Page 83 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 83
' ® JOI, 25 IUNIE 1987 P ~ 3
geniu, eliberaţii rfe C.T.C.K.
Calitatea si ritmicitatea—„dimensiuni“ ale La sapă -— Deva. O declar uubu(18662)
PIERDUT dovadă nr.
•
f ' 9 . şi la coasă! PUBLICITATE 1318/57, pe numele Ijtan bu
produselor de marmură fa, ¿liberată tic C.C.A.I.C. O-
ră.ştlc. O declar nulă. (18667)
(Urmare din pag. 1) ANIVERSĂRI • PIERDUT legitimaţie dc
La secţia prelucrare a ducţie continuă,-in mod văzutc în contracte, să fie serviciu, pe numele Goia Io
nel, cu numărul 21U, elibe
întreprinderii „Marmura." susţinut, demersurile prac respectată gradaţia un orientărilor şi indicaţiilor • CU prilejul aniversarii a rată de A.M.R.C.T. Nord-IIu-
Í <1(5 Se.icria se fac tot mai tice în vederea „omolo ghiurilor, să cumuleze cu cuprinse în cuvîntarea 25 ele ani, felicitări, sănătate ned oara. o declar nulă.
lî- mult simţite roadele efor gării" unor noi unităţi di adevărat eforturile şi grija .şi fericire pentru Marinela (32/333)
i
•inâ- turilor stăruitoare depuse mensionale ‘pentru pro pe care le depune între t o v a r ă ş u l u secretarul Nicolae Petruşel, din partea colegilor
ge
de la I.J.T.L. Brad. (1866:1)
Ceauşescu,
iou- de oamenii muncii de dusele din marmură — gul colectiv dc muncă neral al partidului, la • COLEGII din cadrul sec
unii niei pentru, realizarea rit calitatea şi ritmicitatea pentru realizarea lor. plenara lărgită a Consiliu ţiei exploatare P.T.T.R. —- ÎNCHIRIERE
mică a sarcinilor de pro realizării acestora. Cit priveşte asigurarea d.j.p.tc. Hunedoara-Deva şi
iţiîle — Pentru fiecare for ritmicităţii producţiei, a- lui Naţional al Agricul oficiile din judeţ urează ani • orr.lt cameră mobilată
dio- ducţie, pentru sporirea turii, Industriei Alimen mulţi de viaţă şi sănătate to urni -persoane încadrate. De
continuă a calităţi produ maţie de lucru — prec>za veatn să constatăm la tare, Silviculturii şi Gos varăşului lor de muncă, teh va, telefon 22713, orele 12—10:
selor obţinute. Caracteri maistrul . Nicolac Petric, faţa locului, un rol deter podăririi Apelor, care a nician principal Popa Alexan (18074)
zând succint modul în şeful atelierului placaj minant revine cunoaşterii avut loc recent. dru, cu prilejul aniversării
exacte, de către fiecare zilei de naştere şi pensionă
om al muncii, a sarcinilor în ziua raidului nostru rii. (18622) OFERTĂ DE SERVICIU
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA * de producţie, în acest în satul Valea Sîngiorgiu- O CU ocazia zilei de naş
scop fiind amplasate, în lui, am văzut mulţi oa tere şi pensionării, dragă Po
trivă Kftici, îţi urăm din ini
e CAÜT femeie - îngrijire
toate sectoarele de acti meni la întreţinerea cul mă sănătate, viaţă îndelun copil nouă luni. Deva, Goj-
Rn- vitate, panouri de afişaj, turilor prăsitoare şi la gată, fericită alături de cei du, bloc A 5/2, apartament
fţii ; iar în finalul momentului recoltarea nutreţurilor. dragi. Soţia Silvia şi rudele. 23. (18675)
ti în care au fost materializate finit —, calitatea produse Printre cei ce se aflau la (18299)
idio aceste strădanii în prima lor reprezintă o adevărată N.T.S. de la intrarea în
ta râ jumătate a acestui an, datorie de onoare. In schimb, conducătorii for sapă şi la coasă — Ma-
ju- rioarâ Şerbcscu, o femeie
osci; hotâritor al actualului cadru! formaţiilor conduse maţiilor de lucru subli în vîistă de 63 ani, dar VÎNZĂRI D I V E R S E
ilor ; cincinal, ing. Janos Bence. de Linii Borza, Mircea niază obiectivele concrete
: 9,03 şeful secţiei, arăta : Kliu sau Vaier Dara, ac ale activităţii din ziua foarte harnică, Dorei Ie- ® SECŢIA auto-moto a
itori- năşoiu, fost preşedinte al a VINI» casă (grădină), ca C.A.P. Sîntaiidrei execută re
ruto- — Preocuparea majoră a tivează sorlatori ca Violina respectivă. Aşadar, cu cooperativei agricole de nalizare, apă, in Simerin. De paraţii la motorete, motoci
ttaU5; întregului nostru colectiv Ştefan, Marcela Zvoriştea- noscând în amănunt sar va, telefon 10700, orele 19—21. clete, toate tipurile de auto
»tir! ; a fost, în toată această nu, Victoria Petric, Eu cinile de producţie şi sta- producţie, astăzi pensionar, (ISG27) turisme, spălări si gresârî.
11,35 tuînd calitatea ca probă dar participant activ la a VINI» motocicletă MZ 270.- (18666)
retro perioadă, aceea de a adău genia Pave). Viorica Dara, lucrările agricole. Florica excepţională. Fui, telefon 201.
i lot i n ga no : plusuri la realiză muncitoare cu multă expe a conştiinţei lor munci «LăpUşan, inginera şefă a (¡recea. (18059) o TOVARĂŞULUI doctor
a se- rile suplimentare obţinute- rienţă, cu ochiul format, toreşti, revoluţionare, oa Plenar Titi Ei viu, medic spe
Din care recepţionează fiecare menii muncii din cadrul unităţii, remarca şi hărni © VlND avantajos Dacia cialist- interne, cele mai a-
1
13.00 în fiecare lună. Ne mîn- cia dc care dau dovadă 1300, fabricaţie 1972. Orăştle, dinci simţăminte şi respec
oj ur drim cu rezultatele ~ din produs în parte la final dc secţiei prelucrare a între Doinei Neag, Toan Nasta, telefon 11072. (181ÎG0) tuoase mulţumiri pentru în
ii lorii primul semestru al anu flux. Dacă sint rare ca prinderii „Marmura" Si- grijirea competenţă, sprijinul
i din nieria dispun de toate Gheorgho Stoica şi mulţi o VlND urgent Dacia 1 ¡100, acordat, plin de cald umanism
imbii lui în curs. La ambele zurile de refuzuri, aceasta •alţii. Dar în sat sint şi stare bună. Deva, telefon şi mult suflet. Familia Adela
17308, după ora Iii. (18008)
ojur- sortimente de bază — dale se datorează îndemînării condiţiile pentru atinge oameni care nu iau parte şi Tudor Prelici. (18779)
i ra- mozaicate şi placaj finit — şi priceperii cu care lu rea obiectivului propus : e VlND urgent, toarte con
în avem înscrise depăşiri crătorii noştri îşi exercită anul 1987 să însemne un la muncă pe cîmp. Printre venabil, Dacia 1100, stare bu
in do an al producţiilor supe aceştia, Eugen Vişoi, lu nă. I»eva, telefon 2007G. (18031)
azot.i consistente ale sarcinilor meseria, verificării atente, crător la E.G.C.L. Călan, COMEMORARE
dodii de plan : mai bine de pe faze de execuţie, a fie rioare atît din punct do © VlND convenabil Wart-
otbal 9 000 mp la dale şi peste cărui reper, astfel incit vedere cantitativ, cît şi Viorel Davidoi, Sebastian burg, stare perfectă. Deva,
20.00 Vişoi ' (Ocolul silvic Si-' telefon 23137, după ora 1G.
oj ur- 20 000 mp la placaj dm toate produsele să răspun calitativ. meria), Da vid Ocolişan, (18077) • SE împlinesc şnso
ir m.a marmură. dă exigentelor — să aibă • VINI» casă, gaze, curte ani de cinci ne-a părăsit ţ
t si ¡. În atelierele dc pro forma şi dimensiunile pre- MIRCEA DIACONU Vionclia Bordea, Ioan Păş- (grădină), Hunedoara, notari fulgerător şi pentru tot- .•
' z» tioi, Silviu Nan, lucrători lor, 229 bis. Deva, telefon deaunn, scumpul nostru (.
ojur- la Combinatul, siderurgic 23300. (18001) fiu VALENTIN ŞUFANA,
poe- .„Victoria". Călan şi alţi care ne-a lăsat pe veci Ir >
mu- • VINI» I.M.S. (benzină), inima îndurerată, -lîărin- »'■-
«ulo- cîţiva, care n-au ieşit încă cazan fabricat rachiu. Luncoiu ţi! neniîngîiaţl. (18051) "
nici la sapă şi nici la de Jos, telefon 51025. (18072)
coasă. - ....................
© VlND Olteit Special. De
Nu-i mai puţin adevărat va, telefon 22228. (18G70)
că de întîrzierile ce se în D E C E S
registrează la întreţinerea • VlND casă Peştivu Mare,
culturilor de sfeclă şi po 15. Hunedoara, telefon 11007,
după ora 10. (18028)
rumb se face vinovată şi • soţia, fiica şi fiul,
v do • VlND autoturism Skoda veşnic îndureraţi, aduc
Li- conducerea cooperativei S 100, stare foarte bună. Hu mulţumiri rudelor, fami
ÜNK- care a repartizat lîrziu su nedoara, telefon 11895. (28/332) liei lng. Păcurar Valc-
prafeţele ce le are de riu, echipelor „Salva-
• VlND casă. Clnclş-Cerna,
darca săpat fiecare familie şi nu strada Zorilor, nr. -15 (29/331) mont“ şi „Alpinism“, co
lectivelor de muncă de
îrşiţa a dat de . lucru tuturor Ia Uzina 8 şi serviciul
orţile locuitorilor satului, tinerii • VlND Mercedes 2(0 D. aprovizionare C.S.' Hune
•suini Hunedoara, telefon 12780 sau
»ANI : . nefiind mobilizaţi la în 1-1585. (30/330) doara, .'diriguiţilor Şl C-
levllor ' claselor, a Xl-a
treţinerea culturilor, şi re
in,)" coltarea furajelor. Nicolae A şi a XI-a E d<r la Li
rrio) ; ceul - inatcniălică-fizică
Hunedoara, vecinilor şf
tUni- Bogdan, • preşedintele coo PIERDERI tuturor- celor care au
Toato perativei. căruia i-âiii în fost -alături de noi în
a a făţişat aceste aspecte, ne-a clipele grele pricinuite
n A- • PIERDUT legitimaţii' ser de dispariţia prematură
VUL- spus că va lua, împreună viciu, pe numele Jitarilic Rita- a celui care a fost
(Lu- cu consiliul de conducere Tulia, eliberata de C.T.C.E. 1! ITEGI r-RETEU AN
Brigada de preparaţi« a minereurilor cuprifere Barza. I.a linia celulelor de flotarc al unităţii, toate măsurile Deva. o declar nulă. (18661) EMEItIC,
Minc- de 5,8 metri cubi, preparatoa rea l-aura Mi ci eu urmăreşte cu atenţie respectarea teh pentru impulsionarea cam om de aleasă si distinsă
rimâ* nologiei de prelucrare. • PIERDUT legitimaţie ser omenie. (18078)
lunci- paniei agricole de vară. viciu, pe numele Murcşan Eu-
Fru
tcazul
z a t) ;
jubile Străbunele meleaguri liu- ţile caic au creat arhivă. documentele proprietate tuirea arhivei curente pe în raport cu sarcinile şi vclor, dc întocmire a evi- T
URA- nedorene sint deosebit de Acest lucru, plus calanv- dc stat, cît şi celelalte bază do nomenclatoare, răspunderile pe care le tlonţei şi selecţionarea a-:
Minc- bogate în fapte istorice. latea celor două războaie documente create şi deţi cârc stabilesc locul fie
Sania prevede legislaţia. cos tei a. Printre acestea -
’ăcală Aici, unde în urmă cu mondiale, distrugerea in nute de organizaţiile ob cărui act intrat sau emis. Marea majoritate a u- amintim: I.M. Bărbăteni,
căra); milenii s-a format primul tenţionată a unor arhive, şteşti, cultele religioase 1*11 se adresează, apoi, şe nităţilor socialisto din ju I.C.SvM.I. Deva, întreprin- j
it cl(' stat dac centralizat, unde neînţelegerea valorii do precum şi alto categorii, filor de comp». li mente, deţul ; nostru: şi-au amena dorea: de prelucrare a le
i de
Să- acum aproape două mii de cumentelor au dus la dis decretul subliniază că ori care trebuie să- predea jat depozite de arhivă co gumelor şi frţictclor Ha- ■
ac«a\ ; ani, Deeebal, în fruntea trugerea sau deteriorarea care, ar fi deţinătorul unor toate dosarele şi registre respunzătoare — I.M. Lu- :ţog. :■ întreprinderea de :
r:A- oastei ■ dacilor, îşi apără unor importante documen astfel de materiale docu le create in anul anterior peni,: I. M. Barza, Combi
n telul prelucrare a lemnului De- :
eu 1 - libertatea ţării sale pînă te privitoare la istoria mentare, ele sint bunuri la arhiva unităţii, prelu natul minier Valea Jiu va. Consiliul popular al
Bon- ia sacrificul suprem,, unde, poporului nostru. de interes naţional, căro crate conform prevederi lui Petroşani, Combinatul comunei Romos, Şcoala ge- •
IUA : în apropierea furnalelor Ca o expresie a grijii ra statul le acordă protec lor legale (inventariate pe siderurgic Hunedoara, în nerâlă nr. 1 Petroşani,
lie* — de azi, acum cîteva se :
ai). Liceul nr. 1 Lupcni, între
cole, un fiu al poporului prinderea de confecţii Vul
nostru, Iancu de Hunedoa can, I.U.M. Petroşani
ra, va făuri şi în parte Obligaţii muitiple pentru activitatea arhivistică Se ştie că istoria acestor
LES va duce la bun sfir.şit pla ani glorioşi e întipărită în
nurile de luptă pentru documentele dc arhivă, iar
eliberarea popoarelor sub pe care partidul şi statul ţie specială. Prevederile termene de păstrare). In treprindcrca antrepriză, dacă azi se întâmpină
*o la jugate de furtuna semi nostru o are pentru măr sale referitoare la eviden fine, decretul se adresează construcţii şi reparaţii si uncie greutăţi în scrierea
iunie lunii, unde, în 1784, Horea turiile trecutului, în anii ţa, păstrarea, selecţionarea arhivarilor sau responsabi derurgice Hunedoara, I. M. istoriei veacurilor trecute
va ridica poporul la luptă,
10, 11, care au urmat a apărut şi folosirea documentelor lilor cu munca de arhivă. Livezeni, I. M. Aninoasa, — clin lipsă de documen
eerînd nobilimii îngrozite' o nouă legislaţie, în lu ce fac parte din Fondul Aceştia au sarcina de a întreprinderea Electroccn- te — nu trebuie să per
15, 13, libertate socială şi naţio mina căreia toţi creatorii Arhivistic Naţional în sco asigura ordinea şi cură trale Deva, Direcţia ju mitem ivirea aceloraşi
tiguri: nală, iar în 1848, masele şi deţinătorii de arhivă puri politico, ştiinţifice şi ţenia în depozitele de deţeană de statistică, Con neajunsuri pentru genera
151 433 populare, conduse de au obligaţia să aplice a- practice se referă atît la arhivă, securitatea docu siliul popular al munici ţiile viitoare. Necesitatea
loria T. Avram Iancu au luptat numite criterii ştiinţifice materialele documentare mentelor şi manipularea piului Petroşani, consiliile de a conserva şi folosi
pentru aceleaşi idealuri, în organizarea acestora vechi, cît şi la cele care lor, la cererea celor care populare ale comunelor arhivele în interesul so
aici unde s-a format un precum şi pentru crearea sc creează in zilele noastre. ic solicită. în acelaşi timp, Baia de Criş, Crişcior şi cietăţii şi avînd în vedere
puternic detaşament al de condiţii optime con Decretul 472/1971 cu aceştia trebuie să se ocu Băiţa, C.A.P. ŞoLmuş, rolul acordat de către
proletariatului român, care, servării si folosirii lor. prinde toate problemele pe dc întocmirea eviden C.A.P. Zdrapţi, C. A. P. Congresul al XlII-lea al
condus de Partidul Comu- La 20 decembrie 1971, activităţii arhivistice şi ţei materialelor documen Vaţa, Liceul nr. 2 Hune partidului cunoaşterii u-
k- t Român, a luptat îm
/icni ca Consiliul de Stat al Re stabileşte răspunsuri clare tare intrate deja în de doara, Liceul de mate- mane în dezvoltarea cco-
insta- potriva exploatării şi asu publicii Socialiste Româ pentru toţi factorii care pozite. matică-fizică Petroşani, nomico-socială a patriei, e
schlm- pririi capitaliste pînă la nia a emis Decretul nr. conlucrează în acest dome în scopul asigurării unei Şcoala generală Baia de necesar să se acţioneze
ploi, eliberare. Toate aceste
•tor de 472 privind Fondul Arlii- niu de activitate. El se activităţi uniforme de Criş ctc., unde materialele cu răspundere şi hotărâ
des- fapte sint cuprinse în vistic Naţional al Repu adresează, în primul riad, creare, evidenţă şi selec documentare sint puse în re din partea tuturor fac
şi izo- documentele vremii, care blicii Socialiste România, cadrelor de conducere din ţionare a documentelor, ordine cu o evidenţă co torilor răspunzători, în
» doua constituie cel mai preţios care reglementează regi unităţile socialiste — în scopul luării unor măsuri
'aiului, izvor istoric şi cultural- decretul prevede, în ane respunzătoare şi selecţio
ab pî- mul arhivelor în raport de treprinderi, instituţii, alte xe, modele de nomencla nate la zi. concrete, care să ducă la
n sec- ştiinţific totodată. progresul înregistrat de organizaţii — care trebuie toare, indicatoare, registre, Cu regret trebuie să a- ridicarea activităţii arhi
ntensi- Cu toate că Arhivele vistice la nivelul marilor
,'empe- activitatea arhivistică din să ia măsuri energice inventare şi alte categorii rătăiiî că mai sint în ju
ître 11 Statului, ca instituţie de ţara noastră şi de sarci pentru evidenţa, selecţio dc instrumente. Este. cre deţul nostru unităţi care înfăptuiri pe care le trăim,
le ma- cultură, există din 1831, nile şi perspectivele a- narea şi buna păstrare a dem. momentul cel mai nu aplică legislaţia refe
■■7 gra pînă după 23 August 1944 cestcia pentru viitor. arhivelor cit şi pentru ca potrivit pentru fiecare con ritoare la activitatea de Prof. ION FRĂŢILÂ\„
dat se
pe văl ea nu a putut să ducă o Prin formularea noţiunii întreaga activitate de ar ducător de unitate de a arhivă, neluînd măsuri şeful Filialei
iftuncă de control şi în dc Fond Arhivistic Naţio hivă să intre intr-un sis face o analiză concretă a de creare a condiţiilor op Arhivelor Statului,
drumare la toate unită nal, . care cuprinde toate tem normai, prin consti situaţiei arhivei proprii, time dc păstrare a arhi- Judeţul Hunedoarei t