Page 7 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 7
188 © MIERCURI, 3 IUNIE 1987 Pag. 3
RiriICAIiA DE MACAZINE.
««■ oras sun pentru spre comercială fructe \ UNDE VOM REPARA
de
întreprinderea
şi
legume
pregăteşte.
«
deschide
'muftiE iu această săptămână, un ma | OBIECfELE DIN
gazin specializat pentru pro CAUCIUC ?
D;n goana maşinii, trecă distincţii ale hărniciei şi muncii' stabiliţi pe raza struit în satele aparţină duse horticole la parterul blo i Pînă nu demult, ¡na-
torul prin Ilia are mai dăruirii : de două ori comunei. Alte 24 de apar toare. Şi an de an, ală cului t2.de pe bulevardul 23 | mte ca bulevardul Lcnin
ui puţin prilejui să constate Ordinul Muncii clasa a tamente sînt în curs de turi de satul cenţi u de co August din Deva; un maga din Deva să intre in ul
cono mi că ambiţia cetăţenilor comu ri-a, o dată Ordinul Mun execuţie in acest an. iar mună. fiecare sat capătă zin tip I'OIITUN A vizavi de
unii/* 1 * li hor Spitalul din Orăştie. Unităţile tima etapă de slstemati-
işi re. s nei de a face din loca cii clasa l, o dată Ordinul pînă la sfîrşitu) cincina personalitatea sa. se află în stadiul de apro \ zare, la nr. 5 exista un
ri şi (întoce litatea ior un oraş — Muncii clasa, a IH-a Şi lului se vor mm construi „Institutul nostru - ne vizionare cu stocurile de măr ! atelier de vulcanizat în
e (color) centru urban agroindus nu există locuitor al co 40 Toate acestea, .impieu- furi necesare. 0 I’entru satis
Tv. spunea arhitectul Dumitru facerea cerinţelor de cartofi călţăminte de cauciuc,
uţia in gîn* trial. şi aceasta p'cnti u munei care, trecând pe nâ cu dotările de !a par Ai măşeseu. directorul In şi morcovi a introdus in vîn- deservit de un meseriaş
acţiune — cu liia se ,,lasă" mai de-o lingă machetele '*c!o> pa terul lor — magazine, u- autorizat. Atelierul ace
unitar do parte de şoseaua princi tru distincţii expuse ih nitâţi prestatoare de ser stitutului judeţean de pro
şi afirmare iectări. elaborează acum la, chiar particular tiind,
naiitâţii li pal;!. descoperind vederii li'olui consiliului populai, vicii. sedii de instituiri ele. proiecte de module de lo- umplea un gol tăcind
trecătorului doar câteva să nu încerce un nercli- — cu magazinul universal populaţiei o prestaţie de
ria i (color). semne ale urbanizării în nut sentiment de mîndr'e tip „Superct" şi comple cumţe-bloc pentru sate, cu Ce este
1 Charlottci“ Discutam nu demult cu xul de alimentaţie publi 4—6—<1 apartamente, căro care aceasta avea ne
4 tre care magazinul uni voie. Acum atelierul res
al versal ti]* „Superct" şi arhitectul Eugen llişiu din că de la şosea, cu alte ra să le putem asigura cu nou în: pectiv deslilnţindu-se prin
ea progra- complexul de alimentaţie cadrul institutului jude edificii ce urmează a se surse de energie ncconven- demolarea imobilului
publică şi cazare. ţean de proiectă! i, despre construi în vi:toi dau con ţ'onate — ca biogazul şi care-l găzduia - presta
Urbanizarea înseamnă pe idei materializate in pe,■ir tur centrului civic al co panouri solare — apă cal ţia in cauză nu o mai
lingă putere economică, metrul sistematizării loca- munei da şi gâze ia bucătărie face nimeni. Şi e mare
sistematizare, ordonarea e- în aceiaşi timp, pentru a /are, în toate unităţile sale, nevoie de ea. (Aurel
d ficiilor pe o ario op ti nţ le păstra familiile)! respec fulgi do cartofi şi morcovi Matei, Deva).
deshidrataţi.
dimensionată spre a asi- tive şi caracterul de mici
’I 1: MO Rn- SISTEMATIZAREA LOCALITĂŢILOR EPAVE PE ROŢI
I dimineţii; tnira funcţionalităţi pro- colectivităţi de producţie ASISTENTA medicala.
edicului; 0,30 orii oraşului, înseamnă re RURALE - CERINŢĂ OBIECTIVĂ Policlinica de stomatologie Do mai mulţi ani una
:i!cîi în agri- ţele rutiere de comunicaţii agricolă, am conceput a- din Deva a dublat cabinetele din liniile de cale din
)0 Uadiojur- A DEZVOLTĂRII SATELOR ceste proiecte cu- mici a- staţia C.F.R. Brănlşca este
d, în ţară ; modernizate. dotai i • u nexe gospodăreşti pentru serviciului de urgenţă şi triaj.
presei; 8,10 caracter sociai-cuiteiai de păsări şi animale de casă" Zilnic, între orele 8—20 func blocotă cu o garnitură de
Dd iilor; 9*00 nivelul oraşului şi multe Si siematizare înseamnă, ţionează asemenea cabi vagoane din care a ră
ştiri; 9,05 lităţiloi. ..începind de a- Modelul moduleîoi pe nete pentru adulţi şi pen mas doar scheletul me
ascultători* altele. Cine pătrunde mai nul trecut — ne-a spus cum am spus, concentra care le pioieclează insti
Buletin de adine in interiorul como interlocutorul — statul o rea pe un spaţiu optim tru copii, iar pe timpul nop talic, orice parte lem
Din înrogis- rei Ilia poate constata : tutul judeţean este aplica ţii cetăţenii pot apela la ser noasă dispărind. Poate
ui Radióte- majorat simţitoi investi dimensionat a consţrueţ’ - bil.- cu investiţii convena viciul de urgenţă al Spita că vagoanele nu mai sint
,25 Solişti şi y - tenta la tot pasul •> ţiile pe care le face în lor. în înfăptuirea acestei
lorice de la unor asemenea indici ai sistematizarea suteloi, cu directive a sistematizării bile, oricărei gospodării in lului judeţean ; apte de ci'culatie si nici
Publicitate; urbanizării. scopul de a sprijini pro s-au desfăşurat şi construc dividuale. Aceasta înseam
de ştiri ; nă sistematizare. Cî OS V O D AR IA CO MU N ALA
şl spiritul Anii cei mai fi uctuoşi cesul de modernizare, de ţiile tle locuinţe individua SI LOCATIV A. Pentru înlătu
Succese in- su fost şi pentru această ridicare a gradului lor de le proprietate personală, ilia — de mulţi ani cen rarea operativă a deranjamen
cu Olimpia comună, ca pentru în civilizaţie Tot ceea ce se păstrindu-şl în acelaşi tru de polarizare pentru fost w ® > 1
’Ictor Soca* populaţia din zonă — se telor la instalaţii, în cartie
Buletin de treaga ţară, anii ce au face din aceste investiţii timp caracteristica de lo rul Bejan din Deva a
\rmonii co- urmat celui de al IX-lea e subordonat ideii de crea cuinţă .şi mică unitate de află la un pas de statutul înfiinţat un nou dispecerat
)ragoste su- Congres al partidului, anii re a unui centru în fie producţie agricolă în Ilia de centru u-rban ngruin- de deranjamente al G.LG.C.L. recondiţionate nu mal ţ
lănia; j2,45 pot fi. De co, atunci, nu
folclorului; glorioasei ..Enoci Nicoiae care comună“. s-au construit în această dustria 1. I ndustrini ¡zarea Răspunde la telefon 20907 şi sint predate ca fier
I la 3: 13,00 Ceauşescu". Sînt anii in Mia a cunoscut clin plin perioadă peste 60 de case şi sistematizarea sînt pilo se află in clădirea punctului
î radio-tv.: care, ca o încununare •* roadele efortului financiar noi în perimetrele stabili nii de bază, pe care se termic nr. 13. q Au început vechi ? In orice caz,
,,l)rumu-i aşa cum blochează acum ţţ
3a-i scurtă“ activităţii locuitorilor săi. al statului, construindu-se te prin schiţa de sistema sprijină acest viitor statut în toate oraşele pregătirile de o linie de cale, nu este -
mii şei (frng- comuna [iia s-a înnobilat pînă acum 120 de aparta tizare. Alte zeci de locu iarnă ale Instalaţiilor de ter-
10 Miorlla. :-u nu mai puţin de patru mente destinate .oamenilor inţe individuale s-au con ION CIOCLEI moficare. Le vom urmări. in avantajul nimănui.
•tnografie si ÎNTIRZIERI
)fl 'iojur- “ O - O - O- O- © “ ® “ - « * ' “ « - » - ~ * « « - » - O - O - « — O — o — o — — • — • — • — « — o — # — o — • — • — NEJUSTIFICATE
o
P( late ;
pah. ..tice si Cooperativele agricole
; Hi,10 Mo* DIN POSTA de producţie din Consiliul
e; 17,00 Bu-
; 17,03 co- SĂPTĂMÎNII unic agroindustrial Hu-,
io mice; 17,25 UNDE MERGEM ÎN ACEASTĂ nedoara au un mare
ntemporan ; număr de ovine, fiind,
politico- Tată şi fiu
18,00 Actua- SĂPTĂMÎNĂ ? deci, importante lurni-
zicâ; 1SJ5 Despre lăcătuşul specia zoare de lapte de oaie
cu minut; q O..J.T. Deva organizen- mura“ Sinieria vor fi oas- * ia fondul de stat şi la ii
îgestia dv. ; list Traian Mibuţ. clin sec «. /.a, in perioada 5—IU iunie peţii staţiujiilor Sovata şi s cel de autcaprovizionare, J
îtr-o oră ; ţia sculării) a l.M. Orăştie | a.c., o excursie pentru oa- Izvorul Mureşului © Iubi- I
t poetic, i:- ştiam multe luci uri de f menii muncii pe litoral la torii fotbalului şi ai echipe- * in legătură cu realizarea ţ
^i,!0 Publi- * staţiunea Neptun, cu o zi lor favorite le pot însoţi Ia ' sarcinilor de plan se ri
N T oct urnă laudă, bn fapt inedit, n- iu R.î\ Bulgaria ® Pentru râvnit* (pe Dacia-Meeanicn I dică insă o problemă: ¿i
*5—21,00 lîu- ‘ fi Ani şi dintr-o scrisoare ( elevi de la Liceul „Deee- Orăştie), Baia Mare (pe Mu- '
trimisă redacţiei de tînă- * bal“ Deva se organizează re.şul Deva), la Sighet (pe ' întreprinderea de indus
rul nost: u corespondent | ţ in zilele de fi şi 7 iunie a.c. Aurul Brad). Succes ! trializare a laptelui nu
ieşire atractivă
la caba-
o
Andrei Stoica. s jîele Păltiniş şi Bîlea Cas- © Duminică, la Vulcan. s reuşeşte să ridice la
..După ce timp tle peste eadă q în aceeaşi perioadă, sînt programate festivităţile | timp cantitatea de bria
m M I de încheiere a celei de-a ^ ză ce se face la stine.
trei decenii destoinicul 120 elevi de Ia şcolile gene- XV-a ediţie a săptămînii s
muncitei specialist Traian s I rale nr. 2 şi 1 pleacă în manifestărilor politico-edu- | Astfel se intimplă la
excursie pe rula Deva —
Mibuţ a destăinuit sute cative şi cultural-sportive * C.A.P. Lelese şi C.A.P.
Imvlo şa i pi J Băile Ucrculane — Orşova — Izvoarele. S-a recepţionat
’ă.săiih lor şi sutelor de tineri Drobeta-Turnu Severi n — „Nedcia vulcăneană“. Cu a- *, semnalul ?
(Arta); nu muncitori din bogata sa I Deva © Oameni ai muncii cest prilej, va avea loc ol
roate pin/o experienţă, astăze împăr fruntaşi in producţie plea- paradă a portului, cîntecu- s S-AU „RETRAS“ ÎNAINTE
ala a II-a : că în ziua de 0 iunie a.c., lui şi dansului, tîrgul meş- | DE A-SI FINALIZA
iilor (Mo- tăşeşte tainele lăcătu.şeriei I in excursie pe ruta Deva— terilor populari, spectacole |
; Robeno fiului său Nicoiae. cu cu s Moscova — Leningrad — prezentate lip cunoscute co- LUCRĂRILE
mântui roz re munceşte împreună Kiev © B.T.T. organizează iectivc artisice locale şi din i Cu un an in urmă, in
B) ; Punct../ I sîmbntă şi duminică o ex- judeţ. I
ipăt ~Macâ- Sub supravegherea păriri- s cur.sic cu autocarul pentru Staţiunea balneoclimate
â Van tolui său, tînărui lăcătuş elevi de la Şcoala generală © Tot duminică, la Do- | rică Geoagiu-Băi s-a dat «
'; . ;!:rifb- dovedeşte pasiune, recep I nr. 5 din Deva, pc ruta brn, se încheie săptămîna | in lolosinţă complexul |
canu.şa Im- cultural-educativu locală, a- s
lîng); Un. tivitate, dorinţă de a se s | Deva — Hunedoara — Orşo- flata la a Vlll-a ediţie, or- | „Flora" al I.J.P.I.P.S. O \
va — Drobeta-Turnu Seve-
-
•in ă (7 No* perfecţiona. ’ '-'¡ui năşeşte I rin — Tg. Jiu — Petroşani gani/ată, sub genericul l unitate modernă, ce in- |
băiatul cu cu demnitate pe urmele s — Deva. Alţi 48 colegi de-ai ..Laudă omului, laudă mun- . truneşte condiţii optime g
i) . CU PENI: tatălui său, intarin-J o mi | lor vor pleca la Geoagiu- cil sale“, de către Consiliu! I
parfum de Numeroase module noi au întregit in ultima perioada comunal de educaţie poli- J de masă şi cazare. Nu- J
ural); Vid,- nunată tradiţie muncito expoziţia do mostre a Ţesă torioi de mătase din Deva. * Băi © Tineri utecişti frun- mai că actualul „peisaj" (
să prea ma- rească, de cinste şi vred j taşi în muncă de la „Mar Cică şi cultură socialistă. i din preajma sa — mor- |
irul); l.O- nicie” — încheie corespon Foto NICOLAE GHEORGHIU
îndepărtată mane de ppmint, moloz, |
ETHILA: a- dentul nostru. gropi pline de apă «*
¡uncitorc.sc) ; este o dovadă că n-a
Muzica unei
»rose); UKI- REVENIM LA HUNEDOARA PE URMELE RAIDULUI lost iinalizată, de către
.* şi vezi — Cercul vicios se menţine in continuare! constructor, sistematiza
(Retezat) ; ANCHETĂ PRIVIND PRELUAREA AMBALAJELOR rea zonei din jur. Se
a pielea car- aşteaptă, cam de multă
roşie); GU-
Burlacul că vreme, revenirea Brigăzii
rui); ORAS- în ziarul nostru din 17 la precedentul nostru r a ici sticle in care a fost lapte. pus ia punct. Pentru că taurantului „Union" tixite 5 Orăştie a T.A.G.C.M.
vărgat (Pa martie a.c., a apărut rai- scria: „Nu avem loc", a- — Numai un pic să văd se vede treaba că nu ştie cu lăzi pline cu sticle, ne- Hunedoara, care s-a
ni ul (f'Iacă- stingă ce face dreapta şi ridicatc cine ştie de cînd.
IU-13ÂI: A- dul-anchetă „Un cerc vi dică nu se primeau sticle dacă mai am lăzi de plas „retras" înainte de a-}i
— seriile cios: Nu primim sticle şi borcane, unitatea fiind tic goale —- ne spune vîn invers... La „Gambrinus" aproape linaliza lucrările ce cad
de cultură); pentru că nu avem... am blocată cu asemenea am zătoarea Anica Borţa. Da, Peisaj respingător am în- o sută de lăzi din plastic în sarcina sa, pentru a
e şi fantezie balaje- in care să le am balaje. Acum scria altceva mai am patru. Aduceţi primite cu marfă, dar şi
iZl: Alck îşi lilnit şi la data aceasta în da un aspect civilizat
ă: CALAN : balăm pe uşă: „Din 23 V nu a- .sticlele. spatele restaurantului „Bu- cu unele defecţiuni, nu se acestui loc.
lullitt (Casa Criticilc formulate atunci vom lăzi goale". Altfel — Astăzi putem prelua cegi" şi al alimentarei nr. ridică de luni şi luni de PLOUĂ ! ?
SI MERI A : spus, nu se primeau bor zile, deşi ele pot fi folosi
ori an — se- au avut ecou la Direcţia de ia populaţie sticle şi 65. te. Şi valorează 06 de lei Am intrai cu treburi
(Mureşul) ; comercială a judeţului, la cane. Femei şi copii ies borcane — preciza Elena — Butoaiele de lemn şi in farmacia nr. 5, din
nă cota 333 I.C.R.A., la întreprinderi cu sacoşele pline şi se în Mîndrean, gestionara uni cartoanele (a 6,25 lei bu bucata. Hunedoara. Curăţenia,
le alimentara şi de ali dreaptă spre alte unităţi. tăţii. Avem lăzi în ce să cata) zac aici de peste un — Am şi aproape 500 de rinduiala, cum este ¡1
mentaţie publică, la unele — Ieri am predat trei le punem. în alte zile în an — preciza Vasile Enes sticle in care a fost rom liresc, sint prezente aici.
cooperative. Cel puţin aşa remorci de sticle şi bor să am fost efectiv blocaţi eu, .şeful alimentarei nr. „Havana“. Nu se ridică, Numai că pe o mare
reieşea din răspunsurile cane. Astăzi nu pot lua cu 'ambalaje. Ar trebui să 65. Se distrug, aşa cum deşi eu le-am primit eu porţiune din tavan s-a
primite la redacţie şi pu că nu avem lăzi — ne le ridice mai des. vedeţi şi dumneavoastră. valoare de doi lei bucata format, cu vremea, ©
blicate la rubrica „Ua in spune vînzătoarea Maria Şi o... raritate pe tra — Azi aţi luat sticle şi —- pi’eciza Maria Ttuţă. pată urită, din care
şefa Unităţii. Oare nu pot
: vrem**. va tervenţia ziarului“. Ciorogar. seu : La restaurantul „Tra borcane de ia populaţie ? fi folosite într-un fel ? picură, cade tencuială.
jt frumoasă, Am revenit la Hunedoa — Ar trebui să se ri ian", în maşina nr. 21-IID- — Numai în schimb cu Greu de crezut să vezi
labil. Vîntul ...Aşadar, situaţia pre aşa ceva mlr-o farma
pînâ la mo ra după două luni şi ju dice ambalajele din două 3571 (cu şoferul Ioan Stă- marfă. Nu am lăzi. Au luării de la populaţie a
na turile mi- mătate, chemaţi din nou în două zile. Uneori sîn- ncscu la volan) se încăr- fost zile cînd eram blocaţi sticlelor şi borcanelor, a cie ! Si, după cum ne
cuprinse în- de nemulţumirile unor te-rn tixiţi cu ambalaje — cau ambalaje, lucru neîn- cu ambalaje. spunea iarnacisla Maria
grade, Iar continuă ideea Antica Stan, tlln.it în precedentele rai repunerii lor în circuitul lacob, la toate rugă
între 19 g o s p o d i n e care sesi In vecini, la unitatea de economic nu este rezolva minţile şi insistenţele j
Ceaţa loca- zau că nu li se primesc şefa alimentarei nr. 20. duri. încărcată, maşina legume şi fructe nr. 12, tă. Revenirea noastră la
sticle şi borcane. Problema preluării amba pleacă. Peste cîteva minu condusă de Vasile Ghigu, Hunedoara pe această te pentru a repara nu răs
intc : vreme Am luat şi noi sacoşa lajelor este deosebit de a- te soseşte la aceeaşi uni se preluau tot felul de am mă acută vrem să fie mai punde nimeni. Poate
citind aceste rinduri to
rumoasă, cu cu sticle şi borcane de cută. Trebuie să i se gă* tate un tractor cu remor balaje de sticlă. Se găseau mult decît un îndemn la
bll. Dupâ- acţiune pentru cei răspun varăşii din conducerea
câdca avpr- toate mărimile şi ani ple sească o rezolvare pentru că. După ambalaje, fireş- şi lăzi goale pentru a le I.G.C.L. Hunedoara că
(Meteorqlog cat să le predăm. Prima a preveni nemulţumirile tg. Deci, şi la capitolul ambala, era şi preocupa zători, ahiintiţi la începu rora li s-a adresat vor
Liana Ţu- încercare o facem la cen cetăţenilor. organizare, întocmire a re. tul acestor rtndun li mai receptivi.
trul de primire al alimen La unitatea alimentara graficelor de preluare din Cu greu ne-am putut
tarei nr. 20, pe uşa căruia .nr. 38 vrem să predăm 10 teritoriu mai sînt multe de strecura pe holurile res GH. I. NEGREA