Page 69 - Drumul_socialismului_1987_06

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ
CINCINALUL VIU ■ DEZVOLTARE INTENSIVA*

Prestigiul se dobîndeşte

prin calitatea produselor

în documentarea efectua­ intîmpinc Conferinţa Naţio­ muncitorii clin atelierul de
tă zilele trecute la Secţia nală a partidului cu rea­ pregătire 1-2, care aplică
de mobilă Haţeg, din ca­ lizări dintre cele mai bu­ furnirul pe eant şi orna­
drul I.P.L. Deva, am por­ ne. „Acum dispunem de mentele pe uşi, şlefuiesc
ORGftN AL COMITETULUI JUDEŢEAN nit de la planul pe care-1 comenzi la nivelul planu­ suprafeţele, verifică îmbi­
are unitatea în acest al lui, avem materialele ne­ nările, calitatea în ansam­
P O R U L A R J U D E Ţ E A N doilea an al cincinalului cesare, doar trebuie să ne blu a semifabricatelor.
1986—1990 şi modul cum organizăm temeinic lucrul Maistrul Paulin Crai, din
se îndeplineşte. „Sarcinile pe formaţii şi schimburi, acest atelier, ne spunea că
Anul XXXIX, nr. 9 204 DUMÎNICÂ, 21 IUNIE 1987 4 pagini — 50 bani nu sînt cu mult mai mari pe întregul flux tehnologie, a intrat în conştiinţa tu­
decît anul trecut, iar con­ îneît să ne îndeplinim rit­ turor lucrătorilor grija
diţiile de realizare sînt la mic planul, să facem pro­ pentru nivelul tehnic cit
fel, arăta sing. Avram La- duse în plus", sublinia mai ridicat al produselor
zăr, şeful secţiei, tînăr e- şefa unei echipe de finisaj pe care le realizează. El
AGRICOLĂ Di VARA nergic, capabil. Colectivul din atelierul de Marcu —, i-a nominalizat, pentru pri­
tîmplărie
cepere, hărnicie şi conştiin­
Paraschiva
—■
se mobilizează zi do zi, ou
dăruire şi responsabilitate secretara organizaţiei de ciozitate, pe Liliana Pavel,
şi obţine, în general, re­ Florica Stăvăfaclie, Ioan
Puternice forte umane si mecanice ia zultate pozitive. Pe cinci LA S.M. HAŢEG Ardelean, Constanţa Dudu. ateliere
celelalte
Şi
1
luni şi o decadă am de­
în
•} v păşit prevederile la pro­ prin care am trecut am
ducţia globală cu peste un văzut şi am reţinut din
întreţinerea căiturilor şi recoltarea furajelor milion lei, am executat su­ bază a atelierului. „Un discuţiile cu muncitori şi
plimentar mobilier din accent mai mare trebuie să maiştri strădania în mun­
lemn, respectiv dormitoare punem pe nivelul tehnic că, hotărîrea de a lucra cit
in unItăţilc do pe raza muncii, la mobilizarea oa­ dicrul [sac Stoian, un om „Sorin“, însumînd aproape şi calitativ al produselor, mai bine, de a preîntîmpi-
comunei Pui se acţionea­ menilor. Săptămînal ana­ inimos şi harnic, cum ni 1,5 milioane lei, am livrat era de părere maistrul Pe­ na eventualele refuzuri clin
ză cu înaltă răspundere lizăm stadiul celor două se spune. în plus 25 toiie confecţii tru Prejban, clin acelaşi partea beneficiarilor dato­
pentru traducerea în viaţă activităţi şi luăm măsuri — Astăzi — ne spune din metal .şi 1200 somiere atelier. Numai aşa ne vom rate calităţii necorespunză­
a orientărilor .şi indicaţii­ pentru impulsionarea a- brigadierul — încheiem „Eleonora" din compo­ menţine şi consolida pres­ toare a produselor. „Sigur,
lor cuprinse în cuvîntn- ccstora. rebilonarea cartofilor şi nenţa unor garnituri de tigiul cîştigat prin muncă, mai sîjit unele lucruri ele
rea tovarăşului Nicolae Dar, să consemnăm con­ tratamentele împotriva bo­ mobilă realizate de I.P.L. în mulţi ani. De fapt, pus la punct, releva mai­
Ceauşescu, secretarul ge­ cret cum se munceşte pe lilor şi dăunătorilor. La Constanţa, eu destinaţia tot colectivul nostru — strul Nicolae Giuglea, mai
neral al partidului, la ple­ ogoare. Am întîlnit peste porumb, praşila I meca­ export“. din rîndurile căruia se este necesară dotarea cu
nara lărgită a Consiliului tot activitate rodnică, stră­ nică este terminată şi se linele greutăţi în apro­ evidenţiază, constant Aure­ anumite seule şi instalaţii
Naţional al Agriculturii, danii responsabile. lucrează la cea manuală. lia Avarvarei, Paraschiva de mică mecanizare consi­
anumite
ma­
Industriei Alimentare, Sil­ La C A.P. Pui, cea de —’ Am văzut mulţi oa­ vizionarea cu determinat înre­ Marcu, Niculiţa Mihalcea, dera şeful de echipă Ni­
teriale
au
viculturii şi Gospodăririi a Il-a. rebilonare a carto­ meni în cîmp, în tarlalele gistrarea de restanţe la Constantin Baliea, Sorin colae Covaci de la maşini
Apelor. Strădania cotidia­ filor — ce ocupă o su­ cu legume rădăcinoase. Sîrbu — este conştient de 2 — atît pentru creşterea
nă a cooperatorilor, meca­ prafaţă de G5 de ha — s-a — Da. Se efectuează a producţia marfă, însă de la acest lucru şi acţionează productivităţii muncii, cit
nizatorilor. specialiştilor, încheiat. lucrarea fiind Il-a praşilă 1a. morcovi, şeful secţiei, de la ceilalţi în consecinţă“. şi pentru. îmbunătăţirea
a lucrătorilor din I.A.S. efectuată de mecanizatorul unde lucrăm cu caii la interlocutori am reţinut că Lucrul bine făcut îi pre­ continuă a calităţii tuturor
vizează, în principal des­ Partenie Popa. Cele 87 de tras printre rînduri. Azi, ele pot şi vor fi recupe­ produselor pe care le rea­
făşurarea în cele mai bu­ lia cu porumb s-au prăşit toţi locuitorii satelor Rîu rate în scurt timp, că în ocupă deopotrivă şi pe cei lizăm".
ne condiţii şi la nivel ca­ mecanic, de către meca­ Bărbat, Urie şi Hobiţa sînt continuare strădaniile în de la montaj, după cum
afirma şeful de echipă Con­
litativ înalt a lucrărilor de nizatorul Vasile Popa. De în cîmp, la sapă. muncă se vor intensifica, 1 DUMITRU GHEONEA
întreţinere a culturilor si Interlocutorul îi remar­ incit şi acest colectiv să stantin Baliea, dar şi pe
strîngerca cit mai grabni­ ca şi pe cei ce şi-au prăşit
că, transportul şi depozi­ COMUNA PUI deja suprafeţele reparti­
tarea fără pierderi a- fu­ zate : Eleonora Cîmpean,
rajelor Viorica Zornn şi Corne­
în ancheta ce am între­ asemenea s-au prăşit ma­ lia Sora din brigada ce o
prins-o vineri, Lf) iunie nual peste 65 de ha. Frari- conduce, Petru Florea, O-
ale. în unităţile agricole cisc Vlădoane, preşedinte­ lîmpia Mane şi Dorica
de aici am avut-o ca pri­ le cooperativei, sublinia : Lupuleseu din Uric, Lu-
mă interlocutoare pe Vn- — Şi azi, ca şi în zilele creţia Ciolca, Zamfira Or-
leria' Oprise, secretar cicl - anterioare, avem o foarte za şi Maria Făgaş din Ho-
junct cu probleme de pro-. bună participare la sapă. bita.
pagandâ al comitetului Í OO- Se înaintează în ritm ra- In unitălile agricole clin
muna! de partid, car C cl pici, se face o lucrare de comuna Pui se acţionează
prezentat un succint bi- bună calitate. şi la strîngerca grabnică
lanţ ai activităţilor ia or- - Cine sînt cei mai şi făi •ă pierderi a furaje-
dinea zilei ; harnici oameni la prăşit ? ior. 1 ,a C.A.P. Pui au fost
— A doua rebilonar e In loan Pogan si loan cosite 6 ha cu trifoi, în I.A.C.K.S. Hunedoara, atelierele centrale de reparaţii'. Fiecare moment, fiecare ve­
cartofi, ca şi tratamentul Farcaş din Băie.şti. Petru rificare a pieselor prelucrate de rectificatorul Petre Flore seu este o manifestare a com­
împotriva bolilor şi dău­ Lungu şi Savcta Stanciu MIRCEA LEPÀDATU petentei acestui meseriaş aflat între fruntaşii colectivului din care face parte.
nătorilor se apropie de din Ruşor, Livia Gurgă, foto NICOLAE GHEORGHÎU
sfîrşit. La porumb, prima Marin l'arcaş. Livia Biriş (Continuare in pag. a 2-a)
praşila mecanică s-a în­ şi Ana Beluş din satul Ga­
cheiat şi se execută pră­ laţi. Atanase Medaru, Ta-
şi la'' manuală. Legumele jiea Mura şi Livia Davila
se prăşesc, de asemenea, din Pui, Maria Filip şi Toate cantităţile de nutreţuri
a doua oară. La A.E.I foan Vule din Ponor, mulţi 9 9 OAMENI, LOCURI, DESTINE
Ponor şi ferma din Rîu alţii.
Bărbat a I.A.S. Haţeg se în satul Serei se înre­ Strădania permanentă —
desfăşoară din plin recol­ gistrează, de asemenea, o strinse şi depozitate fără pierderi!
tarea . şi transportul fura­ numeroasă participare la
jelor. praşila celor 40 de ha o- Cooperativa agricolă de cu borceag, 20 ha loturi principalul atribut
-- Cuni' coordonează co­ cupate eu porumb, lucra­ producţie din Turdaş a semincere de pe care se
mitetul comunal de partid rea fiind efectuată pe mai va lua cel puţin o coasă
şi consiliul popular buna mult de 70 la sută din intrat în statjalaţia 1906/ şi se vor însămînţa cu cul­ Secţia de valorificare îi loan Precupaş, maşiniştii
desfăşurare a acestor două suprafaţă. în frunte se a- 1987 cu un stoc de furaje zgurii şi pregătire a me­ de utilaje Teodor Boto-
lucrări V flă Teodora Ierulescu, Vic­ mai mic decît ar fi fost tură dublă de porumb — talului pentru oţelurii, fan şi Constantin Dănilă,
130 ha. în plus, s-au exe­
— Sîntem prezenţi zi de tor Gtrz, Ileana Dumitrcs- necesar. Acest fapt a obli­ din cadrul uzinei nr. 8 artificierii Tstvan Pantiş
lucrări
zi, de dimineaţa devreme cu şi alţii. gat-o să apeleze la cumpă­ cutat funciare de îmbună­ a Combinatului siderur­ şi Ion Ţîrdea. şefii echi­
tăţiri
ha
10
pe
plnă seara tîrziu. în cîmp La C.Â.P. Rîu Bărbat rări de fin, cheltuixd în a- gic Hunedoara, face par­ pelor de electricieni şi
ajutînd la organizarea stăm de vorbă cu briga- eest scop circa 50 000 lei. teren neproductiv, după te din aşa-numita cate­ lăcătuşi Victor .Şuidea şi
Evident, această situaţie a cave a fost însumînţnt cu goric a „auxiliarelor" an­ Mircea Toporaş se nu­
dat serios de gîndit con­ plante de nutreţ. Sfecla samblului de activităţi mără printre autorii re­
ducerii cooperativei, deter- furajeră a fost prăşită de ce se derulează în „ce­ cordurilor stabilite in
de
Bacalaureat "87 tatea de foc". Iată însă creşterea pe încărcăturii Impe­
metal
troacă.
în fiecare fermă — furaje suficiente, că şi într-o secţie „au­
xiliară" faptele de mun­ rativului formulat de
Moment solemn, încăr­ tineri in anul Conferinţei ţ de calitate că aie oamenilor întru­ conducerea corn bina tulu;
cat de emoţie. Azi, 5413 Naţionale a partidului de nesc acelaşi principal a- —- de a situa media în­
absolvenţi hunedoreni de a face totul pentru a-şi tribut — dorinţa fierbin­ cărcăturii la 3,2 tone pe
liceu, de la cursurile de zi sluji cum se cuvine patria minînd-o să ia măsuri pen­ două ori, cultura evoluca-' te, ambiţia de a face me­ troacă —, colectivul de
şi serale, se prezintă in socialistă. Pentru aceasta, l tru ca această situaţie să ză bine şi promite o re­ reu mai mult pentru bi­ aici i-a răspuns prin...
faţa examenului de baca­ dragi absolvenţi, v-aţi pre- / nu sc repete. înainte de a coltă bogată la hectar. Cum nele producţiei. 4,36 tone (in 21 Imai a.c.),
laureat. Un examen al gătit, aţi fost pregătiţi j consemna care sînt acestea spuneam, deci, la cele două 3,92 tone (in ziua ur­
—• Pe noi nu ne de­
maturităţii, care încheie spre a păşi cu fruntea \ să vedem ce prevede ba­ sortimente de nutreţuri ne­ ranjează nici un fel de mătoare), 4,06 tone (în
un ciclu important, de ba­ sus, demni, de a ii oa­ lanţa furajeră pentru vii­ cesarul se va acoperi şi clasificare — remarca ce. 23 mai), 4,26 tone (24
ză in pregătirea tinerilor, meni de nădejde. In aces­ toarea stabulaţie a anima­ chiar depăşi. Cum se vor mai), aceeaşi medie ridi­
care ii ajută să se inte­ te clipe unice, cu toţii lelor. Din ceea ce ne-a spus asigura fibroasele ? Unita­ Gheorghe Onlca, şeful cată, peste 4 tone. fiind
greze firesc, cu cele mai trimiteţi un gind frumos, Marin Crişan, inginerul şef tea are semănate .15 ha eu secţiei. Ceea ee simţim înregistrată şi In cele
bune rezultate in viaţă. cele mai călduroase mul­ al unităţii, am reţinut că trifoi, 4 ha cu lucernă şi este că sîntem utili, că două decade din luna
Marile emoţii sint gene­ ţumiri partidului şi statului pentru iarna următoare deţine 70 ha fineţe natu­ rezultatele muncii noas­
rate de contactul cu exi­ nostru, pentru condiţiile ferma zootehnică din Tur- rale. Această suprafaţă, pe tre £iu implicaţii decisi­ iunie a.c. Evidenţa stric­
genţele comisiilor de veri­ minunate de învăţătură, da.ş are nevoie de 400 tone care a şi început coasa I, ve asupra producţiei ce tă pe schimburi şi zile
ficare, dar şi ale începu­ nu asigură necesarul. Pen­ se obţine în oţolăriile şi. arată că nu sînt rare ca­
pentru grija părintească fîn, 900 tone grosiere şi lupi apoi, In laminoarele zurile în care se înre­
tului de drum. Un drum tru a reuşi însă să se ob­
de care v-aţi bucurat per­ 1850 suculente. In legătu­ combinatului.
care li se deschide înain­ ră cu grosierele şi sucu­ ţină cantităţi mari de fîn gistrează vagoane cu cite
manent. Fiţi demni de pro­ de pe suprafeţele cultivate
te cu generozitate. Un Am parcurs, împreună 8 trocí a căror încărcă­
fesorii şi părinţii care v-au lentele, nu se ridică pro­
drum ps care trebuie pă­ bleme, ba chiar se pre­ cu lucernă şi trifoi şi de eu şeful secţiei, întregul tură medie atinge chiar
şit cu încredere, cu voinţa Îndrumat paşii, de şcoala conizează că nivelele în­ pe fîneţele naturale este flux dş producţie, de la 6 tone pe troacă. Ce im-
neclintită a vredniciei pu­ in care v-aţi format. Mult necesar ca prima coasă să sectorul Băiţa la fabrica
se in folosul patriei, cu un succes la bacalaureat, mult scrise în balanţă se vor de vată minerală. La sec­ MIRCEA DIACONU
angajament lerm rostit de succes în viaţă ! depăşi. Aceasta, întrueît TRAIAN BONDOR torul de activitate Bă ir
unitatea are in cultură 10 ţa, maistrul principal (Continuare in pag. a 2-a)
ha cu sfeclă furajeră, 4 ha (Continuare în pag. a 2-a)