Page 70 - Drumul_socialismului_1987_06

t

2 DRUMUL SOCIALISMULU

Ziua aviaţiei
Omul competent, cutezător, format in bătălia noii calităţi în fiecare an, în cea de-a drept singurul aparat de ; 1

treia duminică a lunii iu­ zbor pentru călătorii spa­
nie, poporul nostru sărbă­ ţiale.
- Cea mai mare izbîn- lizarea a sute şi sute de dăruirii comuniştilor, a în­ hai Berciu, ca întregul co­ toreşte Ziua aviaţiei. Acum Sînt mărturii ce ne în­ m
dă a noastră este forma­ repere şi piese de schimb, tregului colectiv, pentru a lectiv de aici, ştiu bine că, 77 de ani, în miezul lunii dreptăţesc mîndria cu ca­ 11.3
rea şi închegarea acestui precum şi repararea uti­ sprijini minerii şi prepa­ dacă s-a reuşit turnarea iunie, primul avion con­ re întîmpinăm Ziua avia­ 11.3
colectiv, formarea acestei lajelor şi instalaţiilor, atît ratorii în munca lor de a unui oţel manganos de struit în România s-a înăl­ ţiei din anul în care popo­ *
familii tinere, a unor oa­ de necesare unităţilor Cen­ da economiei naţionale bună calitate — aceasta ţat în întîiul său zbor dea­ rul munceşte cu însufleţi­
meni- puternic legaţi şi a- tralei miniere Deva. materiile prime necesare. reprezintă doar un început, supra patriei. Inventatorul, re sub generoase auspicii
taşaţi de unitate, care pun E x i s t ă aici - la Despre cutezanţă şl răs­ că în 1987 şi în perspec­ constructorul, pilotul aces­ politice : întîmpinarca Con­
suflet şi se dăruiesc bunu­ I.P.S.R.U.M. D e v a - o pundere în fapta de fie­ tivă obiectivele sînt mult tui prim aparat românesc ferinţei Naţionale a parti­
lui mers al treburilor, se care zi, despre zilele li­ a fost Aurei Vlaicu, fiu dului şi aniversarea a pa­
considerabilă capacitate superioare. Tocmai de a- I2,(l
zbat in fiecare moment bere petrecute în între­ ceea, încă de pe acum, al satului Binţinţ, aşezare tru decenii de la procla­
de producţie de un înalt
pentru ca însemnele între­ prindere, pentru că acolo care astăzi îi poartă nume­
nivel tehnic, dar există şi organizaţia de partid şi-o marea Republicii. Omagiul
prinderii să dobindească era nevoie de ei, sau des­ le. Iar noi, hunedorenii, de 'azi este adus urmaşi­
capacitatea celor aproape propus şi are în vedere 13.01
tot mai mult girul compe­ pre lucrul neîntrerupt pe pregătirea şi asigurarea avem mîndria de a fi con- lor iluştrilor creatori ro­
300 de comunişti de a co­
tenţei şi maturităţii profe­ parcursul a două sau trei forţei de muncă, perfec­ judeţeni eu pionierul avia­ mâni, înscrişi în cartea de 11,31
*
sionale. ordona şi conduce o ac­ schimburi Ungă un utilaj ţionarea organizării între­ ţiei româneşti. aur a aeronauticii mondia­ îs,or
tivitate complexă, de a se Noi, românii, avem şi
Omul din faţa noastră ar putea povesti multe oa­ gii activităţi, folosirea in­ le, oamenilor înălţimilor
implica electiv, cu înaltă 19.01
este el însuşi un exemplu menii unităţii. La secţia tegrală a capacităţilor pro­ mîndria priorităţii în avia­ albastre, cei care onorea­ 19,21,
in această direcţie. De fie­ responsabilitate în înfăptui­ reparaţii bunăoară, Mihai ductive. ţia mondială. Deoarece, pri­ ză cu rezultate de prestigiu
care dată cind l-am intil- Singurul loc în ţară un­ mul avion din lume care sărbătoarea aripilor româ­
nit am putut constata fră- de se execută reparaţiile S-a ridicat de pe pămînt neşti. Renaşterea fără pre­
mintările şi zbuciumul ce COMUNIŞTII - PROMOTORI capitale la autobasculan­ propulsat de propriile mij­ cedent pe care o cunoaşte
îl caracterizează, mihnirea Al SPIRITULUI REVOLUŢIONAR tele de 50 şi 55 de tone loace de bord (lîngă Pa­ aviaţia naţională în anii 19,10
şi durerea pentru nereu­ (şl nu peste multă vreme ris, 1906) a fost inventat de libertăţii patriei şi mai cu *
şitele dintr-un domeniu sau cele de 100 tone I) este un român — Traian Vuia. seamă în anii care au tre­
altul. Şi cîte nu sint de rea sarcinilor actuale şi Popa, Nicolae Iştoc, Ti- I.P.S.R.U.M. Deva. Şi nu Avem mîndria priorităţii în cut de la Congresul al IX-
pus pe picioare, cîte nu oricum, ci la un înalt ni­ aviaţia mondială şi pentru lea al partidului — timp
de perspectivă. Iar cind moniu Tatu, loan Huh, Ra­
sînt de făcut intr-o între­ vel de profesionalism. că primul avion cu reac­ ce poartă emblematic pen­
secretarul comitetului de du Bog cei care, lucrînd
prindere a cărei biografie ţie, care a zburat efectiv tru viitorime numele ctito­
partid spune că „am luat intr-o perfectă Îngemănare „La început eram trei
se întinde doar pe par­ cu mult înainte de epoca rului său „Epoca Nicolae
un avint loarte mare în a- a experienţei mature cu - îşi aminteşte maistrul
cursul a trei ani ! Impor­ dezvoltării aviaţiei reacti­ Coauşescu" — reconfirmă
cest an" — spune, de lapt, tinereţea şi dorinţa de a loan Racz, conducătorul
tant este insă că marea cd activitatea productivă invăţa ne-au spus o su­ formaţiei. Acum sintem 37, ve, a fost gîndit şi construit progresul industriei aero­ 20,35
lor majoritate şi-au găsit a crescut mai bine de trei medenie de lucruri despre toţi oameni de nădejde. de un român — Henri nautice româneşti.
rezolvarea, că în prezent Coandă. PI a zburat, în Urmînd concepţia ştiinţifi­ 21,50
ori faţă de acum trei ani, ceea ce presupune noua Am fost şi am urmărit de 22,00
I.P.S.R.U.M. JDeva îşi cro­ că pe primele cinci luni calitate a muncii lor, des­ multe ori cum se compor­ decembrie 1910, lîngă Pa­ că a partidului nostru, a se­
ieşte cu fermitate drumul ale anului producţia mar- pre răspundere şi seriozi­ tă maşinile noastre la ris. Sînt argumente ale cretarului său general, to­
afirmării între unităţile de Moldova Nouă şi Abrud. contribuţiei de valoare a varăşul Nicolae Coauşescu, 1
lă este realizată in pro­ tate'' in tot ce se întreprin­ României la ideea înălţării
Irunte ale municipiului. Dar porţie de 110 la sută, cea de şi se face in liecare Aprecierile bune la adre­ privind stimularea progre­ 20,00
pină aici, deşi timpul a netă — 120 la sută, că moment. sa noastră ne-au dat şi omului în spaţiu. Mărtu­ sului tehnic, dezvoltarea ae­ 20,20
20.35
fost scurt, calea bătută a la reparaţii s-a executai un ne dau încredere iii ceea riile sînt însă mult mai ronauticii româneşti se de­
fost lungă, deloc simplă, Turnătoria este cea mai multe şi ele ne îndreptă­ rulează spre patru direcţii. 20.35
volum de lucrări ce depă­ tinără secţie a întreprin­ ce facem". Desigur, vor-
cu greutăţi de tot felul, şeşte de 9 ori pe cel pla­ bele-i sint simple, dar vin ţesc să afirmăm că ne a- Ele vizează asigurarea ba­
dar şi cu împliniri care-l derii. Tineri sînt şl oame­ flăm printre puţinele po­ zei materiale puternice,
nificat, că sint substanţial din partea unui meşter de poare caro au luptat pen­ - . ,03
îndreptăţeşte pe Aurel Tul- depăşite productivitatea nii ei, dar cu nimic mai mina întîi care, in scurt moderne, dinamice ; con­
bâceanu, secretarul comi­ muncii şi beneficiile. prejos in eforturi decît co­ timp, a reuşit să-şi forme­ tru împlinirea generosului ceperea şi fabricarea de
tetului de partid, să ne legii lor. Eforturile sint ze o echipă de meseriaşi, ţel al zborului. aeronave de toate catego­
spună cuvintele reproduse Sint argumente convin­ îndreptate atit spre pro­ cu care unitatea se poale Cu trei secole în urmă, riile şi la nivelul cel mai
gătoare care justifică e- pria pregătire şi perfecţio­ loan Românul din Alba Iu- avansat; stimularea cerce­ 21,30
la început. Pentru că, in­ mindri oricînd. Doinei Fi-
lorturile ce s-au făcut şi nare, cit şi spre căutări lia şi Conrad ITass din Si­ tării şi creativităţii ştiin­ 22,00
tr-adevăr, la fosta uzină, lip, Vasile Munteanu, Ma­
se fac pentru a ridica în­ asidue pentru atingerea biu descriau, în premieră ţifice, tehnice, a ingenio­
azi întreprindere, marea rinei Nicşa pot purta cu
izbîndă este omul compe­ treaga activitate la înăl­ in cel mai scurt timp a pa­ încredere stindaridul com­ mondială, rachetele forma­ zităţii tehnologico; ridica­
1
tent, comunistul cutezător, ţimea cerinţelor şi exigen­ rametrilor cantitativi, dar petenţei şi responsabilită­ te din mai multe trepte rea învăţămîntuiui aeronau­ ES» —
format în bătălia noii ca­ ţelor stabilite, in anul Con­ mai ales calitativi ceruţi. ţii profesionale în tot ce se şi experimentau diferite tic de toate gradele la ni­
pentru
explozive
velul
lităţi, omul implicat con­ ferinţei Naţionale a parti­ Eugen Bordean, Viorel Va- împlineşte la I.P.S.R.U.M. pulberi lor. în 1801, tot calitativ. necesar cantitativ .şi
mişcarea
ştient şl dăruit muncii. A- dului. Reflectă, în acelaşi siu, Daniel Vescan, Victor Deva. un român — Alexandru Astăzi, la sărbătoarea ţă­
DEl
cest om asigură astăzi rea­ timp, măsura angajării şi Cotolenci, losiv Laza, Mi­ VALENTIN NEAGU Ciurcu — a fost primul din. rii, aripile româneşti se duclR
tre vizionarii propulsiei vor înălţa spre azuriul ce­ nent
prin reacţie. El a propus rului, purtînd idealurile de Ni, ,i)C
(Urmare din pag. 1) La întreţinerea culturilor luat parte la această ac­ instalarea buteliei pe un (m-txii
tivitate numărîndu-se loan aerostat. La Mediaş, în libertate şi pace ale popo­ iii UI
Ii) ; '
aceste zile transportîndu-se Cristea, Octavian Cohuţ, 1912, Herman Obert a an­ rului nostru, caro, pe mi­ seria
recolta. La C.A.P. Rîu doni au încheiat recolta­ răm necesarul de nutre­ loan Hinea şi Vasile ticipat prin lucrări rache­ lenara vatră a Daciei, îşi în Ai
Incrcc
Bărbat s-au realizat, di fi rea celor (iO de ha cu se­ ţuri pentru viitoarea sta- Vulc. Cele 10 ha cu lu­ ta cu combustibili lichizi ctitoreşte, cu răspundere şi TUO.ş
secară masă verde, 1GB cară masă verde de pe ftulaţie a animalelor — ne carnă au fost cosite şi se mîndrie, devenirea. (l’arin
tone siloz. care s-au adunat 523 to­ spune şefa de fermă. De lucrează la adunarea şi rlile 1
O intensă şi responsa­ ne. Tot în ziua respectivă aceea, acordăm maximă transportul finului. Pe su­ Azi, la stadionul ,,Cetate" Deva Toate
bilă activitate am întîlnit s-a încheiat şi transportul atenţie strîngerii fără pier­ prafaţa eliberată de seca­ tea 1:
(Unire
la ferma din Rîu Bărbat recoltei de lucerna, obţi- deri a recoltei. ră au intrat plugurile, DEMONSTRAŢIE DE AEROMODELE t* '
a I.A.S, Haţeg. condusă nindu-se o producţie de La A.E.I. Ponor, din ICO discurile şi semănătoarea TELECOMANDATE ,C
„'Ol
de inginera Rodica Murg. 10 tone la hectar, lucrare ha cu secară masă verde pentru însămînţarca po­ Cu prilejul „Zilei a- spectacol aeronautic: de­ uJNK
Vineri — cum nc-a spus s-au recoltat 130, roalizîn- rumbului în cultură du­ viaţiei", azi la stadionul monstraţia modelelor te- norul)
interlocutoarea —■ mecani­ realizată de mecanizatorii du-sc 1 500 tone siloz. Se blă. Mecanizatorul Cornel „Cetale" din Deva. cu lecomandate. cu numere pentru
o Zii
zatorii Viorel Cic, loan Liviu şi Ştefan Zoran. muncea cu trei utilaje de Ceuţă asigură un ritm de începere - de la ora 10. de acrobaţie şi lansări rose) ;
Negrea, Minodor Bclinschi, Ne străduim şi cred tăhat şi cu 9 cupluri de 15 ha pe zi, semănînd va avea loc un Veritabil de paraşute. pairul,
loan Cobzaru şi Ionel Ru- că vom reuşi să ne asigu­ remorci, printre cei ce au pină acum 45 de ha. barcad
UHIC/
riile
BRAD
Trăim pentru copiii noştri, pentru viitorul lor 1 Strădania permanentă ţ Toate cantităţile atacă
(Stoau
de nutreţuri BAR/,
menta
Doi părinţi tineri': Tata, nitatca noastră, ca secre­ Este adevărat — (Urmare din pag. 1) exprimarea plastică a / RAŞTJ
(Patria
Dan-Nicolae Canaţuli — tar adjunct, îmbină ar­ spunea tinără mămică. maistrului Marin Mîn- 1 strînse şi rea Ni
28 de ani ; mama. Ilea­ monios munca profesio­ Dar nimic nu este mai portanţă prezintă acest druţ în legătură cu ( (Flăcăi
na Canaţuli — 26 de ani. nală cu cea politică, fi­ scump pentru mine şi so­ fapt ? Nimic mai mult aceste frumoase rea- i depozitate BAI :
sa de
El subinginer la compar­ ind o pildă pentru tineri. ţul meu, decît cei trei decît reducerea substan­ lizări : „Cele 300 to- 1 Luptai
timentul asimilări al în­ Dar _ este o pildă şi ea copii ai noştri. Sînt mîn- t ţială a duratei de încăr­ ne de vată minerală pro- \ (Urmare din pag. 1) cia);
treprinderii „Chimica" soţ şi părinte... dră, sînt fericită că am care a cuptoarelor Sie- dusă suplimentar preve- t montul
CAI. A.'
Orăştie, mult apreciat — După orele de m u n ­ trei copii. Chiar dacă \ mens-Martin, deci crearea derilor în anul trecut au ? sus —
pentru pasiunea şi dărui­ că plec acasă cu mare uneori îmi este mai greu, condiţiilor propice elabo­ completat „covorul" ca- \ se execute cit mai repede, „Misiei
rea cu care îşi face da­ nerăbdare, cu bucurie în bucuria că-i avem fru­ rării unor cantităţi mai re ar uni Hunedoara cu ( iar recolta obţinută Sg fie sa de
R1A: l
moşi şi sănătoşi învinge mari de' oţel. Bucureştiul, via Braşov". / transportată şi depozitată lea m
orice greutate. în fami­ Înlr-Un alt sector de în acest an, fabrica de ) în cel mai scurt timp. şui): i
lia noastră căldura su­ activitate, cel de colec­ vată minerală funcţio- ţ Spunem aceasta întrucât, mina);
fletească domină, iar An­ tare a metalelor din de­ nează şi mai bine (după I în 1986, finul de trifoi a care n
rul).
gela, Olga şi Paul cresc pozitele de zgură ale cinci luni, planul înre- ) stat mult timp în cîmp,
locurile
fost
iar
au
unde
sector
condus
cu
privirile
de gistra o depăşire de 100 ţ
j CADRU DE MANIFESTARE A UNOR I limpezi, cu C.S.IL, Ştefan Şoimoşi, am tone). Aceasta, ca efect ( aşezate căpiţele nu au mai
sing.
zîmbete pe chipuri. Trăim
pentru
copiii
j ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI SOCIALE noştri, fa­ ) consemnat alte la rezultate al modificărilor aduse / produs nimic. în acest fel,
la coasele a Il-a şi a IlI-a
De
remarcabile.
1400 prin eforturi proprii ma- )
cem tot ce ne stă în pu­
tinţă .pentru ei. pentru \ tone de metal recuperat şinii de transformare a l s-a recoltat o suprafaţă mai
viitorul lor... într-o lună (în prima Ju­ zgurii lichide în vată, i mică şi s-a obţinut o pro­ I’entr
toria ; ea laborantă la suflet să-mi văd şi să-mi \ mătate a anului trecut), camerei de sedimentare, 1 ducţie sub cea scontată. deveni
E.G.C.L. din localitate, strîng la piept copilaşii, — Mi-am dorit o fa­ \ s-a ajuns ca, prin inten­ benzilor -transportoare, ^ Aşa s-au petrecut lucrurile va fi i
harnică şi conştiincioasă pe Angela, pe Olga şi milie întemeiată trainic, \ sificarea acestei activităţi maşinii de cusut saltele... I şi pe fîneţele naturale. Vor că
mal aii
în munca ei de fiecare Paul. Angela este mai o soţie-mamă bună. Şi şi intrarea din plin în Aspectele consemnate ) Este, de aceea, necesar ca, aversă,
zi. O familie tinără, cu mărişoară, vorbeşte bine, le am — continua Dan- S producţie a instalaţiei de în secţia de valorificare 1 învăţînd din lipsurile ma­ cărcări
trei flori minunate în dar cind îi aud pe geme­ Nicolae. Respectul reci­ \ valorificare a metalului a zgurii şi pregătire a l nifestate, recolta de fin s;»-. condiţii
lat cam
casă : Angela — de pa­ nii noştri strigînd tata, proc, dragostea, întraju­ din zgură (iulie 1986), metalului pentru oţelării ? fie strînsă cit mai repede zute pc
tru ani, Olga şi Paul, ge­ tata, mi se umezesc ochii torarea sînt adevăruri în \ cantitatea recuperată să au relevat în mod edifi- 1 şi pusă la păstrare în fî- în 21 o
meni, care au deja un de fericire... casa noastră. Afectivita­ \ cîntărească peste 12 000 câtor faptul că, în alcă- 1 nare pentru a se evita de­ fia slab
an. — Vezi că strigă şi tea şi iubirea părinteas­ tone de metal pe lună! tuirea unei posibile ie- i cu in te
rare pin
— Subingincrul Dan-Ni- mama, mama — intervi­ că o împărţLm cu Ange­ \ Notabile apar şi pro­ rarhii a secţiilor din C.S. ) precierea acesteia. Este sectorul
colae Canaţuli este şi un ne Ileana Canaţuli, cu la, Olga şi Paul. îi creş­ \ gresele pe care le-au fă­ Hunedoara (şi nu doar \ necesar, totodată, ca în din ves
pasionat al noului, al aceeaşi bucurie in suflet tem sănătoşi la minte şi \ cut cei ce muncesc la de aici), un criteriu prin- 1 timpul verii să se consu­ minime
grade,
creaţiei tehnice — ne pentru cei trei copilaşi la trup, ca ei să fie peste fabrica de vată minera­ cipal trebuie să-l consti- / me cu viţeii cit mai puţi­ între 20
spunea tovarăşul loan care aduc senin şi feri­ ani oglinzile în care să \ lă. Pe tot parcursul anu­ tuie rezultatele obţinute, 1 ne furaje masă verde, prin
La mi
Poraicu, secretar adjunct cire în casa lor. \ lui 1986 şi în perioada manifestarea strădaniilor l lăsarea acestora să pască stabilă,
al comitetului de partid — Sînteţi o familie lî- ne vedem şi să putem S care a trecut din acest fiecărui colectiv de a fa- i prin incintele fermei zoo­ mult nc
de ia I.C. Orăştie. Fiind nâră, o familie fericită. spune că am dat socie­ an, planul de producţie ce mereu mai mult pen- 1 tehnice, pentru ca recol­ ploi cu ■
ales în conducerea orga­ Cu trei copii mici în ca­ tăţii vlăstare de nădejde. \ a fost realizat şi depăşit tru bunul mers al pro- ţ tele de trifoi şi lueernă să să, însoţ
electrice
nizaţiei de tineret din u- să, nu-î totuşi uşor. GH. I. NEGREA \ lună de lună. Am notat ducţiei. ( fie aduse în întregime în
baza furajeră.