Page 78 - Drumul_socialismului_1987_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Sintem in măsură să ridicăm
Repere culturale noi pe .. . •• ¿ivEi ' \ LÍÜ IS
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA N
străvechea vatră (Urmare din pag. 1) intensă la transportul re­ la noi cote de exigenţă
coltei obţinute după prima 20,00
apreciată hărnicia dovedită coasă la lucernă. De men­
romaneasca la întreţinerea culturilor ţionat că la această acti­ activitatea culturală 20,20
de mecanizatorii Dumitru vitate au fost mobilizate 20,30
Ediţia a Xll-a a Săp- iecţia unor filme docu­ Căleală, Dorel Pop şi Ioan atît mijloacele de transport Tradiţia îndelungată a ţie sporită problemelor
tămînii politico-educative mentare. Aruncutean. Alături de ei ale unităţii, cit şi atela­ vieţii muncitoreşti bră- de propagandă tehnică, 20,40
şi cultural-artistice haţe- în această perioadă, muncesc, cu aceeaşi vred­ jele membrilor cooperatori. dene şi-a asociat, de prin iniţierea „Tehnic- ]
gane „Prag de plămădire Haţegul a găzduit ediţia nicie, cooperatorii, printre Mariana Brînduşa, Fibia multă vreme, şi o atracti­ clubului", în colaborare i
a istoriei româneşti" a a III-a a Salonului, căr­ cei mai harnici numărîn- Caraian, Ioan Sîntimarian vă activitate culturală, cu Comisia inginerilor şi 1 1
reunit un număr însem­ ţii, organizat cu sprijinul du-se Dumitru Modrag, şi alţi cooperatori au care în prezent este, am­ tehnicienilor de la U.U.M.R.
nat de manifestări, multe Centrului de librării, în Traian Pătruţesc, Ionela transportat cu căruţele plificată şi reorientată Crişcior. 21,00 I
dintre ele de amploare, cadrul căruia a fost pre­ Bufnilă, Maria Florea, Ana proprii recolta de trifoi şi după necesităţi în spaţiul Menţinem, cu răspunde­ 21,50 j
r
care s-au bucurat de un zentat volumul de poezie Cibian etc. lucernă obţinută pe su­ casei de cultură. Sub în­ rea cuvenită, tribuna noas­
real interes din partea „Vinovat de plecarea în cele trei cooperative prafeţele ce le-au fost re­ drumarea permanentă a tră de educaţie patriotică,
localnicilor. Se poate a- cocorilor" semnat de se lucrează şi la recolta­ partizate. Şi la C.A.P. consiliului orăşenesc de revoluţionară, de cultură
firma cu toată certitudi­ poetul Ionel Amăriuţei, rea, transportul şi depo­ Tîmpa se lucrează la educaţie politică şi cultu­ şi artă — care este re­
nea că săptămîna cultu­ iar cu sprijinul Biblio­ zitarea furajelor. La C.A.P. strîngerea furajelor. Su­ ră-socialistă, în colaborare vista vorbită „Agora". !E
rală a constituit o pe­ tecii judeţene volumul Sîntandrei cele 8 ha cu prafaţa ocupată cu trifoi cu ceilalţi factori educa­ Neîndoielnic, în activi­
lucernă
au
recoltată,
aceste
rioadă de vîrf în activi­ „Sceptrul lui Deceba!" de în întregime, fost recoltate a fost efectuîndu-se în trans­ ţionali, am urmărit ca, tatea noastră zilnică pe DUC
produc­
iar
zile
tatea spirituală a loca­ Gligor Haşa. Au mai a- portul producţiei obţinute. prin acumulări treptate, tărîmul educaţiei se întîl- diopro
ţia obţinută a fost depozi­
lităţii. Pot fi menţionate vut loc dialoguri juridice, tată în baza furajeră a Ştefan - Niculai, vice­ să devenim un autentic nesc şi neîmpliniri — a- 6.15
simpozionul „Haţegul — seri folclorice, specta­ fermei zootehnice. Din preşedinte al biroului exe­ centru de educaţie revo­ cestea pornind uneori 6,50 L
agricu
străveche vatră de isto­ cole artistice, o paradă cele 56 de ha cu trifoi au cutiv al Consiliului popu­ luţionară, muncitorească, chiar de la planificarea jurnal
rie. Concepţia P.C.R., a a modei. fost recoltate de mecani­ lar comunal Băcia, ne patriotică. întreaga noas­ muncii. Şi, tot uneori, 8.00 Ii
secretarului său general, în încheiere, săptămîna tră activitate se desfăşoa­ acţiunile întreprinse de Curier
Buletii
culturală a programat zatorii Nicolae Olaru şi spunea i
t o v a r ă ş u l Nicolae Alexandru Deteşan 25 de — De buna desfăşurare ră sub auspiciile sarcinilor comisia orăşenească de Răspui
Ceauşescu cu privire la parada portului popular, ha. în ziua raidului, circa a campaniei agricole de ce ne revin din documen­ răspîndire a cunoştinţelor lor; 10,
10.25
istoria patriei", prezen­ precum şi evoluţiile ur­ 30 cooperatori efectuau vară se preocupă perma­ tele de partid, din înţe- ştiinţifice sînt lipsite de folclor
tarea volumului „Unita­ mătoarelor formaţii: gru­ prima coasă la trifoi, prin­ nent şi consiliul popular 10.15
te şi continuitate în isto­ pul folcloric şi orchestra tre ei numărîndu-se Ioan comunal. Toţi lucrătorii Litera
11.25 !
ria poporului român", pionierilor de la Şcoala fftode, Alexandru Jarbă, primăriei au sarcini con­ ASEZĂMÎNTUL DE CULTURĂ - CENTRU AL tivo ci
dezbaterea „Tineretul — generală 2, jocurile mu­ Arghir Muntean, Petru crete privind buna orga­ 3 T şl
factor activ în înfăptui­ zicale de la Şcoala ge­ Popa si alţii. nizare a muncii pe ogoa­ EDUCAŢIEI REVOLUŢIONARE, PATRIOTICE Bulefit
nerală 1, grupul coral- Armoi:
rea hotărîrilor Congresu­ cameral şi dansul de so­ La cooperativa agricolă re, mobilizarea coopera­ comoa
De la
lui al XÎII-lea al parti­ cietate de la Liceul de producţie din Băcia torilor la muncă, luînd leptele orientări ale secre­ personalitate, neexistînd jurnal;
dului", masa rotundă „Un agroindustrial, formaţia s-au pus la păstrare circa măsuri operative pentru tarului general al partidu­ ritmicitate în deplasarea mleră
sfert de veac de la în­ de muzică uşoară a coo­ 700 tone siloz provenit impulsionarea întreţinerii lui. brigăzilor ştiinţifice * şi Miori) o
cheierea cooperativizării peraţiei, taraful Casei din secară masă verde şi culturilor, recoltării, trans­ Deoarece modalităţile de nici referiri specifice în nai ;
agriculturii", intîlnirea de cultură Haţeg, căro­ 80 tone fin. Luni, am în- portului şi depozitării fu­ exprimare a culturii tre­ unele probleme abordate. 16.10 M
Dorina
oamenilor muncii cu bri­ ra li s-au alăturat fan­ tîlnit aici o activitate rajelor. buie să fie în acord cu Colectivul nostru de con­ Voinici
gada ştiinţifică a revistei fara din Vulcan, obi­ pulsul vieţii, ne-am fă­ ducere a întreprins însă o ştiri ;
econon
„Magazin" pe temele: ceiurile folclorice din cut o obişnuinţă din cu­ seamă de măsuri care vor do ţară
„Omul şi natura", „Viaţa Răchitova şi Coroeşti noaşterea nemijlocită a fi în stare să ridice la lolclori
în afara sistemului so­ (Sălaşu de Sus), dansu­ realităţilor locale — pre­ noi cote de exigenţă acti­ politico
''rele s
lar", „Din enigmele cre­ rile populare din Păuci- ferinţele pentru o formă vitatea educativă a casei na) Ic
ierului" însoţite de pro- neşti (Sarmizegetusa). sau alta de informare, de cultură. Acestea vizea­ ..dlOjl
dezvoltare economică în ză generalizarea acţiunii cultura
gestla i
profil teritorial, dinamica juridice „Judecata mun­ tr-o on
structurii socio-profesio- citorească" în unităţile e- 23.00
23.10
de
realizarea
UN UTIL SCHIMB DE EXPERIENŢĂ nale, programele pregăti­ conomice, itinerante în în­ Nocturi
expoziţii
In organizarea Direcţiei agricole judeţene şi a S.C.F.P. rii politico-educative, cele — 21,00
Geoagiu, recent a avut loc la C.A.P. Mârtineşti şi C.A.P. destinate calificării şi poli­ treprinderi şi instituţii
Dineu Mare un schimb de experienţă pe tema combaterii calificării, stimularea crea­ care să anticipeze eveni­
eroziunii solului. Participanţii — ingineri şefi din uni­ tivităţii tehnico-ştiinţifiice mentele politice şi isto­ Eli
tăţi agricole ce au terenuri în pantă, ingineri şefi ai con­ rice, punerea în valoare
siliilor unice agroindustriale, lucrători ai întreprinderii de ş.a. Prin forme şi mij­
execuţie a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, alţi specia­ loace specifice am trans­ a cărţii tehnico-ştiinţifice
lişti — au făcut cunoştinţă cu lucrările de îmbunătăţiri ferat centrul de greutate prin acţiuni adecvate, o
funciare ce s-au efectuat în zona Mărtlne.şti — Dîncu Marc DE 'VA
în ultima perioada, cu metodologia de lucru co se aplică al activităţii cultural-edu­ mai judicioasă folosire a (Patria)
pe terenurile amenajate, în structura culturilor pe tere­ cative in secţii şi sectoa­ spaţiului istoric pentru e- tătoaro,
nurile cultivate pe curbă de nivel şl cu producţiile su­ re, la locul de muncă al ducarea patriotică a tineri­ gătoare
perioare ce s*e obţin. In acelaşi timp, participanţilor Ia DOARA
schimbul de experienţă li s-au înfăţişat modificările ce pot oamenilor, în mijlocul lor, a oamenilor muncii. Şi Valea i
fi aduse agregatelor agricole pentru efectuarea lucrărilor producţiei materiale. pentru că vorbim de spa­ dern —
pe terenurile In pantă. Şi, pentru că ne-am dat ţiul istoric ne gîndim la (Modern
seama că, uneori, a exis­ posibilitatea înfiinţării u- nopţii (
tat o subapreciere a la­ nci tabere de sculptură (Castel);
turilor esenţiale ale Fes­ pe locul cu mare rezo­ Pe a rip
Acţionîiul cu toate mij­ seriile
loacele, cooperatorii din tivalului naţional „Cînta- nanţă istorică de in Mes­ Şatra
Traiectoria unei profesii Tîmpa sînt hotărîţi să-şi rea României" (înţelegînd teacăn. tale (Ui
Păcat c
pună cît mai grabnic la
adăpost întreaga cantita­ rosiui acestei ample între­ Pugaciox
te de furaje aflate in ceri doar prin prisma Prof. BIANCA LEUCEANU, VULCAE
(Urmare din pag. 1) fruntaş in producţie. Iar dojenii mai degrabă cu cîmp. muncii artistice), arrr în­ directorul Casei orăşeneşti i' uceafă
acum sînt pensionar... vorbă do-.mată, cu exem­ cercat să acordăm o aten- de cultură Brad iub
structor şi pedagog al Am în iată un bărbat plu/ său in' toate. Iar ei i. aerul;
multor mineri de la Barza, înalt, solid, sănătos, cu l-au înţeles şi l-au urmat. Prlmăvai
autor al unor succese de alură de actor. Risc o în­ Ani la rînd, brigada lui a (Muncito
prestigiu, stimat şi preţuit trebare : „Nu v-aţi gîndit fost stilpul de bază al Una din căile obţinerii succeselor SA : Sus
citorcsc)
de ortaci, să mai rămîneţi la mină?" sectorului, pe umerii lui şi Frumoas;
- Destinul meu a urmat ,,Ar ii însemnat să barez ai ortacilor lui au apăsat f zul Muv
o traiectorie specifică a- drumul unor tineri harnici multe greutăţi, însă nici BRAD: 1
(Steaua
cestor ani de înfăptuiri şi talentaţi, imi răspunde una nu i-a doborit. Ei au în producţie: cunoaşterea! BARZA: c
iară precedent in ţara prompt, să le arăt neîn­ ieşit întotdeauna biruitori. ORAŞTIE
noastră, începe el povestea credere in ei. Nu era ca­ In 18 ani cil a fost şei (Urmare din pag. 1) şi fiecare om. La sfîrşitul lălăit muncitor, Cornel poate fi
devenirii sate profesionale zul. Am lăsat ştaieta pe de brigadă n-a avut prile­ schimbului se face analiza Opra a obţinut peste plan tria) ; Şi
şl sociale. De la Bonţeşti mîini bune, sigure. Oprean jul să noteze măcar o ne­ îndeplinirii normelor. Re­ procente de 40, 49, 5 şi căra);
Cit de tii
la Vaţa este o azvîrlitură a rămas şef de brigadă motivată a oamenilor lui, este maistrul principal zultatele acestei cunoaşteri 21 la sută ! Deci, se poa­ de culmi
de băţ. Veneam cu prie­ in locul meu, iar Octa- ori să coboare depăşirile Ilie Her, de 25 ani la sec­ sînt considerabile: dacă te ! Astfel şi restanţele Săgca ta
tenii, ca tinerii, ia dans, ' vian Lup - şei de echipă de plan lunare sub 20 la ţia ovine. mai înainte circa 25—30 au fost recuperate rapid. BRAZI: .
la o bere. Acolo am în- in brigadă. Au muncit şi sută, ori' să înregistreze — Cred că cel tnai mare la sută din muncitori nu-si LAN :
tilnil mulţi tineri, „Lucrăm au crescut lingă mine. Vor vreun accident de muncă, ciştig al nostru -- ne spu­ realizau norma, acum sînt — Avem oameni cu con­ de nur
ia mină, ciştigăm bine, ne tace treabă bună, sînt ori cineva să nu iie mul­ ne —• îl constituie ridica­ doar 5 oameni pe întreaga ştiinţă înaltă — sublinia tură): SI
fiul (Mu
spuneau, veniţi şi voi". convins. Şi mai am eu o ţumit de ciştig. Calităţile rea nivelului de cunoaştere secţie, în această situaţie, şi maistrul Florica Mun- Epoca Inc
Aşa a încolţit în mine gin- părere : „dacă omul mun­ lui - sobrietatea, cinstea a fiecărui om. deci, mai puţin de unul teanu, şeful atelierului în­ mina); (
dul de a mă face miner. ceşte, conştiincios şi ordo­ şi corectitudinea, dorinţa — Vă referiţi la meseria Ia sută. nobilare, de 33 ani Ia c! ul — s<
După satisfacerea stagiului nat, la nivelul priceperii şi de mereu mai mult, mai lor ? „Vidra" Orăştie. Cei mai norul).
militar, in 1961 am venit puterii lui, dacă-l alimen­ bine şi mai frumos - in —- Nu numai pe plan Am privit unul din mulţi sînt oameni de nota
la Barza, m-am încadrat tează continuu dorinţa de muncă şi în viaţă le-a im­ profesional. E drept, cu graficele,amintite, pe cel zece!
la sectorul Valea Morii, ca a şti, de a învăţa, de a primat şi in lamilia sa. asta am început. în acest privind faza „ras“, pen­ — Cînd mai lipseşte cite
vagonetar, am găsit aici se perfecţiona, lucrul ii Băiatul, Ioan, a terminat an vom mai califica încă tru luna iunie 1087. în unul — a adăugat mais­
oameni minunaţi, m-au va li mereu plăcut, nu-l facultatea de arhitectură 50 de oameni, iar o mare prima zi a lunii, un nu­ trul Ilie Her — formăm
ajutat, mi-a plăcut munca, va obosi, nu se va îmbol­ şi lucrează la Arad, iar parte din colectivul sec­ măr de 7 oameni nu-.şi un mic colectiv dintre co­ Pentru i
am învăţat meserie, am năvi. O spun din proprie lata, Mihaela, este labo­ ţiei a urmat cursurile de realizaseră norma zilnică, legii săi şi mergem acasă fi în gen
în 3 iunie, tot dintre cei
urcat cu dirzenie treptele experienţă". rantă biochimistă la sana­ policalificare, organizate în şapte muncitori, mai exis­ la cel absent să vedem ce cu corul
profesiei, am lucrat întot­ Nicolae Lungu sau Vid­ toriul din Brad. In această întreprindere. Apoi, am are, să-l ajutăm. Pe unu) pornr nor
deauna cu pasiune şi rei Popa, Constantin Bor- lună va li mireasă şi tatăl continuat cu utilajele, în- ta doar un număr de trei l-am ajutat să se aprovi­ cădea plo
de aversă,
interes, obţineam rezulta­ şa sau Ştefan Candin - trăieşte primele lui emoţii trucît aici toate operaţiile care din nou, se prezentau zioneze cu lemne, pe alţii descărcări
te frumoase, eram apre­ oameni cu funcţii de răs­ de... pensionar. se execută mecanizat, cu restanţieri la norma zil­ cu alte lucruri. Fiecare lat condiţi
ciat. In 1969 am iost nu­ pundere la I. M. Barza, cu Destinele se împlinesc excepţia sortării. Dar, noi nică. Ce arată graficul, om trebuie să simtă că ’/Intui va
nă la moi
mit şei de brigadă. Apoi care Teodor Feier a mun­ prin muncă, acolo unde am mers şi mai departe mai departe? După ana­ aici, la fabrică, este marea torul vesti,
am fost ales ani la rînd cit mulţi ani - îl carac­ oamenii îşi caută şi îş cu cunoaşterea. Putem liza rezultatelor şi prelu­ sa familie. tic. Tempr
membru in conducerile u- terizează cu cuvinte din­ găsesc rosturile. spune, chiar pînă la cu­ crarea în faţa colectivu­ Am mai notat în con­ mo vor fi
10 şi 1G g’
nor organizaţii de partid tre cele mai alese. N-a Cel al lui Teodor Feler noaşterea de către fiecare lui, Gheza Da.mian nu a vorbirea cu Gisela Fulop, maxime î
la diferite niveluri, ale u- zis vreodată că nu ştie, este legat de minerit - om a capacităţii sale de mai venit la serviciu, s-a din cadrul serviciului teh­ grade. T.oc
nor organisme de stal, iar că nu poate ori că nu are una dintre cele mai dîrze, muncă. Unii nu ştiau nici autoexclus din colectiv. nic — că activitatea colec­ neaţa.
o legislatură am fost mem­ timp. Şi-a format un ca­ mai interesante şl mai cît pot lucra, nici cît tre­ Ceilalţi doi însă obţin de­ tivului din secţia ovine La munt
bru in Consiliul Naţional racter moral puternic, a frumoase meserii, in gale­ buie să lucreze... păşiri importante. De pil­ este şi eficientă. Pe luna fi în gene
al Oamenilor Muncii. Mun­ învăţat deopotrivă meseria ria căutătorilor de comori —> Cum aţi procedat ? dă — în zilele de 4, 5, 6 mai 1987, de exemplu, au cu cerul te
Vor cădea
ca mi-a Iost apreciată cu şi omenia, nu a ieşit vreo­ din Ţara Zarandulul, nu­ —■ Avem — priviţi-le şi 8 iunie — Ioan Ştefa- fost economisite un număr ractcr de
diplome, ordine şi medalii. dată din ţi ţi ni, vărsindu-şt mele lui va rămlne înscris aici, afişate pe perete — nie şi-a depăşit sarcinile, de peste 5 700 de piei, prin io de dese
15 ani Io rînd am Iost năduful pe ortaci, cî t-a cu litere de aur. nişte cartoane în care sînt în aceeaşi ordine, cu 25, executarea în condiţii op­ ce. Vîntiîl
intensificăr
i scrise sarcinile lunare şi 16, 1 şi, respectiv, 8 la time a tuturor fazelor do km/h din
zilnice pînă la formaţie sută. în aceleaşi zile, ce- prelucrare.