Page 74 - Drumul_socialismului_1987_06

2 DRUMUL SOClALiSMULl

Producţia care urcă... muntele
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Pentru colectivul Carie­ care uneşte sectoarele de colective conduse de ing.
rei miniere Zlaşti, din producţie ale carierei noas­ Ioan Zărie şi, respectiv,
cadrul întreprinderii mi­ tre urcă mereu. In acelaşi ing. Ovidiu Chira. Am (Urmare dirt pag. îj recolta a fost depozitată — Acordăm cea mai ma­ 20,
niere Hunedoara, pe­ sens, spre înălţimi tot mai consemnat şi numele cî- în baza furajeră a zoo­ re atenţie asigurării nece­ 20,
rioada care a trecut mari, urcă şi... drumul tor'va dintre cei mai vred­ zahăr se executa cea de tehniei. A început recol­ sarului de furaje pentru 20,
de la începutul aces­ producţiei de talc, şi do- nici oameni ai- muncii de a Il-a praşilă manuală. Şi tarea fîneţelor naturale, viitoarea: stabulaţie a ani­
tui an s-a dovedit deo­ lomită". aici: Zamfir Văduva, şef aici lista celor ce se evi­ lucrare în care se remar­ malelor — ne-a spus in­
sebit de rodnică. Caracte- „Producţia care urcă...' echipă mineri, Alexandru denţiază este lungă şi din că Mircea Belea, Petru terlocutorul. Prima coasă
rizînd „mersul" produc­ muntele" — o parafrază Szabo, şef echipă electro­ ea fac parte Tcofil Duţ, Popa, Tonei Urs, Matei pc cele 25 ha cu trifoi s-a 20,.
21,i
ţiei", ing. Adrian Uri- care ilustrează în mod ve­ mecanici, sing. Sorin Mo- Petru Popa, Olivia Iştfan, Buştea, Nicolae Cimponer încheiat şi se lucrează la
ţescu, directorul carierei, ridic o stare de fapt. Iată ţoc, coordonatorul forma­ Iulius Dan, Ana Belea. şi alţii. transportul recoltei, lu­ 21,
făcea următoarea remarcă: cum arată graficul realiză­ ţiei de mineri din carieră, Gina Petrescu ş.a. Prima La Ferma nr. 5 a I.A.S. crare ce se execută cu
„Pînă în inima munţilor rilor pe 1987, la data de maistrul Aristide Ştefan, coasă la lucernă şi trifoi Mintia stăm dc vorbă cu mijloacele mecanice con­
Poiana Ruscăi, drumul 10 iunie : de la instalaţia de prepa­ este încheiată şi toată Avram Jula, şeful unităţii. duse de Daniel Bernaschi E= I
rare (cu toţii din brigada 'şi Ioan Fodoca. Se lucrea­
Crăciuneasa), Adrian Du-
Nr. Denumirea U.M. Realizat mitrescu, Dionisie Bcnko, ză şi la strîngerea boreea -
ert. produsului peste plan Viorel Moţoc, şefi ai e- gului, din 15 ha ocupate i
chipelor de mineri, lăcătuşi cu această cultură fiind ii in
6,1!
1. DOLOMITA şl electricieni, maistrul recoltate 5 ha. 0,:¡<
— granulată tone 24 066 principal electromecanic Duminică a fost, deci, o agi
— măcinată tone 587 Lăscuţ Bodea ş.a. (cariera zi spornică de muncă, în jur
8,01
2. TALC Teliuc III). cele trei unităţi agricole CU!
— brut tone 556 în acelaşi cadru — al clin comuna Veţel aeţio- 15 li
— măcinat tone 302 permanentelor strădanii nîndu-se cu hărnicie şi HÜ!
— tratat chimic tone 5 pentru sporirea producţiei răspundere pentru împli­ lor
J0,c
nirea sarcinilor ce revin
— sc înscrie şi activitatea cooperatorilor, mecaniza­ rile
mu
Remarcabil în relevarea Ianc, Gheorghe Muntennu dc zi şi noapte a celor torilor şi specialiştilor în lici
acestor succese apare fap­ ş.a. se preocupă stăruitor ce muncesc în brigăzile întreţinerea culturilor şi 1 ) 1 i <
tul că la plusurile con­ de crearea continuităţii de preparare Zlaşti şi de recoltarea, transportul şi bin
doc
semnate şi-au adus contri­ transport. Sing. Ilie Cârtea depozitarea, furajelor. cin
buţia toate sectoarele de şi ing. Alexandru Bobină, pos
producţie din componenţa PATRIEI - coordonatorii celor două de
Carierei miniere Zlaşti, MINEREURI MAI brigăzi, ne-au .recomandat me«
con
Aşadar, dolomita şi talcul pe cîţiva dintre autorii De
livrate din Poiana Ruscăi MULTE, DE TOT A4A! bunelor realizări obţinute nai
rad
şi destinate electrotehnicii, BUNĂ CALITATE ! pînă acum : Ioan Dan, j Sărbătorirea ! I,CÎ
chimiei, siderurgiei şi a- Cornel Boreea, Ioan Logo- 1G,0
griculturii înglobează e- în exploatarea talcului. fătu, dc la preparaţia Doi
stil
fortul întregului colectiv Buna organizare a muncii Zlaşti, Avram Crişan, Radu j „Zilei aviaţiei“ j Sen
al unităţii, îndreptat spre şi respectarea întocmai a Ciucureanu, Maria Asaftei, nici
obţinerea unor producţii tehnologiilor sînt principa­ Eugen Păcurarii, de la * u
zică
mereu mai mari şi de ca­ lele atuuri ale mineriloi transport. 20,0)
litate superioară. de aici. Aceştia sînt doar o parte (Urmare din pag. 1) ^ Mei
Pe întregul traseu al dintre oamenii care, în mâi
documentării noastre, do Despre aplicarea unor Poiana Ruscăi, determină \ popular ¡udeţean, Mlnis- tiv
la Lelese la Teliuc, nu­ noi tehnologii de lucru am creşterea producţiei la 1 ierului Apărării Naţio- ' oră
Moi
meroşi interlocutori au... discutat cu frezorii Eugen niveluri tot mai înalte. I.A.C.R.S. Hunedoara. Unul din oamenii de bază al i riale, Comitetului judeţean ) Noc
desconspirat secretele per­ Muşa şi Petru Petriş, de Dar nici unul nu consideră atelierelor centrale de reparaţii este acumulatoristul Eme­ I al U.T.C., Comitetului co- \ — 2-1
formanţelor constant bune la cariera Lelese — vest. astăzi că „vîrful" ar ii rit- Şimo, cunoscut pentru pri ceperea sa iu confecţionarea ţ munal de partid şi a ^
ale colectivului carierei. Ei au ţinut să remarce fost cucerit... bateriilor de acumulatori. l Consiliului popular Ce- l
, „împreună cu colegii avantajele pe care le pre­ Foto NICOLAE GHEORGHIU ■oagiu, Aeroclubului De- ) L€
noştri de la Ceri.şor — zintă în munca lor noul MIRCEA DIACONU ) va. Pionieri şi şoimi ai \
sublinia Ştefan Paisz, şef tip de foreză, MARG — 2 l patriei au depus buchete (
nr
echipă la cariera Lelese — şi, pe această cale, • să-i / de Hori. ) (Pat
acordăm atenţia cuvenită felicite călduros pe rea­ Fiecare localitate, unitate, loc de muncă — tătoa
pregătirii în avans a vii­ lizatorii acestui utilaj — ) Adunarea lestivă de- ) «atoi
toarelor producţii. „La zi”, oamenii muncii de la tî- l dicată ,,Zilei aviaţiei" s-a ) DO A
planul la lucrările de des- năra unitate I.P.S.R.U.M. BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE li desfăşurat în sala căml- { Vale;
dorn
copertă este depăşit cu Deva. , nulul cultural din locali- ! P' ‘Ol
mal bine de 4 000 mc, La brigada Crăciuneasa ) late. In cuvintul de des- 1 n v|
ceea ce înseamnă front de (4 292 tone dolomita gra­ în paralel cu ritmul înnoirilor, ţ chidere, tovarăşul Ioan ( (Casl
Pe r
lucru deschis pentru mi­ nulată peste prevederi) şi i Marcu, secretar adjunct l seri II
nerii de la suprafaţă. cariera Teliuc III (un plus 1 cu probleme de propa- i •Şatra
1
*=• Şi în subteran — de 19 774 tone), succesele vaste activităţi de primenire T gandă al Comitetului co- Păca-
tale
completa ing. Miron Acliim, obţinute lună de lună sînt ţ munal de partid Geoa- Pufia
şeful sectorului minier atribuite omogenităţii şi i giu, a evidenţiat min- VUL'
Lelese — grupele de mi­ spiritului de disciplină ce — Aşezările urbane din ambele părţi, cu arbori La curăţenia şi amena­ I dria locuitorilor satului (EUl'r
neri conduse de Octavian caracterizează aceste două Valea Jiului — ne relata ornamentali şi „presărat" jarea zonelor mai întinse, ^ Aurel Via icu, o întregii Robe
mant
tovarăşul Lazăr l’ilip, cu numeroase peluze cu cum sînt parcurile de lin­ comune, de a trăi şi ANII
prun-vlcepreşedintc al Co­ trandafiri, străzile floria, gă poştă şi teatru, au con­ munci pe meleagurile in (Muu
Abordarea unei game problematice mitetului executiv al Con­ Independenţei, Oituz,' Pli­ tribuit cetăţenii încadraţi care acum 105 ani se tezat)
II iul
siliului popular munici­ cii, Unirii, 1 Iunie — poar­ în unităţile socialiste din năştea pionierul aviaţiei fals
pecetea
tă
hărniciei
celor
largi, în forme bogate şi atractive pal Petroşani — au cunos­ . care locuiesc sau îşi des­ vecinătatea acestora, ele­ româneşti, atenţia de 1 ORĂi
poate
cut în ultimii ani un pro­
vii din licee şi şcoli. In
care se bucură persona­
tria)
ces de continuă recon­ făşoară activitatea In blo­ parcul „Brădct" au fost litatea şi realizările sale căra)
(Urmare din pag. 1) şînd teme .şi idei de larg strucţie şl modernizare, ca curile şi casele construite completate plantaţiile de in domeniul afirmării a- Alele
(Casa
interes politico-economic şi expresie a grijii cc o poar­ de-a lungul lor. Curăţenia către studenţii Institutului viaţiei româneşti din ŢEG ;
tale, dar mai ales anima­ cultural. De pildă, sim­ tă conducerea partidu­ zonelor verzi, a trotuarelor de imine. Un mare volum partea partidului şi sta­ tla i
liere, pentru care există pozionul „Coordonate ale lui, personal tovarăşul este dovada unei înalte de lucrări gospodăreşti tului, personal a secreta­ BRA2
reale condiţii. dezvoltării cconpmico-so- Nicolae Ceauşescu, condi­ responsabilităţi civice, a s-au efectuat în Piaţa Vic­ CAI,A
copil
O altă direcţie în care ciale ale României în cin­ ţiilor de muncă şi viaţă receptivităţii cu care răs­ toriei. O contribuţie con­ rului general, preşedin­ SIME1
consiliul comunal de edu­ cinalul 1986—1990" s-a alo oamenilor acestor me­ pund cetăţenii municipiu­ cretă şi-au adus oamenii tele Republica, tovară­ blic
caţie politică şi cultură so­ constituit, ca de fiecare leaguri, înfloririi şi dez­ lui la chemările deputaţi­ muncii de la întreprinde­ şul Nicolae Ceauşescu. Epoca
cialistă acţionează mai dată, într-un revelator mo­ voltării fiecărei localităţi lor, ale edililor municipiu­ rea antrepriză pentru con­ In continuare, lancu mina)
ciul -
insistent este formarea şi ment de • reconstituire a în contextul prosperităţii lui pentru acţiuni edilitar- strucţii şi montaj minier, \ Roman a reliefat semni- norul)
dezvoltarea conştiinţei po­ principalelor obiective şi generale a ţârii. Vastul gospodăreşti. Antrepriza de construcţii i ficaţiile sărbătoririi „Zilei
litice, morale şi civice a sarcini adoptate dc Con­ program de modernizare Aflăm dc la irig. Iluszar căi ferate, I.G.C.L., între­ 1 aviaţiei" in contextul ma-
cetăţenilor satelor noas­ gresul al XII 1-lea al parti­ stabilit a fost transpus în Ladislau, şeful sectorului prinderea de utilaj minier ^ rilor împliniri obţinute de
tre. între acţiunile mai dului, care deschide noi practică cu fiecare zi, dc gospodărie comunală şi Petroşani, Institutul de ( poporul român în perloa-
importante iniţiate în ul­ perspective dezvoltării pa­ hârta localităţilor mine­ locativă din cadrul Con- cercetare, inginerie tehno­ ^ da deschisă de Congre-
:
tima vreme se numără triei în actualul cincinal. reşti întregiridu-se cu nu­ s l iului popular municipal, logică şi proiectări minie­ [ sul al IX-loa al partidu- i
simpozionul cu tema „Crea­ Apoi, la clubul muncito­ meroase obiective social- că au fost amenajate în re pentru huilă, care au I lui, glorioasele tradiţii }
rea Partidului Comunist resc, la căminele culturale culturale, cu blocuri de acest an, numai în Petro­ efectuat numeroase ore de ţ ale aripilor româneşti în 1
Român ~~ moment hotărî- săteşti, la şcoli şi în aer locuinţe cu spaţii comer­ şani, 12 ha de zone verzi, muncă patriotică la înfru­ ţ rîndul cărora se înscrie, ţ
tor în istoria patriei şi liber, s-au desfăşurat mese ciale şi de prestări servi­ s-au plantat 10 000 fire de museţarea acestei zone. De i la loc de frunte, ingi- l
poporului", dezbaterile rotunde, dezbateri, mani­ cii la parter, conturîndu-se gard viu, 20 000 trandafiri, asemenea, este remarcabil 1 nerul-aviator Aurel Vlai- )
„Locul, şi rolul organiza­ festări cultural-educative astfel centrele civice ale 10 400 de arbori şi arbuşti aportul Ocolului silvic, ) cu, precum şl dezvol- 1
ţiei pionierilor în educa­ sub alte forme (caleidos­ aşezărilor. O dată cu noile ornamentali, au fost reîn- care, anual, contribuie la 1 tarea impetuoasă pe ca- ^
rea şi formarea tinerei cop cultural, panoramic construcţii, a fost necesar sămînţate cu iarbă 16 ha zestrea de verdeaţă a car­ / re industria aviatică din l
generaţii", „Forme şi me­ cinematografic, spectacol să se realizeze un mare peluze. Efectuarea unor a- tierelor cu arbori, arbuşti,
tode folosite de către or­ de muzică şi poezie, bri­ volum de lucrări dc siste­ semcnca lucrări a însem­ răşinoase, gard viu. 1 ţara noastră a cunos- -
\ cut-o in ultimii ani, rod
ganizaţia comunală a TJ.T.C. gadă ştiinţifică, întreceri matizare a zonelor libere nat o permanentă conlu­ Notăm că pe agenda
pentru aplicarea .şi res­ sportive ş.a.) care, în forme de construcţii, dc amena­ crare cu deputaţii şi co­ Consiliului popular muni­ 1 al unui puternic avînt,
pectarea principiilor şi specifice, au adus o con­ jări de zone verzi şi par­ mitetele asociaţiilor de lo­ cipal se află în continuare / al preţioaselor Indicaţii i
normelor eticii şi echităţii tribuţie de seamă la lăr­ curi, plantaţii de arbori catari. în acest an, mai îmbunătăţirea activităţii de 1 date de conducătorul )
socialiste", sau masa ro­ girea orizontului politico- şi arbuşti ornamentali. mult decît în alţii, cetă­ salubrizare a oraşelor, fi­ I partidului şi statului, tova- \
tundă „Familia tînără şi ideologic şi cultural-edu- Este o realitate întâlnită ţenii au ieşit în număr nalizarea şi amenajarea - râsul Nicolae Ceauşescu. 1
valorile ei morale" şi caliv al locuitorilor co­ la fiecare pas: înfăţişarea mare pentru a sprijini ac­ locurilor de joacă pentru In încheierea maniles- i
altele. munei noastre. localităţilor Văii Jiului, a ţiunile iniţiale de consiliile copii, decolmatarea şanţu­ ţărilor dedicate „Zilei ,
O amplă şi intensă acti­ Consiliul comunal de c- municipiului Petroşani, populare. Asociaţiile de lo­ rilor de gardă care pro­ i aviaţiei", a fost prezen-
vitate desfăşurată pe di­ ducaţie politică şi cultu- poartă amprentele noului. catari nr, 2 şi 2 A flermes tejează cartierele mărgi­ - tat un izbutit spectacol
verse planuri prilejuieşte ral-educativă şi-a propus Cartiere întregi, străzi ale (preşedinte Constantin Pîr- naşe, completarea şi dota­ artistic la realizarea că- .
în fiecare an săptămîna ca în perspectivă să asi­ Petroşaniului de altădată tmlescti), tir. 8 Ploria (pre­ rea cartierelor cu mobilier ruia şi-au dat concursul \
cultural-educativă sub ge­ gure întregii munci conti­ au rămas doar amintiri şedinte Rita Fodor), ’ 5 B stradal ca bănci, coşuri de t recitatorii Liceului agro- ţ
nericul „Străveche vatră nuitate, lărgirea şi diversi­ imortalizate în albume. Slătinioara (preşedinte Wil- laîrtii, jardiniere şi vaze ! industrial Geoagiu, grupul l
minerească". Şi în acest ficarea gamei tematice, Dar această continuă re- helmina Pîreălab), asocia­ pentru plante ornamenta­ I vocal din Bozeş, ansatn- J
an, în cadrul săptămînii precum şi utilizarea unor construcţie presupune o ţia 6 Constructorul (pre­ le, panouri de afişaj. Prin ţ blul de c/ntece şi dansuri )
au avut loc simpozioane, forme cît mai variate şi permanentă grijă pentru şedinte Constantin Matei) aceste măsuri, oraşele Văii ( „Germisara" al Căminu- Ij
mese rotunde, dezbateri, atractive de acţiune, care- întreţinerea, pentru men­ s-au mobilizat la acţiunile Jiului vor fi tot mai fru­ [ lui cultural Geoagiu, că- i
magazine cultural-ştiinţi- să răspundă într-o măsură ţinerea ordinii şi curăţeniei de curăţenie în jurul blo­ moase şi 'mai bine gospo­ luşerii şi grupul vocal din
fice. seri cultural-arlistice cît mai mare cerinţelor şi în cartiere. Bulevardul Re­ cului, îndeplinindu-şi ast­ dărite. \ satul Aurel Vlalcu. ^
pentru diverse categorii de exigenţelor locuitorilor co­ publicii, plantat de-a lun­ fel o obligaţie legală, dar
oameni ai muncii, îmbrăţi- munei noastre. gul a cinei kilometri, de şi o îndatorire civică. ESTERA ŞINA i l