Page 71 - Drumul_socialismului_1987_06

9 204 • DUMINICĂ, 21 IUNIE 1987 Poa. 3

VĂ PREZENTĂM: Tineri de azi • La I.C.I.T.P.L.C.I.M.

VIZIUNE Facultatea de maşini şi instalaţii . Le-am privit chipul se­ simţea acea urmă de nos­ Deva a avut loc o masă 1
nin, inundat de frumuseţe talgie a anilor care au rotundă cu tema „Meca­
şi de armonie. Le-am ad­ trecut, a anilor de şcoală, nizarea şi automatizarea
operaţiilor de extracţie şi
miniere a i. Í. Petroşani moşi, visul statornic şi diriginţi, de cei care i-au preparare a minereuri­
V, 21 IUNIE mirat zborul anilor fru­ despărţirea de profesori şi
sentimentul, ardent faţă educat şi le-au asigurat lor". La această acţiune
i copiiloi.-. în cadrul Facultăţii dc de utilaj pentru minerit, completeze paleta largă a — ne-a comunicat ing.
moteca v *ve de acest timp. I-am urmă­ pregătirea pentru muncă Leonida Căzănaru, pre­
r
an (color) : maşini şi instalaţii minie­ în uzine de preparare a activităţilor instructiv-e- rit în ultima lor zi de li­ şi viaţă. I-am privit pe
eluţa". Pro- re Petroşani, în care as-« cărbunelui sau a substan­ ducative desfăşurate. ceeni şi ne-am dat sea­ aceşti tineri drepţi şi fru­ şedintele comisiei ingine­
a studiourilor tăzi învaţă peste 1000 de ţelor minerale utile. Dispunînd de aceste con­ rilor şi tehnicienilor din
.P. Polonă. ma că aceşti copii ai noş­ moşi şi am simţit că acest institut — au participat
;ră tv. Kpl.so­ studenţi, se pregătesc in­ O latură importantă a diţii minunate, pregătin- tri trăiesc înalta oră a timp al lor trece şi prin
gineri în profilul mecanic, activităţii instfUctiv-edu- du-se temeinic, studenţii destinului, a înaintării lor sufletul nostru. Le-am ci­ peste 70 de specialişti
li nuna clntc- specializarea maşini şi in­ cative desfăşurată cu şi noştri sînt solicitaţi la ob- din întreprinderi miniere,
roniâncsc (co- solvire într-o gamă largă spre un rost în viaţă, unii tit bucuria în ochi. Pri­ unităţi constructoare de
Mu/.ică popu- stalaţii miniere (cursuri de pentru studenţi o repre­ optînd pentru producţie, virea lor do pe tablourile
zi şi serale) şi subingineri zintă instruirea practică, dc domenii ale activităţii alţii pentru studiu. Dar şi de absolvenţi era o mare utilaj minier şl institute
i duminical în profil electric, speciali­ diferenţiată pe ani de stu­ economice — unităţi mi­ pentru unii şi pentiu alţii, de lumină. De lumină şi de cercetare de profil
il color) zarea electromecanică teh­ diu şi urmărind să cuprin­ niere de producţie şi cer­ din ţară. în cadrul me­
tviaţiei (color) şcoala rămîne un lucru de bine. Putere şi visare,
tricolore nologică minieră (cursuri dă întreaga problematică cetare, uzine constructoa­ permanent. Un om pentru sei rotunde s-au prezen­
crea progra­ serale). a pregătirii pentru muncă re de utilaje şi echipa­ a trăi la pas cu timpul, adevăr şi realitate. Tutu­ tat 17 lucrări, care au
mai Beneficiind dc un colec­ şi viaţă. Studenţii din a- mente electrice miniere „în miezul unui ev aprins" ror le dorim paşi siguri, făcut ample referiri la
dragoste de viaţă şi voin­
mea azi (eo- tiv de cadre didactice bi­ nul I desfăşoară această unităţi de construcţii mi­ trebuie să înveţe toată ultimele noutăţi din do­
Kpocă de glo- ne pregătite profesional, activitate în cadrul ate­ niere şi hidrotehnice, ca­ viaţa. ţă, gînd bun spre noi îm­ meniul asigurării bazei
epocă de fap- lierului de microproducţie riere pentru materiale de pliniri ! de materii prime • în
olutionare. studenţilor li se asigură, I-am privit pe tinerii de
icntar realizat prin conţinutul planurilor al facultăţii, cei din anul construcţii, întreprinderi az . în înfăţişarea lor se MIRON TIC perioada trecută din a-
!
leţul Braşov de învăţămînt şi al pro­ II la unităţile miniere din dc prospecţiuni geologice, cest an, preparatorii do
ea României întreaga ţară, iar cei din de reparare a utilajului la I.P.C.V.J. Petroşani au
gramelor analitice, o te­
ul ţării con- meinică şi complexă pre­ anul III la uzinele con­ minier, institute de pro­ SERBAREA ABECEDARULUI obţinut un fructuos bilanţ
rului iubit, gătire profesională, pentru structoare de maşini şi in­ iectare etc. în muncă. Astfel, prin-
ine realizată stalaţii miniere din Pe­ în preajma examenului tr-o atenţie sporită acor­
daborare cu ca după absolvire, la locu­ în ziua de 19 iunie a c. partieipînd la Serbarea
iul Culturii şi rile dc muncă în care vor troşani, Timişoara, Sibiu, de admitere adresăm tu­ dată respectării tehnolo­
iei Socialiste fi repartizaţi să fie capa­ Baia Mare etc. Studenţii turor celor care doresc să elevii clasei I D de ia abecedarului. Poezii şi giei de lucru, utilizării la
Comitetul de din anii IV şi V efectu­ candideze pentru faculta­ Şcoala generală nr. 4 cîntece interpretate cu
5 şi educaţie bili să răspundă întregii tea noastră mult succes !
stă al judeţu- problematici a producţiei ează practică tehnologică Deva, alături de tovară­ talent şi candoare de că­
•aşov miniere, atit în partea şi de cercetare-proiectare Conf. univ. dr. ing. E C R A N
artistic: şi cooptaţi în colective ALEXANDRU FLOREA, şa lor învăţătoare, Elena tre elevii acestei clase
igema“ mecanică, cit şi electrică. decanul Facultăţii de maşini Matei şi părinţi, au trăit au prilejuit participanţi­
mal Pentru sporirea eficien­ mixte de cercetare parti­
crea progra- ţei procesului instructiv-c- cipă la rezolvarea unor şi instalaţii miniere momente emoţionante, lor reale emoţii estetice.
ducativ, prin grija parti­ teme din planurile do cer­ a I.M. Petroşani I capacitate a instalaţiilor
22 IIMK dului şi statului, perso­ cetare ale celor două ca­ ţ şi utilajelor, preparatorii
ale
specialitate
de
tedre
l Văii Jiului au îmbunătă-
mal nal a tovarăşului Ni col ac facultăţii (maşini miniere încadrat stagiar : 3) Capote RII — TEREN ; 3) TRECERE ) ţit calitatea mixtelor e-
economică Ceauşcscu, secretar gene­ F E N T E de pod 1 — Cadru didactic — — ACT ; 4) RINA — ELAN —
a-
fizică-electrotehnică),
R ; 5) OF A — ŞPIT — TE ;
r folcloric ral al partidului, preşedin­ şi unor institute de cer- ORIZONTAL : 1) O mese­ Ti pul înfigăreţului ; -1) Cline 6) NI — PORTAR — N ; 7) 1 nergetice destinate ter-
rău — Tip de cort — Baston
le
ţ mocentralelor cu 250
mu linie a bă- tele Republicii, în institut cetare-proiectare cu profil rie (pl.) ; 2) Punct de fier­ de ocazie ; 5) Dă bune rezul­ OCAZII — SITA ; 8) MAG — / Kcal pe kilogram, iar la
ru ener- s-a realizat o bază mate­ bere — Grămada... dezorga­ tate ; 0) întrece orice măsu­ AZI — TAM ; 9) I — ES —
taj rială modernă, care asi­ minier, precum şi teme nizată ; 3) Edific do buzu­ ră ; 7) Nu mai serveşte ; 8) AUT — RE : 10) CAREU — 1 producţia netă au reali-
in oerial (co- solicitate de unităţile mi­ nar I — Bun de ascultare — Parada şlagărelor — Port al TITAN ; 11) ELECTRIZANT \ zat o depăşire de circa
gură o temeinică . pregăti­ niere. Pentru puţin 1 ; 1) Moşul cu... femeilor arabo din Sudan ■—
Pavlova“. re teoretică şi practică. Pentru tinerii care se cocoşul — II ai la nună — Intră pe fir ; 9) Personaje MAT ÎN 3 MUTĂRI 1 19 milioane lei. De la
lucţie U.R.S.S. Studenţii beneficiază în Dat pe încredere ; 5) Neptu- de baladă — Aflat după o J uzina de preparare din
glia. Premieră hotărăsc să urmeze cursu­ nul zilelor noastre ; 6) Ca o rătăcire de moment — Are Controlul poziţiei : 1 Lupeni s-au livrat supli-
lisodul 1 momentul dc faţă de ca­ rile institutului nostru, minge ; 7) Nu poate fi Ierta­ darul contrazicerii ; 10) Luat k mentar unităţilor siderur-
mal binete şi amfiteatre mo­ îmbrăţişînd în acest fel tă ; 8) Ochi de pescar — Tot prin surprindere — Dat de Alb : Rd2, Del. Cal. şl b5
erea progra- derne, activităţile aplica­ nobila meserie de miner, mai rar — Merge în coloa­ rău : 11) Abia luată în evi­ Negru : Ras, Na6. i gice, în aceeaşi perioa-
SOLUŢIA PROBLEMEI
tive se desfăşoară în la­ prin grija partidului şi nă ; 9) Sînt în atac ! — Casă denţă. DIN ZIAIU.L NR . 9192 1 dă, mai mult de 21 000
cu curte — înscrise la cu­
boratoare care dispun de statului nostru a fost asi­ vin t ! ; 10) Croit în mod paş­ DICŢIONAR : TOB. 1. Ra2 — b2 Rb4 : a4 ( tone cărbune pentru cocs
( • 46,8 ani de muncă.
VASILE MOLODEŢ
W E sm oasaB oa o dotare corespunzătoare gurat cadrul material ne­ nic — Produs dc... larg con­ DEZLEGAREA CAREULUI 2. Ha2 — c3 >—~j ' Aşa scrie în carnetul de
3. Dd5 — a8 mat
m g k ^ m şi în continuă moderniza­ cesar afirmării lor plena­ sum ; 11) Dată fixă. APARUT IN ZIARUL Nr. 1. . . ................. i ) muncă al lui Gheorghe
w m m aaam re, element impus de re. Studenţii dc la cursu­ VERTICAL : 1) Diferenţe do 9192 : 2. Cal —c3 _____» i Crăciunescu. Dintre a-
schimbările rapide care rile de zi beneficiază de nivel ; 2) O femeie străină — 1) AVANCRONICA ; 2) SE­ 3. Dtl5 — b3 mai. , ceştia, aproape 37 s-a
âzbunarea hai- au loc în ştiinţă şi tehni­ uniforme gratuite, de un 1 aflat la primăriile din
Jtria); Locote- că, In acelaşi timp, nume­ mare număr de burse, de
u (Aria); uu- roase activităţi ale studen­ ( Brad şi Crişcior. La dis-
!, /aula albastra ţilor se desfăşoară pe plat­ condiţii de cazare şi ma­ n Ü i poziţia oamenilor • Du-
- '-A); Fiii Ma­ să, posibilităţi de practi­ yyzz. l pă cum ne transmite co-
ia (Modern — formele miniere din Va­ |É
pinzele sus — lea Jiului, Iiovinar, Mo- care a sportului, de mani­ ///// { respondentu! nostru Va-
11-a: Intîlnire festare a talentului artis­ 7/7/x /!/// ) sile Grigoraş, în acest on
: (Flacăra) ; tru, la uzine constructoare tic, clemente caic vin să asociaţiile de locatari
1
(Castel); pe- 1 Ü nr. 28. 49, 36, 47, 24 şi
l’ăd uieanca % m
Păcală — se- W 7Z yy/v 40 din municipiul Hune­
17 Noiembrie); j i doara au colectat şi pre­
? „Pe urmele străbunilor
ele sus — par- Bucure ci y/zz Z Z Z/.: dat la I.J.R.V.M.R. 4 960
irctul epavei
.UPENI: Ghea- în y /z /r # 1 Ü kg hirtie • îndrăgitul îoe
ruu It ural) ; la cea de a Vl-a ediţie de agrement de la Cin-
• . jvocarea t ciş va găzdui astăzi e-
icenfurul); m
Evaahrca (Mi- Cetăţenii comunei Bucu- de zi la îndeplinirea sar­ A n / tapa judeţeană a con-
ETRILA mm reşei au participat, la în­ cinilor economico-sociale Y ///< y  Z Z Y r f;v> 1 cursului de pescuit spor-
:
ilmăvara ţării cheierea ciclului de ma­ si obşteşti ale comunei. m ( tiv staţionar. Orgonizato-
(Muncito- 1 Hi
U NO A.SA : Al nifestări politico-ideologi- CONSTANTIN MACRODIN, yy// v//a / rii — Asociaţia judeţea-
lard lingă de- ce şi cultural-educative, secretar adjunct T Z ffî Ină a vînătorilor şi pes-
(Muncitoresc) ; prilejuite de ediţia a Vl-a al comitetului comunal n ţ corilor sportivi şi Filiala
Yankeii — se- H âl m l sa din Hunedoara au
I (Reiczat); a Săptămînii cultural-edu­ de partid Bucureşci
iperiul contra- cative „Pe urmele străbu­ ) stabilit ca acest concurs
serille l-Il nilor", acţiune înscrisă în \ să se desfăşoare pe gru-
oşie); c;UlîA- l pe de vîrstă - juniori şi
Vara senti- Festivalul naţional „Cin­
IMinerul) ; O- tarca României". Pescuiau în ape... tulburi şi pe... uscat ! seniori —, primii şase
Salamandra Manifestările din ziua * clasaţi la fiecare calc-
iventuri la Ma- să „pescuiască" pe... us­ raru, cunoscut cu antece­ | gorie urmind să alcătu-
) — seriile I-II închiderii săptămînii au Se cunosc o sumedenie de la o vreme şi Vasile
GEOAGIU- oferit sătenilor o plăcută de poveşti cu pescarii. Sînt Radu, excavatorist la S.U.T. cat. Trioul format din Tro­ dente, s-a deplasat tocmai t iască echipele hunedore-
cr Twlst (Ca- intîlnire cu artiştii ama­ insă şi intîmpiări adevă­ Petroşani, Nicoiae Nlţu, ian Nica, Constantin Mus­ din judeţul Neamţ la o ’ ne care vor reprezenta
lură); HAŢEG: rate cu pescari, cei mai om al muncii la aceeaşi taţă şi Gheorghe Vasile, stină a unui cioban din ) judeţul în fazele supe-
cu sabia (Dn- tori din comunele Blâjeni
IAZI: Avertls- (eu tulnicărese, solişti de mulţi amatori care, uneori, unitate, Constantin Brisca- toţi muncitori la A.C.H. C.U.A.S.C. Călan pentru a i rioare ale competiţiei
seriilo I-IJ ; muzică populară. dans obişnuiesc sâ pescuiască ciu şi Marin Marlnică, şo­ Riu Mare, suferea de o „achiziţiona" nişte... piei. ! • în zona Petroşani —
Toate pinzele in ape., tulburi sau, mai feri la I.J.T.L. Petroşani, boală grea şl comună. Ei A luat 30, să-l ajungă 1 nord, constructorii din
mea a Il-a : mixt şi taraf). Buecş (grup
mărilor" (Ca- vocal feminin, solişti de bine zis, eludind prevede­ precum şl alţi cîfiva „a- erau „deranjaţi" de nişte pentru trei cojoace, pe ca­ ( Brigada nr. 10 a A.C.M.
tură); SIME- muzică populară şi taraf), rile legale. Alţii se ocupă soclaţi" ai lor. Ca să sca­ traverse din lemn lip C.F.R. re insă n-o să le mai poar­ i din acest municipiu au
ălorii din Va- tot cu „pescuitul", dar pe de coşmaruri, s-au in- Au ales şl numărat 95 din­ te la iarnă, întrucit I s-a i finalizat lucrările la blo-
•ioasă (Mure- precum şi cu coi proprii i cui 75, care dispune de
: Eieeenii (l.u- (solişti vocali, dans popu­ pe... uscat, adică nu se IHnfat cu toţii la crescă­ tre ele, au luat o auto­ dat o altă unilormă. Ca
1ELAR1: Omul pot debarasa de meteah­ toria de peşti de la Ra- basculantă din unitate, gestionară la magazinul I apartamente confortabi-
trebuie (Mine- lar căluşeresc din două na de-a „agăţa" cîte ce­ poltu Mare unde, au au- le-au încărcat şi intenţlo- alimentar nr. 49 Vulcan, ( le, cu două şi trei ca-
generaţii, ansamblu vocal- ( mere • Lingă blocul 2
va in undiţă, de la locul Elisabeta Anastasie a în­
instrumental, d a n s u r i de muncă sau de unde se cercat să „pescuiască" 1 ABC, din noul cartier ol
populare). nimereşte. Dar, să-i cu­ F o i l e t o n virtos cite ceva din buzu­ ţ Haţegului, pensionarul
R f l E A i O altă prezenţă notabi­ noaştem mai îndeaproape narele cumpărătorilor, la l Francisc Ocolişani a a-
äcraseffiKSsasESE« pentru a şti ce „momeli" flecare sticlă de bere in- '. menajat un adevărat
lă a fost cunoscutul cîn-
să folosim împotriva lor. zit el, se găseşte peşte nau să le „valorifice" su­ caslnd în plus cite 0,50 ţ mlni-parc. După ce a
tăreţ de muzică populară din belşug şi pe alese. Au perior. Acţiunea n-au fina­
i/i: Vremea va In timpul său liber, Con­ lei. „Permisul" i-a fost l muncit decenii in şir pe
dabilă, cerul Nicoiae Furclui Iancu, ca­ stantin Piciu, om al mun­ uitat insă că şi pescuitul lizat-o, răminind astfel lă- suspendat pe timp nelimi­ i mai multe şantiere hidro-
mult noros. re a susţinut un foarte cii la C.S. Hunedoara, se are regulile lui precise, că ră cale ferată proprie. Za­ tat. Foarte „grijulii" faţă 1 energetice ale ţării, a-
ploi locale frumos recital de muzică aici nu te duci ca la orice darnic au încercat soţii ţ cum, la pensie, la peste
cu caracter de ocupa şi cu pescuitul. De de avutul unităţii unde
soţltc dc des- moţească, umplînd inimi­ multă vreme plănuia sâ baltă a nimănui. Că aşa Ileana şf Ştefan Balcan, lucrau — G.I.G.C.L. - Ru­ I 70 de ani, acest locatar
:
ictrice. Izolat le locuitorilor de bucurie prindă peştele cel mare. stau lucrurile s-au dumirit din Deva, să argumenteze salia Căldăraş, Aurel Su- } este unul dintre ce mai
' grindin*. Izo- rapid, mai ales cu ajuto­ c ă încercau să prindă ce­
iţilc dc C~; că- şi voie bună. A găsit cadrul potrivit în ciu şi Ion Cojocaru au j activi şi harnici cetăţeni
depăşi 15 'i/mp In aceeaşi zi, conduce­ riul Strei. S-a dus la locul rul amenzilor ce le-au iost va peşte în cultura de „deturnat" 10 saci cu ci­ 1 din Haţeg. Un adevărot
Vin tul va su­ de el ştiut, dar nu cum aplicate şi s-au convins ceapă a A.E.S.C.H. din lo­ ment pentru a-i pune la ? exemplu o Redacţia re-
ină la moderat rea întreprinderii miniere că, dacă n-ai permis şl calitate (I). Mal bine era 1 vistei „Cutezătorii" a a-
liicări tempo- Barza s-a deplasat „La na­ se duc toţi pescarii de un „adăpost sigur".
la 45 km/h din bună credinţă, ci cu scule nici scule adecvate, tot dacă şl-o procurau cinstit, Neliind de meserie pes­ ( nalizat recent activitatea
aidlc, Iar apoi vetişti acasă", conform u- Interzise de lege. Figura mai bun este peştele de pe bani, de la piaţă. Prin­ cari, toţi cel despre care i desfăşurată de subredac-
Temperaturile nui obicei mai vechi şi u- nu i-a ţinut insă, la strln- la... pescărie. tre picături şl Mihal Bucur v-am vorbit, fie că pes­ 1 ţiile de presă pioniereas-
intre 10 şi 16 De la aceşti pescari pi- „pescuia" cîte ceva de la
r cele maxime til. Cu acest prilej, frun­ gerea „recoltei" depistîn- cuiau In ape... tulburi sau j că, stabilind că printre
;1 26 grade. taşilor de pe aceste pla­ du-i-se fapta reprobabilă. rlţl au ce învăţa şi alţii I.M. Lupenl, reuşind, îheet- pe... uscat, au fost obli­ t cele mai bune subredac-
te, vreme In- iuri li s-au înmînat diplo­ Dosarul ce I s-a întocmit cu tentaţii asemănătoare. încet, să agonisească de gaţi să revină la senti­ } ţii din ţară, se numără,
aici plasă de sîrmă in va­
j cerul mai me şi scrisori de mulţu­ II va ajuta, cu siguranţă, Ceea ce povestesc ei a- mente mai bune, să-şi va­ 1 alături de cele ale ju-
>s. Vor cădea sâ înveţe mai bine, por­ cum, nu mai sînt fabulaţii, loare de 2 800 lei. dă de oile lor, sau mai ( deţelor Constanţa, Sibiu
racter de aver- mire pentru efortul spre nind de la abecedar, lec­ ci intîmpiări adevărate. Dorind să aplice corect exact spus să stea acolo i şi Argeş şi subredacţia
e de descărcări buna desfăşurare a pro­
ţia pescuitului. Să vorbim, la concret, proverbul „fâ-ţl iarna car unde le este locul. j „Tot înainte" din Hune-
ducţiei, precum şi pentru Visuri chinuitoare aveau, şi despre cei ce încearcă şi vara sanie", Romică Mo- T. DOBRICEANU ţ doara.
conţi ¡hutía ce o aduc zi