea să se formeze în-
marea scenă ză materială complexă şi tru exploatarea în sub tr-un mediu cultural şi
0 De Ia 1 la completă, modernă, con teran şi în cariere a ză artistic elevat. -
\ van premieră
15,15 Şlagăre solidată cu precădere în cămintelor, cît şi pentru La absolvire, specia
uieni; 15,00 perioada deschisă dc prepararea şi valorifica liştii sînt repartizaţi în
ilturale; 16,00 Congresul al IX-lca al rea substanţelor minera unităţi economice apar-
16,15 Româ-
j industrial partidului, Facultatea de le utile. ţinînd ministerelor: Mi
i; 16,20 Ope- mine pregăteşte în pre în timpul anilor de nelor, Petrolului şi Geo
a mea Faus- zent peste 2 800 studenţi studiu este permanent logiei, Energiei Electrice,
Bulelin de Transportului şi Teleco
Muzică pe a- în următoarele speciali încurajată şi stimulată
18.00 Orele tăţi : pregătirea studenţilor municaţiilor, Materiale
letin de ştiri — mine, ingineri — pentru cercetare de că lor de Construcţii, In
t politică in- cursuri de zi şi serale, tre profesori, conferen dustriei Chimice ş.a., un
internaţională
19.00 Buletin cu durata de cinci, res ţiari, şefi de lucrări, a- de se încadrează cu te
1987 — Anul pectiv şase ani ; sistenţi universitari cu meinice rezultate şi sînt
Naţionale a — exploatări miniere multă experienţă. Dova apreciaţi în mod deose
20.00 Rad io-
1 La sugestia Ia zi, ingineri — cursuri dă elocventă în acest sens bit.
Radiojurnal ; dc zi şi serale, cu du sînt rezultatele obţinute Conf. univ. dr. ing.
22,2 *agini rata de cinci, respectiv în cadrul sesiunilor ştiin ILIE ROTUNJEANU,
ma )opu-
,00 Moment şase ani; ţifice studenţeşti, la con decanul Facultăţii de mine
) Muzică de — mine, subingincri — * cursurile profesionale na I.M. Petroşani
-24,00 Buletin în grădina de legume a C.A.p. iiărău se recoltează ceapa verde.
(Urmare din pag. 1) în luna iunie a.c., 98 la
Acţiuni viguroase pentru sută din totalul grupele®
de lucru din cele patru
sectoare au depăşit sarci
zbunarca hal- re cu aer şi aer comprimat înscrierea producţiei pe făgaşul nile de producţie „la zi“.
Lria); Locbte- la încă şapte abataje; firul In frunte se află secto
t Arta); IIU- de troleu pentru transpor rul I, condus do ing. Dan
S'an la albastră realizărilor constant bune
A); Fiii Ma* tul mecanizat al produc Sîrbulescu (plus 3 300 tone
(Modern — ţiei a ajuns şi în abatajele minereu extras de la în-;
pînzcle sus — programe au fost prelu nereu marfă au fost de cepului anului), din care
-a: tntîlnire 803, 809, 813 C şi 813 D. crate cu toţi şefii de gru păşite cu 255 tone, ceea ce
(Flacăra) ; S-au remarcat în executa se remarcă grupele con
(Castel); pe- rea, tuturor acestor lucrări pe şi schimburi şi apoi a- a dus la realizarea unui duse de Gheorghe Harbuz,
Păcl urea nea lăcătuşii Gheorghe Ştefan, fişate la dosarele forma conţinut de metal de 105,5 Costache Trifan, Dumitru
•ăcală — se- ţiilor de lucru. la sută.
Noiembrie); Nicolae Malea, Laurenţiu Lupu şi Ioan Cătană, ur»
e sus — par- Papoy, Ioan Lucaci, elec Această reţea densă de — Luna trecută a mar mat de sectorul IV, con«
■etul epavei tricienii Nicolae Oprişa, acţiuni îndreptate, spre cat un salt considerabil dus de ing. Horea Rain
JPENI: Ghea-
(Cultural) ; Viorel Georgescu ş.a. depăşirea unei situaţii ne pentru producţia întregii (plus 2 400 tone), cele mai
Provoca rea — O măsură deosebit corespunzătoare a produc noastre unităţi — conchi bune grupe fiind cele ale
(Luceafărul); ţiei trebuia să se mate dea directorul Minei Ghe- lui Iordache Scînteie, Ia
vadarca (Mi- de eficientă — sublinia rializeze în rezultate bu lari. Plusuri însemnate au şi f Belei, Dumitru Sa va şi
l NO ASA; AJ ing. Martin Roth — s-a
rd lingă de- dovedit a fi întocmirea de ne. într-adevăr, reviri fost înscrise în dreptul fie Iacob Boariu. în această’
duncitoresc) ;
Yankeii . — sc- programe lunare de lucru mentul pregătit şi aşteptat cărui indicator: 2 087 tone lună vom recupera inte*
>zat); prin care se viza concen s-a produs. \ în luna mai minereu de fier extras, grai restanţa de la înce-i
>eriu. ntra- a.c., din sectorul III al 1 101 tone metal în mine putui anului, iar pînă îâ
serillc I-IJ trarea activităţii de extrac
roşie); o- ţie în fîşiilc fixate în zo minei s-au extras supli reu de alimentare, 0,84 sfîrşitul lui 1987 vom mer
Sala’mandra mentar sarcinilor de plan puncte la conţinutul de ge... normal, cum ne-arrt
enturi la Ma- l.A.C.R.S. Hunedoara. Unul dintre meseriaşii de nele puternic mineraliza
— seriile I-II frunte ai atelierelor centrale de reparaţii este strungarul te, cvitîndu-se cele cu in 211 tone minereu de fier, fier in minereu. De re obişnuit — cu plusuri d0
GEOAGIU- Gheorghe Ghcrman. tercalaţii sterile. Aceste prevederile la fier în mi marcat faptul că şi acum, producţie în fiecare lună.
• Tvvist (Ca
ră); HAŢEG:
cu sabia (Da-
\Zl: Avertis- E9 POPICE. « META Ei ATLETISMUL DE- ccst sezon. ® La Campio pa, pregătită de prof. Va*
seriilc l-II ; Instructaj practic, la faţa locului LUL HUNEDOARA A VEAN ÎN PERMANENTA natele republicane şcolare silica Scheible şi Tase Vi--
L’oate pînzcle AFIRMARE, a La Bucu de atletism, desfăşurate la şinescu, s-a clasat în final
tea a 11-a : PROMOVAT ÎN „A". Re
mărilor** (Ca în ziua de 18 iunie, la de structura şi stadiul cent s-au încheiat între reşti, s-au desfăşurat Cam Piteşti, între 6—8 iunie, pe locul V.
ira) ; SIME- ocoalele silvice din Brad regenerării, fiind abordate pionatele internaţionale de Ana Pădureanu a ocupat
torii din Va- şi Baia de Criş a avut aspecte ale tăierilor de cerile de calificare în di atletism ale României, La locul 1 îir proba de 1 500 m, EJ „CUPA U.T.C." LA
Dasă (Mure- vizia A la popice. Echipa
Liceenii (Lu- loc o importantă acţiune transformare spre siste această ediţie au partici cu timpul de 4.15.90. La DELTAPLANISM. în ju
ELAIU: Omul de instruire a personalu mul de grădinărit, tăieri Metalul Hunedoara a dis pat sportivi şi sportive din aceste întreceri, Luminiţa deţul Harghita, la Miercu
ebule (Mine- lui silvic din întregul ju lor cu perioadă lungă de pus, în prima etapă, de 8 ţări. Ana Pudurean, Zaiţuc (antrenoare Maria rea Ciuc, s-a desfăşurat
deţ, la care au participat regenerare şi ale celor C.F.R. Arad cu 5097 — sportivă legitimată la Mi na Mladin) a urcat pe finala pe ţară a „Cupei
toţi inginerii şi tehnicie definitive, La Birtin-izvor 4824 p.d. (meciul a avut nerul Deva, pregătită de podiumul de premiere, o- U.T.C." la deltaplanism.
nii ocoalelor silvice şi de au fost dezbătute probleme prof. Vasilica Scheible, a eupînd locul III în proba Reprezentanţii judeţului
Ia Inspectoratul silvic ju loc la Reşiţa), iar în faza Hunedoara au fost fiii ani«
deţean, conducerea între actuale şi de perspectivă finală, la Cluj-Napoca, a nerilor din Valea Jiului, >
? tragerii din prinderii forestiere de ex privind tăierile preparato întrecut pe Rapid Miercu din cadrul clubului „Te*
13, 76, 44, 88, ploatare şi transport; lu rii, după ultima răritură, rea Ciuc cu 4928 — 4635 morarii" din Petroşani şl
13, 87. crători ai Institutului de pentru promovarea ochiu- p.d. Cu aceste rezultate, Asociaţiei sportive „Mine
I-a : 23, 77, rilor cu regenerare şi des echipa formată din M. rul" Aninoasa. Lotul par
>4, 46, 33, 66. cercetare şi amenajări sil ticipant a fost alcătuit din \
1 de ciştigurl: vice Timişoara, filialei chidere de noi puncte dc Toiolc, M. Kreutzcr, T. repurtat un frumos succes dc 3 000 m cu timpul de Romeo Roşia — instructor
lin care 91 659 sale din Caransebeş şi sta regenerare; tăieri de Ţălnar şi A. Manea, ju în proba de 1 500 m, pe 9.20.00. Menţionăm şi re
la catego- care a cîştigat-o cu timpul zultatul foarte bun obţi F.A.R., Teodor Muntcanu,
ţiunii de cercetări silvice transformare spre 'structu nior, antrenată de Ladis- Kalman Matiaş, Floricel
Simeria. alte cadre cu a- ră grădinărită, prin pro lau Buday, revine în pri de 4.04.97 — ceea ce con nut de tînăra junioară Hoancă, Octav Gavriluţă,
tribuţii în gospodărirea movarea regenerării în o- mul eşalon valoric al a- stituie cea mai bună per Simona Oltean în proba Ioan Panciu concu
de 800 m, cu timpul de
fondului forestier în ju chiuri a paltinului de cestui atît de popular formanţă mondială a sezo 2.12.00. ea fiind o tînără renţi. Echipa judeţului
nului
Să
pentru
junioare.
deţul Hunedoara. munte şi a fagului ; con sport, care aduce con notăm faptul că printre speranţă a atletismului de- Hunedoara s-a clasificat
i : vremea va Acţiunea de instruire, la ducerea arboretelor prin stant glorie culorilor româ învinsele sportivei din De vean. e Tot la Piteşti s-au printre primele 10 edil»-
oare şi se va faţa locului, în pădurile tăieri de îngrijire-rărituri neşti în întrecerile inter paje, dintre cele 22 pas»
. Cerul va fl va s-au numărat multe desfăşurat întrecerile Cam tieipante.
oros. Vor cá celor două ocoale, a fost într-un arboret Ale fag de naţionale. Felicitînd reu dintre atletele fruntaşe ale pionatului republican de
sale, mai ales şita echipei, felicităm şi ţării noastre. O altă spor tetratlon al şcolilor gene Datorită sprijinului
de aversă, în condusă de Ion Tăbăraş, 70 de ani, Lmplicînd con cordât de Comitetul jiî*
de descár adjunct al ministrului e- trolul intensităţii extrage conducerea Clubului spor tivă de la A.S. Minerul — rale, la care au participat
ne. Vîntul va conomiei forestiere. rilor prin volum şi creş tiv „Metalul" Hunedoara Cetate Deva, Mirela Oltea- 17 echipe. Rezultate deo deţean Hunedoara ăl
pînă la mo- nu, a reuşit să încheie sebite au obtinut sportivele U.T.C., dc organele şi or- >
id-vest şi sud. In masivul Murga.şu — tere în volum. (Ioan Ionichcnte — pre cursa de 800 m cu un de la C.S.Ş.' „Cetate" De ganizaţiile municipiului
le m i n i m e Ribiţa s-a făcut o largă Prin caracterul său prac şedinte, Ioan Socol —
prinse între timp foarte bun: 2.07.94, va — Simona Oltean (lo Petroşani, acest sport teîi-
ide, iar cele dezbatere asupra modului tic, concret, instructajul a vicepreşedinte), pentru că ea fiind doar junioară II, cul 1), Ioan Maria (locul nico-aplicativ ia amploare
re 21 şi 2G în caro se aplică trata adus clemente noi, de larg între atîtea retrogradări 3 la 500 in şi locul 4 la şi cuprinde tot mai mulţi
Meteorolog de deci păstrând mari şanse
iu Vrnsgyak). mentele diferenţiate la ar interes pentru toţi parti mai aflăm, iată, şi o pro pentru obţinerea unor re oină), Emilia Mihaleea tineri. (Dorin Militarii»
boret de fag, în funcţie cipanţii la acţiune. ra ovare. zultate mai bune în a- (locul IV la 500 m). Echi- corespondent).