Page 73 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 73
Duminică - o zi spornică de muncă
pentru lucrătorii ogoarelor
Cum este organizată şi de cea mai înaltă călită-' Duminică, am întîlnit pe
se desfăşoară campania te. Membrii biroului co ogoarele C.A.P. Veţel un
agricolă de vară, cu cclc mitetului comunal de mare număr de coopera
două. lucrări specifice a- partid -şi ai biroului exe tori la întreţinerea cultu
cestci perioade — întreţi cutiv al consiliului popu rilor şi recoltarea furaje
nerea culturilor şi recol lar, repartizaţi pe uni lor. La sapă. printre cei
flRfiMI AI CfflVIITETUlUt JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C tarea furajelor — în co tăţi şi chiar pe formaţii mai harnici -- Irina Popa.
muna Veţcl ? Trebuie pre de lucru, sînt zi de zi în Abcl Popa, Eugenia Pin
SI At CO MS I LI U IU I P O PU LAR J U D E Ţ E A N cizat de la început că toţi cîmp, coca ce ne permite ten, Ghizela Drăghici şi
cooperatorii de la C.A.P. să fim mereu la curent cil mulţi alţii. Se muncea, de
Veţel şi C.A.P. Leşnic şi mersul campaniei şi să asemenea, cu aceeaşi hăr
fcfced muncitorii din Ferma nr. luăm măsuri pentru im nicie şi răspundere şi la
Anul XXXIX/ nr. 9 205 MARŢI, 23 IUNIE 1987 4 pagini - 50 bani 5 a I.A.S. Mintia sînt pu pulsionarea acesteia. adunatul furajelor. Pe -cele
ternic angajaţi în înfăp 22 ha cu lucernă, prima
tuirea exemplară a preţi coasă a fost încheiată — lu
oaselor indicaţii şi orien COMUNA VEŢEL crare la care s-au remarcat
Prin buna organizare a producţiei - Nicolne date Ccauşescu, tovarăşul cooperatorii _Aron Mun-
tări
de
secre
tarul general al partidu După discuţia cu prima tcanu, loan Ştef, Aron Ba-
Ştacr
lint,
şi‘alţii.
Aronic.
depăşiri de plan la export lui, la a recenta plenară rul comunei am întreprins Duminică se lucra la adu
în ziua de 21 iunie a.c..
lărgită
Consiliului
'Na
natul
ţional al Agriculturii, In împreună cu Laurean coltei. şi transportul re
că
De
menţionat
Colectivului Secţiei de laţia C.T.S., în cele cinci ţiei, au organizat fluxurile dustriei Alimentare, Silvi Sicoe, instructor al Comi producţia obţinută este
cherestea Vata de Jos îi luni din acest an, prevede în aşa fel îneît cei mai culturii şi Gospodăririi A- tetului municipal Deva al bună.
revin în 1087 sarcini mo rile de plan au fost în harnici şi pricepuţi lucră pelor. Organele şi organi P.C.R., un raid prin cele Aceeaşi activitate rodni
bilizatoare la export. Pre deplinite în proporţie de tori se ocupă de i’ealiza- zaţiile de partid, comite trei unităţi agricole. Pri că am întîlnit şi în-cea
gătirea atentă, cu răspun 116,5 la sută, iar pe devize rea produselor la export. tul comunal de partid şi mul popas l-am făcut la laltă unitate agricolă coo
dere sporită a producţiei convertibile de 135 la sută. De la depozitul de buş consiliul popular, toţi lo C.A.P. Veţcl. peratistă din comună —
anului în curs. încă din La lăzi de fag am livrat teni, condus de Cornel cuitorii satelor acţionea — IC duminică, dar ac C.A.P. r.oşnic. Şi aici —
trimestrul al IV-lea al ultimul lot de produse din Feier, am notat cîteva ză pentru a curăţa cultu tivitatea din agricultură cum ne spunea Virginia
anului trecut, cit şi buna contractul anual. Avem nume de oameni care de rile prăsitoare de buruieni, cînd sînt foarte inulţe tre
mobilizare a oamenilor de condiţii optime pentru ca mai mult timp se ocupă pentru strîngcrea cu gri buri de făcut, cum este Belea, preşedinta unităţii
aici în vederea îndeplini şi în următoarele luni să cu competenţă de sortarea jă a tuturor surselor de cazul acestei perioade, nu — se lucra la întreţinerea
rii ritmice, decadă cu expediem partenerilor din lemnului pe categorii de nutreţuri. cunoaşte pauze — ne spu culturilor şi recoltarea fu
decadă a sarcinilor de plan străinătate cantităţi im diametre şi clase de ca — Factorii de răspunde ne loan Nistor, inginerul rajelor. Cele 30 ha c-u
la export, sînt demonstrate portante de cherestea de litate: loan Tat, Gheor- re ai comunei — ne spu şef al unităţii. cartofi au fost rebilonate
do realizările obţinute la fag de calitate su;# cioară, ghe Gurban, Nicolae Io- nea Petru Popa, secreta — Ce se lucrează as de trei ori — lucrare efec
acest important indicator să încheiem anul 1987 cu van şi alţii. Oameni har rul comitetului comunal tăzi ? tuată de Graţian Bistrian.
in perioada trecută de la frumoase realizări în pro nici, bine pregătiţi profe de partid, primarul comu — Mecanizatorul Petru Porumbul a fost prăşit
începutul anului şi pînă ducţie. sional sînt şi la hala de nei — se implică în per Matei efectuează cea de a mecanic de trei ori, Gheor
gatere, respectiv în com manenţă şi cu răspundere II-a pra.şilă mecanică ia ghe Rusii şi Cristi Lupii
ponenţa celor două schim în buna desfăşurare a ce porumb, iar Lucian Bo- efectuînd o lucrare de bu
ACTIVITATEA DE EXPORT buri coordonate de GJieor- lor două lucrări. Ajutăm baru cca de a II-a rebi- nă calitate. Ea sfecla de
calitate » dinamism • eficienţă ghe Lup şi Constantin Rus. conducerile unităţilor în lonare la cartofi. Sfecla TRAIAN BONDOR
Iancu
organizarea muncii, în mo
Baliţa,
de zahăr a fost săpată me
Gheorghe
Bulzeşc, Nicolae Crepcea, bilizarea forţelor, veghem canic şi manual de două
în prezent. Marcel Sbîr- Secţla dc cherestea Vaţn Miron Iovan sînt cîţiva la realizarea unor lucrări ori. (Continuare in pag. a 2-a)
eea, şeful secţiei. ne-a de Jos, din cadrul I.F.E.T. dintre cei care dau o des
spus : Deva, a făcut progrese tinaţie precisă lemnului,
— în centrul atenţiei şi însemnate în ceea ce pri în funcţie de comenzile
preocupărilor colectivului veşte organizarea produc lansate în fabricaţie. Pre j Sărbătorirea
nostru de muncă se si ţiei, folosirea eficientă a şedintele comitetului de
tuează zi dc zi realizarea capacităţilor de care dis sindicat al secţiei, Nicolae
exemplară a contractelor pune, valorificarea supe Crepcea, a ţinut să evi m n
m
încheiate eu partenerii de rioară a masei lemnoase, denţieze şi contribuţia lu „Zilei aviaţiei
peste hotare. în lumina întărirea ordinii şi disci crătorilor de la depozitul
orientărilor şi indicaţiilor plinei. După cum reliefa de cherestea, condus de Salul Aurel Vlaicu ră-
date de secretarul general loan Costca, secretarul Pavel Mag’er şi atelierului mine unul dintre locu
al partidului, tovarăşul organizaţiei de partid a de lăzi, coordonat de rile de lingă inimă, spre
Nicolae Ccauşescu, în în secţiei, la toate locurile Traian Crepcea, la îndepli care se îndreaptă cu
treaga secţie s-au luat mă de muncă s-a instaurat o nirea sarcinilor la export. căldură glndurlle tutu
suri menite să asigure o atmosferă' sănătoasă de De la aceste locuri de ror celor care s-au năs
derulare ritmică a produc lucru, de angajare puter muncă am notat numele cut cu mindrla patriei în
ţiei do cherestea destinată nică a muncitorilor pentru lucrătorilor cu rezultatele sullet. Aici a văzut lumi
exportului. Deşi iarna din îndeplinirea sarcinilor de colo mai bune in produc na zilei, in anul 1882,
acest an ne-a pus la grea plan. De asemenea, şefii ţie : Roman Meltiş, David Aurel Vlaicu, inginerul,
încercare, am reuşit să de depozite şi ateliere, Feier, loan Crişan, Dorel pilotul şi inventatorul do
onorăm în condiţii de celelalte cadre de condu Voica, Gheorghe Muntca, mai tirziu, cel ce avea
calitate ridicată toate co cere ale secţiei se implică Remus Crepcea, Valerîa
menzile pe care le-am avut eu răspundere în rezolva Mager, Sofia Obîrşan. să devină unul dintre
la export. Astfel, pe rc- rea problemelor produc- în cinstea Conferinţei geniile acestui neam
care, In domeniul ştiinţei
Naţionale a partidului, co şi tehnicii a semnat prio
ccasta o explicaţie că uni lectivul Secţiei de cheres rităţi mondiale în drep
tatea îşi realizează şi de tea Vaţa de Jos este ho- tul numelui României.
păşeşte cu regularitate pla tărît să-.şi îndeplinească
nul de desfacere. I.una a- Pentru laurii aduşi ţării,
ceasta, de pildă, planul u- toate contractele încheiate pămîntului dintre arcul
nitnţii a fost îndeplinit la în acest an cu partenerii Carpaţilor şi pînă la Du
a „DIALOG PE ACEEAŞI ÎS iunie pe întreaga lună. de peste hotare.
•SCENA“. Iu parcul „Fillmon Brad. Fontru Mírela Predescu şi Ana Nojac, grija năre şl Marea cea mare,
Sîrbu“ din lsrad a avut loc ■ E C O N O M I S 1 Ţ I pentru plantele din sere este o datorie dar şi o pasiune. i-a lost acordat post
un Izbutit, spectacol dedicat TIMP, FIIND PREVĂZĂ B. CORNEL mortem înaltul titlu de
fruntaşilor iu producţie din TORI. Este vremea înscrie
unităţile economice ale ora rilor la şcoli, la facultăţi. membru ai Academiei
şului. In cadrul „Dialo La înscriere, o scrie de acte Române. în semn de
gului pe aceeaşi scenă“, for de stare civilă se cer a fi ■ profund respect, satul
maţiile artistice aparţiaind legalizate de Notariatul de | Abordarea unei game problematice largi, Binfinţi ii poartă nume
tl.U.M.R. Crl.şcior şi I. M. Stat. Practica din fiecare an .
Knrzn, care activează cu fru le-a demonstrat funcţiona- • le, iar prin deosebita
moase rezultate In Festiva rilor notariali că cererile de • grijă a partidului şl sta
lul naţional „Cîntaroa Româ legalizare de acest gen se . în forme bogate şi atractive
niei“, au prezentat cîntccc îngrămădesc de regulă pe * 1 tului nostru, acesta li
şi dansuri populare locale, o perioadă extrem de res- 9 adăposteşte, incepind din
care s-au bucurat de o cal strînsă, făcînd imposibilă ■ 1982, noua casă şl o
dă apreciere din partea o servire operativă a popu- Consiliul de educaţie condiţionarea, refolosirea adus contribuţii importante
1
publicului. laţlei. De aceea îndemnul • politică şi cultură socia pieselor şi subansamblelor la evidenţierea căilor de amplă expoziţie memo
la prevedere este binevenit, i listă al comunei Certcj rials cuprlnzind obiecte
Economisiţi timp, prezen- şi economisirea materia acţiune în vederea creş care i-au aparţinut -
I .ICITITDTNE. I.ucrătoarea tîndu-vă din vreme la nota- • acordă o atenţie sporită lelor, energici şi combusti terii mai accentuate a
gestionară Kozeta Slanei ii, riale pentru a obţine ase- ţ cuprinderii în sfera acti bililor — surse de mare productivităţii muncii, ast însemne ale acestui ¡iu
de la unitatea ar. 63, din menea legalizări ! vităţii sale a unei tematici de seamă al Hunedoarei.
Piaţa Fnirii din ItajCf;. este valoare economică". Dez fel incit pînă la 'sfîrşitul Aici, în liecare' a treia
cunoscută ca o lucrătoare i cit mai. largi, precum şi baterile, la care au parti actualului cincinal aceasta duminică a lunii iunie se
aprovizionare, o servire plină E Mill utilizării unor mai variate cipat cadre tebnieo-ingi- să se dubleze, aşa Con desfăşoară ample mani
forme
harnică, pricepută, care asi
şi
cum
gură întotdeauna o bună
tot
modalităţi
prevăd
documentele
festări
„Zilei
de solicitudine. Kstc şi a- .şi atractive. gresului al XlII-lea. aviaţiei", dedicate amintesc
care
în preocupările şi acţiu TN ACTIVITATEA îa satul Vănnaga, consi
nile pe care le întreprin POLITICO- liul comunal dc educaţie de primul zbor al lui
dem un loc central îl EDUCATIVA politică şi cultură socia Aurel Vlaicu cu un avion
conceput, construit şi pi
ocupă cele consacrate mobi listă a organizat o dezba lotat de el.
lizării oamenilor-muneii la tere pe tema „Noua revo
acreşti, economişti, maiştri, luţie agrară — obiectiv de in prezenţa sulelor de
îndeplinirea obiectivelor şi participanţi, localnici şi
sarcinilor ce le revin din muncitori, au reliefat re însemnătate majoră a eta oaspeţi, la Monumentul
documentele Congresului zultatele obţinute, cit şi pei- actuale de dezvoltare iui Aurel Vlaicu, in a-
al Xlfi-len, din indicaţii rezervele importante exis a patriei". S-a subliniat
tente la -mină, uzina de că deşi satul este necoo- corduriie solemne ala
le şi orientările date de preparare şi ateliere în perativizat. locuitorilor săi Imnului Eroilor, intonat de
secretarul general al parti privinţa rccţucerii consu ic revin importante sarcini fanfara Casei pionierilor
dului, tovarăşul Nicolae murilor materiale, cit şi şi şoimilor patriei din
Ccauşescu, precum şi din unele căi prin c:at;e trebuie în folosirea în integrală a Orăştie, au fost depuse,
vederea
pămîntului
hotărîrile Comitetului ju să se acţioneze. Tot la creşterii producţiei vege- in semn de omagiu, co
deţean de partid. Acestui mină am organizat o reu roane de Hori din partea
gen de activităţi i-ura con şită consfătuire avînd ca MARIA IONIŢÂ, Comitetului judeţean dc
sacrat şi îi consacram un temă „Creşterea produc secretar adjunct partid şi a Consiliului
important număr de ac tivităţii muncii — obiectiv
l.M.c. Deva. Hărnicia şi priceperea maşiniste! Raveca al Comitetului MINEL BODEA
inkin'« dc la secţia tuburi Promo sînt componenţii alo ţiuni. De pildă, la mina principal în sporirea efi comunal de partid
e\pt*rienţ(u profesionale dobîndite de-a lungul anilor pe Coranda—Ccrtoj am orga cienţei activităţii econo Ce.-teju de Sus
trecuţi la maşinile de prelu crat luburi. nizat o tribună a ideilor mice". Şi de această dată, (Continuare in pag. a 2-a)
cu tema „Recuperarea, re- participanţii la acţiune nu (Continuare in pag. a 2-a)