Page 86 - Drumul_socialismului_1987_06

DRUMUL SOCiUlSMUI

Măsuri hotărîte pentru
' Solstiţii! CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ

creşterea calităţii produselor
Ai venit cu doi copii
\ in braţe. Pe unul, alb
i şi aspru de lire, l-ai lă- (Urmare din pag, 1) pereţilor exteriori finisaţi Zile pline de muncă pentru legumicultori
’ soi la poala urcuşului, integral. Noua tehnologie
1 iar cu al doilea impo- maşinii de sudat prin de fabricaţie presupune
ţ dobit cu dragostea tu­ puncte, aceeaşi îmbunătă­ aplicarea pe elementele De pe . cele 100 hectare muncă permanentizată la torii de la C.P.A.D.M. din
turor culorilor pămintului ţire urmînd să o cunoas­ din beton a placajului destinate grădinii de le­ grădină nu se poate face localitate, care au răs­
ai venit pină aici şi pînă că, în continuare-, şi cele­ ceramic, terasitului, stro­ gume, legumicultorii din faţă volumului sporit de puns de fiecare dată so­
\ acum. Eşti un miez ma­ lalte patru maşini tip pilor din praf de piatră. Dobra trebuie să livreze lucrări din această perioa­ licitărilor la acţiunile din
tur de an, un bărbat ti- MTP. Testele de pînă a- Formaţiile conduse de Va­ în acest an peste 2100 dă, consiliul popular co­ legumicultura.
) nâr şi inalt, ce ţii soarele cum arată că a crescut sile Ungureanu şi Dumitru tone produse. Ponderea munal a intervenit cu mă­ Merită laude şi meca­
* deasupra creştetului nos­ siguranţa maşinilor de Mihăilă folosesc acum în structura culturilor o suri menite să asigure nizatorul Nieolae Lungu,
tru, la lucru, aproape in sudat, consumurile de e- plăcile modulate pentru deţin varza (35 de hectare), scoaterea legumelor din pe care l-am întîlnit la
) toc continuu. Opreşti cin- nergie electrică şi apă executarea placărilor, re- ardeiul (17 ha), castraveţii buruieni. Apelîndu-se la însămînţatul castraveţilor
ţ talul cucului şi slobozi, pentru răcire redueîndu-se ducînd astfel timpul de (16 ha), vinetele (7 ha), sprijinul unor unităţi eco­ în cultură dublă, cît şi
, m nopţi de argint, simh- considerabil. execuţie a finisajului. Alte fasolea (5 ha), tomatele nomice din comună şi al loviţă Munteanu, care a-
• nia privighetorii, in splen- încă un exemplu. în acţiuni noi, îndreptate (5 ha). Cei ce răspund de sigură aplicarea trata­
^ doarca florii de salcîm luna aprilie a.c. am asi­ spre creşterea calităţii re­ soarta recoltei (ing. Le­ mentelor fitosanilare.
1 lan. şi in cea a macului din milat în fabricaţie un nou perelor fabricate în secţie ontina Rada, şef de fermă, C.A.P. DOBRA Am reţinut că se depun
loan
Sindca.
merceolog
şi
pentru
pe­
mari
ţ Sub bolta la albastră produs — fîşia cu goluri (panouri exteriori şi interiori, Marinica Săraru, econo­ în continuare eforturi deo­
sebite
a
impulsiona
pentru
înălţime
reţii
cu
prccomprimatc
i se scaldă copii, peşti şi de 26 cm şi lungimea de planşee, clemente pentru mist), sînt optimişti în ceea elevilor, s-a reuşit ca pe efectuarea praşilelor, de­
! albine, se arămesc băr- 6 m. Am livrat deja multe scările blocurilor şi acope­ ce priveşte realizarea sar­ o bună parte din supra­ oarece pe unele suprafeţe
) hali şi temei, se decan- asemenea produse, iar be­ rişurilor) s-au concreti­ cinilor de plan. în bună faţă, culturile să fie pră­ există un grad ridicat de
neficiarii sint mulţumiţi. zat în : schimbarea late­ măsură optimismul lor are şite de cîte două ori. Evi­ îmburuienare, întîrzierea
\ ' Aceasta înseamnă că lă­ ralelor la casetele pentru justificare, renumitele le­ denţiem în special aportul combaterii manuale a a- <ii
ţ Î N S E M N Ă R I \ cătuşii lui Petru Opîrles- confecţionarea pereţilor gumicultoare Letiţia O- lucrătorilor de la ocolul cestora puţind diminua re­ t>,
ut
r——------------------------ ~ ţ eu, operatorii lui Radu interiori, punerea la punct prean, Sidonia Prisecan, silvic, care în ziua de 23 colta la hectar. Fireşte, Ju
O
( teaza, ca intr-o cumpănă, I Porumb, toţi ceilalţi mun­ a tuturor tiparelor meta­ Angelica Dorea, Silvia iunie a.c. au fost prezenţi aceste eforturi trebuie să
> recoltele viitoare, îşi vor- ) citori din subordinca maiş­ lice, etan.şeizarea camerelor Cismaş, Sanda Bota şi (aşa cum au făcut-o şi în fie susţinute cu toată răs­ (It
8,:
\ besc in şoaptă rîndune- ţ trilor Petru Oaidă şi Ga- de tratament termic. De altele, unele dintre ele cu alte daţi la culturile de punderea de către consi­ 9,1
i lele şi cocorii despre cu- i vrilă Enedy şi-au însuşit asemenea, pentru diminua­ o vechime de peste 20 de varză şi tomate) cu 52 de liul popular şi de unită­ Ki
\ rinda călătorie, împreună ' bine noua tehnologie, au rea degradărilor la care ani în acest sector, fă- oameni la prăşi tul guliilor, ţile economice din locali­ lo
şti
( cu copiii lor, ce învaţă \ acordat atenţia cuvenită sînt expuse produsele fi­ cîndu-şi cu prisosinţă da­ între aceştia i-am notat tate, astfel îneît aportul în
) acum o geografie nouă, l perfecţionării cunoştinţelor nito în timpul transportu­ toria. Ca dovadă stă şi pe Profir Creţu, Octavian fermei în realizarea sarci­ Fu
| iar floarea verde din / profesionale". lui pe C.F.R., în colabora­ faptul că în aceste zile la Fareaş, Viorel Popovici, nilor din programul de do
H,
( vie, cu mirosul său unic, ) Noutăţi în obţinerea u- re cu atelierul de proiec­ grădină se munceşte cu Vasile Ciucica, Trandafir autoconducere şi autoapro- Bi
i o căzut ca să dea plă- ţ nei calităţi noi, superioa­ tări al secţiei, s-au reali­ perseverenţă la efectuarea Buble, Ionel Băccan, Vio­ vizionare teritorială să fie Di
1 pindul bob ce ne va face i re a produselor destinate zat trei echipamente pro­ praşilelor, la recoltarea şi rel Ieşan, Roman Buble şi cît mai substanţial. 12,
rii
ţ să visăm frumos şi calm. t construcţiilor de locuinţe tectoare, numărul acesto­ valorificarea gulioarelor, alţii. Ajutoare de nădejde 12,
i Sub cupola ta se zbat ţ am întîlnit şi în secţia ra urmînd să crească în iar începînd de săptă.mîna s-au dovedit a fi şi lucră­ NICOLAE TÎRCOB de
Dî
’ fulgere aprinse şi nopţi 1 panouri mari. Sing. Ionel continuare, aşa cum vor viitoare există grafic şi Fc.
ţ de poezie adincă, cloco- ) .Stana, coordonatorul acti­ spori şi căutările noastre, pentru livrarea verzei de tai
i tesc nebănuite seve şi vităţii C.T.C. — laborator, alé tuturor, pentru creş­ vară, cultură ce ocupă o Efectuarea praşilelor De
} se umplu fintini cu ape i menţiona : „De mare ac­ terea necontenită a cali­ suprafaţă de 10 ha. na
1 limpezi, răcoritoare. tualitate în producţia sec­ tăţii produselor cu marca întrucît cu forţa de şi recoltarea furajelor I ra»
dir
I Sub flamura ta celestă ţiei este confecţionarea I.M.C. Deva". fr»
! boabele de pline se im- sc.
1 plinesc şi-şi desfac că- (Urmare din pag. 1) reflectată în producţia 16,
Au
ţ mâşile gălbui, se fac a- zilnică de 3 500 1 lapte Dr.
1 nalize severe in guri de sporită întreţinerii cultu­ marfă ce se obţine de la tri
[ urdiniş, iar oamenii işi rilor de rădăcinoase pen­ 340 vaci. cal
♦
schimbă uneltele de lu­ tru furaje la care s-au La ferma de legume din Sp­
\ cru. Se aud bătăi a- făcut cîte două praşile. şi acti­ Simeria Veche, condusă de ier
Merită
relevată
ing.
tractoriş­
Voica,
Ionel
20,(
dinci de coasă, ca in I. a
J marile praznice, se văd vitatea rodnică a lucrăto­ tii Cornel Zepciuc şi Pe­ zi
f femei mai pline, şi culori rilor de la ferma din tru Ţigu, împreună cu cei me
1 in schimbare, se simt mi- Orăştie, condusă de Ti- peste 70 de lucrători ce blit
\iu
rosuri noi de copt prin beriu Cherecheş. Praşilele participă zilnic la muncă,
; lanuri şi curţi, şi o mare la porumb şi cartofi, cît şi se preocupă de efectuarea 23**
* desfătare de împlinire tratamentele fitosanitare praşilelor la varză, toma­
.... ţ viitoare. sînt realizate la un înalt te, ardei şi castraveţi. în
' ■£‘' De aceea, şi nu numai nivel calitativ de tracto­ acelaşi timp se acordă a-
' de aceea, zic că eşti o riştii Cornel Tomuş şi tenţie valorificării pro­ D
) cumpănă o verdelui tre- Nieolae Mitu. în paralel. duselor, în actualitate ia
ecc
1 câtor - căci pictor ca Ion Olah şi Filimon Ci- fiind livrarea producţiei DO
I tine nu-i — şi vremea tru- bian se ocupă de strînsul de varză. Val
der
1 delor totale. Aici, in bra- şi depozitarea nutreţurilor, Pregătiri temeinice s-au (Mt
l fele tale calde, se coc avînd adunate peste 350 făcut şi pentru strîngerca nop
/ frumoase vise de impli- tone fin şi însilozate 500 recoltei de cereale păioase albt
i nire. tone furaje. Se estimează (350 ha cu orz, 180 cu or­ (Ca
ţ Cind nopţile cele mai ca la prima coasă să fie zoaica şi 460 cu grîu), c’t FC
seri
i scurte sint surorile zile- depozitate circa 700 tone şi pentru însămînţa Sat)
) lor celor mai lungi ne fibroase. Atenţia ce se a- culturilor duble de leguu,.. I n t
ţ ocupăm, cu gindul şi cu cordă bunei îngrijiri şi şi porumb pe cele 230 ha rea)
pîn>
i fapta, de operaţii simple furajări a animalelor este planificate. III-i
} ale aritmeticii. tlan
1 începem să adunăm... CA>
ceai
Aspect din depozitul de
tuburi BREMO de In n la
■ ( CORNEL ARMEANO I.M.C’. Deva. ANI
Un laborator de valorificare şi afirmare a ideilor de
(Mu
Don
teza
şi talentelor artistice pînz
mare parte creaţii noi, s-au Il-a
bucurat de aprecieri din lor“
partea celor prezenţi. ORA
|B DOCUMENT INEDIT. Zi­ La startul etapei repu­ şi 6 interpreţi individuali. vîrful piramidei artistice uşoară „Atlas", condus de trfl
lele acestea poşta din Brad blicane clin acest an a Fes­ Nu e un lucru la îndemâ­ a recitatorilor Felicia Io- sorii
a intrat în posesia unui do­ tivalului naţional „Cânta­ na oricui ca, de la o sin­ Ştefan Răduţ, solista vo­ GEO
(SH MASA ROTUNDA. Ua cument vechi inedit : foto­ rea României" se vor re­ vănesc şi Gheorghe Cos- cală Sofia Istrate, solistul petre
căminul cultural din Silvaşu copia primei scrisori sosite gură instituţie, să ajungă tea, laureaţi ai Festivalu­ de
de Jos a avut loc masa ro­ la Brad—-Zarand (expeditorul uni, alături de ceea ce are in etapa naţională trei co­ lui naţional „Cîntarea instrumentist la vibrafon Mist-
tundă pe tema „Educaţia nu este cunoscut), pe adre­ mai bun. în ansamblu) lective teatrale, dintre ca­ României" şi, mai ales, a (Dai
matcrialist-ştiinţificâ a tine­ sa profesorului constantin său, mişcarea artistică na­ — Nistor Purcar, precum pete
retului patriei — sarcină Costinu, de la Gimnaziul re două montînd piese în recitalului de poezie pre­ şi formaţia de estradă (re­ Sânii
permanentă a tuturor facto­ din Brad—Zarand, la data de ţională, şî cele mai meri­ mai multe acte, creaţii cu gătit de prof. Maria Ivan. cultor
4
rilor educaţionali* . Ua rea­ U0 ianuarie 1874. Se crede tuoase colective artistice dificultăţi de punere în care vădeşte virtuţi apar­ gla şi libretul Cleopa­ zerCf.
lizarea acţiunii au participat că scrisoarea a fost expe­ tra Pup, muzica Ştefan
prof. Ştcluţa. Rădoni, pre­ diată din Sibiu. Se intenţio­ hunedorene, interpreţi şi scenă, care solicită efort te in alegerea repertoriu­ Dn ir
serf«*
şedintele Comitetului oră­ nează folosirea documentului creatori reprezentînd uni­ de creaţie, numeroase ore lui, a creaţiei de mare Răduţ). Tot în etapa repu­
şenesc Haţeg de cultură şi intr-o viitoare lucrare des­ de repetiţii. Este vorba de sensibilitate, de profunzi- r;,r U
măn
educaţie socialistă, prof. pre instituţia brădeană de tăţi economice, industria­ blicană vor fi prezenţi o
Constantin Scorobete, învă­ poştă. le şi agricole, aşezăminte serie de creatori de foto­
ţătorii Octavian inule.se, oi HĂRNICIE. In satul de cultură, alte instituţii.
Nieolae Novac şi ion ste- Renghet din comuna C.eoa- grafic şi de artă plastică.
gărcscu din partea între­ giu se efectuează lucrări de Casa de cultură din Deva CASA DE CULTURĂ DEVA ú
prinderii cinematografice renovare a căminului cultu­ este una dintre aceste in­ Vorbind despre munca
ja de |en<\ \ rulat filmul do- ral. cetăţenii, mobilizaţi de
cu menta r ,,Coordonatele ma­ secretarul organizaţiei de stituţii cu rezultate deo­ artistică desfăşurată, tova­
teriei“. partid, Ana Sav, şi (ie depu­ sebite, care se mândreşte răşul Sandu Popescu, di­ va
03 SIMPOZION. Ua cine­ tatul Marin Stoica prestează piesele „Aceşti Îngeri vârf
matograful „Lumina“ din zilnic numeroase ore de cu mai multe locuri 1 pe mc, cu certe implicaţii so­ rectorul casei de cultură, rări n
Hia s-a desfăşurat simpo­ muncă patriotică la rcamc- ţară obţinute în întreceri trişti" de D. R., Popescu, ciale. specifica: „Ne bucurăm că valii
zionul pe tema „Adoles­ najarea acoperişului şi co­ în regia lui Mihai Lun­ O formaţie de „greuta­ pă-s
cenţii în faţa opţiunilor pen­ şurilor de fum, a pardose­ cu instituţii similare. Pre­ gea nu şi „Bill Optimistul" avem oameni animaţi ' de vor
tru viată“, În cadrul sim­ lii şi scărilor. zenţa sa în actuala etapă te" rămâne în continuare ploa
pozionului au prezentat co­ m PARTICIPARE. Zilnic, de Paul Everae, în regia ansamblul folcloric (in­ permanenta preocupare cârc
municări profesorii ¡viiliai numeroşi cetăţeni din Gc- republicană a Festivalului lui loan Ceauşescu. Un structor Titus Burducea) pentru autodepăşire artis­ va
Rol ‘a, \d Mi i Popa, Vcrghe- oagiu-sat, mobilizaţi de de­ naţional „Cântarea Româ­ alt colectiv a montat piesa mod»
lia Pnrienic. S-a prezentat putaţii Marla Roman, Vasile niei" consolidează un pres­ care, după cîţiva ani, re­ tică. Pasiunea lor a găsit nord
f i l m u l „Uiccenii“. Alb şi Ana Suciu, dau o intr-un act, „Iubitul meu vine la formula spectaco­ mini
KJ P A R A D A MODICI. I.a mîtiă de ajutor constructo­ tigiu binemeritat. Prin fără nume" de Silvia An- aici mediul propice, un grade
Casa de cultură din oraşul rului — I.G.C.U. Orăştie — dreescu şi Theodor Mă- lului folcloric creaţie, va- laborator al căutărilor, de între
Haţeg a avut loc o reuşită la înălţarea celor două blo­ strădania oamenilor săi lorificînd un bogat mate­ mine
paradă n modei, prilej cu curi de locuinţe din centrul talentaţi care, la rindul nescu, în regia lui Ale- valorificare şi afirmare a
care colectivele de creaţie civic al comunei. S-au re­ xandru Cazan. rial literar şi muzical cu­ ua
ale cooperativelor meşteşu­ marcat cetăţenii Ionel Ru- lor au pus în valoare, cu les de profesorii Clemen­ ideilor, a talentelor din fi s-
4
găreşti „Haţegana * şi „Re­ sati. Sabin Bulbucaţi, Tratat» pricepere şi pasiune, rea­ Atmosfera de reală e-
tezatul“ au prezentat, în Bulbucau ş.a. le talente din rindul oa­ mulaţie artistică ce carac­ te Constandin şi Cornel municipiul nostru, puse în varia
după
faţa unui numeros public, slujba frumosului artis­
o gamă bogată de articole i menilor muncii deveni, terizează activitatea Casei Bogariu. pe adaugă rap­ aloci
vestimentare pentru femei, tic". se d
bărbaţi şi copii. Modelele fruntaşi în producţie, în de cultură -din Deva este sodul popular Drăgan desc£
mode
înfăţişate, dintre care o etapa republicană s-au ca­ reconfirmată de prezenţa Munteanu, grupul vocal- ceaţa
lificat 7 formaţii artistice pentru a treia oară in instrumental de muzică MINEL BODEA