Page 9 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 9
rcîi CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA'
PROLETARI DIN TOATE TÂttlIie.'UUTC
fi€Ateiiwc*T/icctu€tmtate taofta
Modernizarea — un drum continuu,
[jUDUUl. HUVEDOtRA
spre performanţe tehnice tot mai înalte
Desigur, sîntom obiş muncii înfăptuiesc măsu vizează, în primul rînd,
nuiţi să aflăm noutăţi teh rile I". activitatea de extracţie şi
nice în fiecare unitate e- — Înseamnă că orice prelucrare a pietrei, care
conomică a judeţului nos fel de înnoire pleacă de la ocupă circa 60 la sută din
ORGAN AL COMITETULUI tru, însă la I.P.I.C.C.F. De oameni şi se întoarce tot activitatea întreprinderii.
va procesul de înnoire ni în folosul lor.. Apoi se are în vedere în
AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N s-a părut că are un carac — Desigur, izvorul mo noirea producţiei indus
ter mai dinamic. „Explica dernizării produselor şi triale — axată în propor
ţia unui astfel de feno tehnologiilor de fabrica ţie de 80 la sută pe pro
Anul XXXIX, nr. 9 189 JOI, 4 IUNIE 1987 4 pagini - 50 bani men, destul de firesc — ţie se află în tezaurul gîn- duse necesare căilor fera
ne-a declarat ing. Andrei dirii colective. Comitetul te, iar restul pentru alţi
Cîmpean, secretarul comi de partid al întreprinde beneficiari“.
tetului de partid al între rii concentrează doar aces Despre unele măsuri
prinderii — constă în par te forţe şi le dirijează cuprinse în program, care
ticiparea tuturor membri spre împlinirea obiective au fost deja înfăptuite,
lor colectivului nostru de lor stabilite. Programul s-a mai scris. De aceea,
muncă la realizarea pro întocmit în acest dome vom aminti aici numai
gramelor de modernizare. niu poate să aducă şi mai cîteva din cele aflate la...
participarea
Iar
Efectuarea praşilelor şi recoltarea vă, la rîndul său, are la multe argumente. împreună viitorul „foarte apropiat“,
respecti
parcurs,
ori în curs de aplicare i
Am
bază cuprinderea în pro cu ing. Petrişor Magda, • Modernizarea fluxurilor
compartimentului
furajelor - lucrări prioritare gramele de măsuri a ce ş e f u l o parte din MARIN NEGOIŢA
proiectări,
lor
mai
propuneri
bune
făcute de oamenii muncii programul complex amin
în această direcţie. Pe tit. „în genere — ne-a ex
în fiecare unitate! scurt: oamenii muncii plicat interlocutorul —
propun măsurile, oamenii măsurile de modernizare (Continuare în pag, a 3-a)
Preşedintele C.U.A.S.C. cerilor colective nu sc im doua mecanică la sfecla • _ • — • — • — — • — • — • — • — ®
Simeria, Ioan Arsin, ne-a plică în suficientă mă de zahăr a fost încheiată. I ţie, unitatea va produce în- ®
vorbit despre modul în sură în organizarea te De menţionat că la cultu Stîlpi hidraulici • ire altele un model corn- |]
care, în majoritatea unită meinică a activităţii, în ra respectivă şi praşila a peste plan I plex de trusă „Micul gospo-
ţilor, este organizată acti mobilizarea tuturor coo doua manuală este avan e dar“, compus din sculo şi *
unelte necesare activităţii II
vitatea, de larga participa peratorilor la executarea sată, ea fiind finalizată pe La Uzina de ele gospodăreşti.
re a oamenilor la muncă praşilelor manuale, din 40 de ha din cele 60 de mente hidraulice Vul I ■ NOUTĂŢI I.A I.C.S.A.P.
■ DIN MATERIALE RE- »
în cîmp. Astfel — preciza care cauză întârzie, în mod ha existente. La cartofi, can — din cadrul • HUNEDOARA. Complet re cuferabile. Pe lingă sec-
novată şl modernizată, uni
interlocutorul — rebito- nejustificat, executarea u- — unde în afară de cele I.P.S.R.U.E.E.M. Pe I tatea „Tosca“ îşi primeşte (ia do covoare pluşate a ■ a
natul al doilea la cartofi nor lucrări de întreţinere 60 de ha pe care mecani troşani —, întrecerea din nou oaspeţii. Restauran Cooperativei „Viaţă nouă“(,
este finalizat pe 320 ha zatorul Pavel Cutinici a socialistă cunoaşte cote I tul „Dunărea“ este în re din Orăştie se desfăşoară ţî •,
din 11
activităţi.
Astfel,
alte
novare. în cîteva zile va fi
din cele 354 ha ocupate executat două rebilonări — superioare de angajare Ia dispoziţia consumatorilor. materiale recuperate se a
cu această cultură în con C.U.A.S.C. 15 ha au fost prăşite ma şi realizări. în cele I Se renovează şl „Ciuper confecţionează ciorapi flau- •.
siliul nostru, praşila a nual. Se execută şi pra cinci luni ale anului ca“. La restaurantul „Mio şaţi, precum şi botoşei pen- 11
tru copil, eleganţi şi căi- «
doua manuală la sfecla de S I M E R I A şila a doua manuală la aici au fost realizate I riţa“ va fi din nou dată în duroşi. Sc vor desface prin r
consumatorilor
folosinţă
zahăr s-a efectuat pe a- sfeclă furajeră. De eviden peste plan însemnate grădina de vară. magazinele proprii.
proape jumătate clin su la unele culturi. Mă re ţiat hărnicia dovedită de cantităţi de produse I
B ,ÎN TABARA. De cîte
prafaţa cultivată, iar la fer la C.A.P. Tâmpa, Bo- oamenii din brigăzile con fizice deosebit de ne va zile, prima serie de C0 H LIVRĂRI DE I.APTE. |
do
a
porumb, unde se execută bîlna şi, într-o anumită duse de Sidonia Muntea- cesare în activitatea do copii de la Casa do Crescătorii Balşa animale din *
livrează,
comuna
în
aoum clin plin praşila me măsură, la C.A.P, Simeria nu, Dorica Neagu şi Maria de extracţie a cărbu I copii preşcolari Orăştie se prezent, pe bază do con- (i
canică şi cea manuală, lu şi Rapolt. Mariş. nelui din abatajele află în tabără la Eforie tract, 700 litri do lapte de ^
crarea este încheiată pe Una dintre unităţile în La porumb se efectuează miniere. I Nord. vacă zilnic. Printre cei ce
In vara aceasta, toţi copiii
predau mari cantităţi de L i
220 ha (mecanic). A înce care în acest an am re praşila întîi manuală şi Rezultate consisten Casei se vor bucura de o lapto se numără Zaharia «
put şi se derulează în ritm marcat permanent o largă mecanică, lucrări la care te a înregistrat secţia I bine meritată „vacanţă“ în Toma din Voia, Vlorcl Stan- .
Constantin
Balşa,
susţinut recoltarea fura participare a cooperatorilor i-am găsit antrenaţi pe de stîlpi hidraulici, tabăra de la Ilteu, din ju cu din din Poieniţa, cau- u
deţul Arad, sau la maro.
a
Ciucoan
jelor, avansate fiind coo la muncă, grijă pentru ca mecanizatorul Gheorghe condusă de maistrul I din Joca din Ardeii, păş- ţ
perativele din Băcia, Sîn- Fulea şi cooperatorii din Mihai Gudasz, care a » HJ EXTINDERE. La sec tluţ cornea din Poiana, V"
ţia prelucrări metal şi um
tandrei şi A.E.I. BobîLna. litatea lucrului şi o te brigada Sîntandrei. Tot livrat suplimentar în I brele a Fabricii do indus Maria Marc din Stcuini şl ®
meinică organizare a acti
Din păcate, avem şi uni vităţii în toate sectoarele treprinderilor miniere I trie mică şi prestări servicii alţii. |
nou
tăţi unde lucrurile nu se este C.A.P. Sîntandrei. MIRCEA LEPĂDATU mai mult de 2 300 • Brad se do pregăteşte un pentru a
producţie
spaţiu
desfăşoară aşa cum ar Marţi, 2 iunie, de pildă, stîlpi hidraulici. De dezvoltarea activităţii de t
Iruse şi jucării pentru copii.
trebui. Mai precis, spe aici se muncea pe mai menţionat calitatea I După cum aflăm de la ing. a
cialiştii, membrii condu multe fronturi. Praşila a (Continuare in pag, a 3-a) bună a acestor echi Adrian Copcă, şef produc- I
pamente vitale în sus I a
ţinerea abatajelor de • « — » — • — < o — • — «-------- • — •
cărbune.
DEPĂŞIRI LA EXPORT
Printr-o bună organizare a producţiei .şi a
muncii, o mobilizare exemplară a tuturor lucrătorilor,
colectivul Secţiei de cherestea Vata de Jos a reu
şit să obţină, în perioada trecută din acest an, în
I.a C.A.P. Hărău se
apropie de sfirşit cea de semnate depăşiri de plan Ia activitatea de export.
a Ii-a pruşilă Ia sfecla Astfel, după cum nc-a comunicat Marcel Sbîrcea,
de zahăr, lucrare ce o
execută mecanizatorul şeful secţiei, sarcinile contractuale sînt depăşite „Ia
Pavel Popa.
zi" cu peste 16 la sută. Subunitatea dispune de con
diţii optime pentru a realiza şi în următoarele luni
însemnate cantităţi de produse peste plaiv
Unic in ţară, avînd un european de gimnastică ducatorii să urmărească liber alese (cu obiecte Ia
generos ţel, Festivalul ju de la Moscova, de bucuria evoluţia copiilor cu bucu alegere — cercuri, basto-
deţean al ansamblurilor de de a ne şti concetăţeni cu rie, cu speranţă, cu încre naşe, mingi, eşarfe, stegu-
gimnastică pentru preşco Daniela Silivaş, fetiţa care dere. leţe, panglicuţe) au fost
lari şi-a desfăşurat, la 1 în urmă cu 10 ani, debu Unsprezece ansambluri autentice sărbători ale
iunie, cea de-a X-a edi ta, aici, în primul festival ale şoimilor patriei din gimnasticii. Corectitudinea
ţie. Sala sporturilor din al ansamblurilor de gim Deva, Petroşani, Hunedoa execuţiei, sincronizarea
Deva a fost, aşadar, în mişcărilor în ansambluri,
această zi de sărbătoare compoziţia, muzica s-au
a copilăriei, aureolată de armonizat cu perfecţiunea,
candoarea, gingăşia, fru Festivalul judeţean al candoarea, talentul, gin
museţea şi puritatea mlă- găşia, frumuseţea micilor
diţelor ce înfloresc în gră gimnaşti. Fantezia şi bu
diniţele din judeţ, 11 din ansamblurilor de gimnastică nul gust s-au întîlnit în
tre acestea ureîndu-şi an cromatica vestimentară ca
samblurile reprezentative re, mai cu seamă la exer
pe podiumul fazei judeţe pentru preşcolari ciţiile liber alese, a fost
ne a gimnasticii pentru de o frumuseţe tulbură
preşcolari. toare.
Organizată de Inspecto Superioară ediţiilor pre
ratul şcolar judeţean, Con nastică pentru preşcolari, ra, Brad, Orăştie, Sime cedente, demonstrînd mun
siliu! judeţean pentru edu reţinînd atenţia publicului ria, Căian şi de pe Rîu ca plină de pasiune şi
caţie fizică şi sport, Con în acel „dans închinat pă Mare, de la Brazi, s-au a- răbdare a educatoarelor,
siliul judeţean al Organi cii* — după cum îşi amin liniat la start în faţa exi dar şi rostul antrenării co
zaţiei pionierilor şi Comi teşte prof. Ulpia Barbu — genţelor unei brigăzi de piilor într-o competiţie
:
tetul judeţean al femei printr-o evoluţie promiţă arbitri formate d n Olim organizată, etapa din a-
lor, ediţia jubiliară s-a toare. Era, deci, firesc, ca pia Tofan (arbitru princi cest an a adus multe bu
desfăşurat în climatul de acum, la un deceniu, cînd pal), luliana Piscoi, Cristl- curii, răsplătind deopotrî-
însufleţitoare mîndrie pa fetiţa noastră poartă sal na Mogoşan, Carmen Go-
triotică conferit de noul ba de aur a performanţei reac, Marilena Neacşu şi LUCIA LICIU Atelierul de confecţii al S.U.T. Deva. Lăcătuşi din
triumf al gimnasticii ro sale răsunătoare de la Corina Borbeanu. subordine» şefului do echipă Nlcolae Avram lucrează la
confecţionarea unui rastcl pentru panouri prefabricate.
mâneşti la Campionatul „europene", părinţii şi e- Exerciţiile impuse şl cele (Continuare in pag. a 3-c) ' foto NICOLAE GHEORGHIU