Page 90 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 90
«'iq. 2 DRUMUL SOCIALISMI
Privind la mîinile co a sufletului gingaş şi
piilor, le simţim ca pc Mîinile lor sublim. Moment înălţă
nişte buchete vii de lu tor, moment curat şi
mină, ca nişte raze de real-, creaţia acestor co
linişte. Mîinile lor poartă rea cîmpie, ca două aripi pii se înscrie neîntârziat
în ele candoarea clipelor, chemate de aer sub ce în marca creaţie a timpu
picăturile dimineţii de rul albastru. lui pe care-l parcurgem,
rouă, sunetul de belşug Mîinile acestor copii, pe care-l respirăm .¿i-l
al imensităţii zborului mîini de aur, ' mîini ce păstrăm în nesomnul cu
fără pată. poartă în ele flacăra vintelor. Se simte şi se
Privindu-le, mîinile co nestinsă, sunetul viu ce
piilor par nişte jucării nu încape nici în zeci de vede din orice parte va
din care cresc şi zboară tulnice. loarea, specificul tradiţio
păsări albe, păsări care Cine a trecut pragul nal, autenticitatea şi în-
aduc pretutindeni în Galeriilor de Artă din rîurirea nesecatelor iz
semnele florii dc crin, Deva şi a văzut expozi voare de creaţie şi afir
însemnele de pace şi de ţia naţională de artă mare în Festivalul naţio
crez, de încredere Sn a- populară contemporană a nal „Cîntnrea României".
copiilor
de
adăpostul
Copiii si arta ,,la cum spunea întunericu ţ devărul zilei bucurie pen pionierilor inimă şcolarilor, au Mîinile liberă în triumfă,
mîine.
şi
dinsul.
lui",
mare
o
şi
cale
marca
în
simte
Dragoste
Şi, am adăuga noi, la a- I tru aceste mîini harnice, bucurie şi satisfacţie. deschidere a- timpului.
dăposlul inculturii, care I inventive şi pricepute, Iată de ce sînt în stare Laudă lor I
Despre laptul că şi copiii in talent, a talentului in
tot întuneric este. Departe mereu deschise ca două copiii noştri, iată isprava
pot produce „evenim ent creaţie şi a creaţiei in
de a fi nou, tristul feno pleoape do veghe în ma- gîndului lor, a mîinilor, MIRON ŢIC
artistic" ne-am putut con trium f al autenticităţii, Iru- m en este consecinţa direc
vinge încă o dată cu pri m useţii şi bunului gust. tă a absenţei Îndrum ării
lejul ,, Expoziţiei naţio Copiii care expuneau aici, estetice. Educaţia estetică
nale de artă populară a avuseseră această şansă a tineretului incelează
pionierilor şi şcolarilor", şi, ca ei, există sute de practic o dată cu ciclul
găzduită recent de Gale m ii, cunoscuţi deocam dată
gim nazial şi cu virsta pio-
ria de Artă din Deva. Im doar in m icul lor cerc co nieriei, cind, de fapt, ea
portanţa unei asem enea tidian. Puţini dintre a-
ar trebui continuată in li i
m anifestări stă nu num ai ceştia se vor realiza in ceu, la un nivel superior, di.
în satisfacţia estetică sau, cele din urm ă ca artişti şi m ăcar prin activitatea u-
m ai sim plu spus, in încîn nor cercuri de educaţie ag
jui
tărea pe care o produce estetică - m uzicală, plas *
asupra vizitatorului, ci, \~ L e c$ Â A A Ă \ tică, cinem atografică, am de
poate, în prim ul rînd, în bientală. Nu e decit o 8,1.
capacitatea ei de a se ^PRIVELIŞTI chestiune de iniţiativă care 9,0
Al
constitui intr-un toarte nu poate răm ine indiferen co
com plex subiect de reflec e firesc să fie astfel. Nu tă nici părinţilor, nici edu Kc
11,(
ţie. Contem plind -sutele de asta e insă im portant. Im catorilor, nici organizaţiei 15,;
exponate - printre care tin.
portantă este că — graţie de tineret, nici, în sfirşit,
cui
era greu să-ţi exprim i vreo îndrum ării de care vor oricărui om preocupat de nai
opţiune, întrucît aproape beam — ei au pătruns in prolilul spiritual al viitoa saj
fiecare tenta superlativul universul artei prin poar relor generaţii. „Arta - ran
adm iraţiei — m ă gîndeam , Ştii
ta creaţiei; ei vor fi în spunea M arx (citez din drc
de pildă, la virtualităţile acest univers nişte fam i m em orie) — este cea mai seri
creatoare pe care, proba liari, vor şti să prcţuiască înaltă bucurie pe care ti că
bil, orice copil le poartă omul şi-o dăruieşte lui tion
arta prin prism a efortului Rad
în sine o dată cu intra creator, vor respecta arta însuşi". Nici un efort şi Ea cercul «Ie arta lemnului, sensibilitatea şl căldura mîinilor pionierilor este trans "esl
misă lemnului care prinde viaţă in forme de o ncasemu ită frumuseţe.
rea sa în lum e. Virtuali şi creatorul şi nu vor avea nici un sacrificiu nu tre 6»
/»,.
tăţi care nu vor ajunge la reacţii de subdezvoltat in buie să ni se pară prea pop
îm plinire decît dacă vor faţa fenom enului artistic. m ari cind e vorba să-l men
avea şansa de a întilni £ m ult, e foarte m ult. deprindem pe copiii noş Un succes de prestigiu în creaţia zică
grădinarul care să le cui- Un distins profesor îşi tri să trăiască şi să Înţe Bule
Uvt\. înţeleglnd prin a- exprim a de curind in a- leagă această bucurie,
ceaSlg îndrum ătorul com ceastă pagină consternarea singura care-l deosebeşte populară contemporană
petent "şt pasionat, părin cu privire la m odul de pe om de fiară, conferin-
te sau (şi) educator care plorabil, de troglodiţi, in du-i. Înaltul titlu de Crea
să deţină secretul, tactul care se m anifestaseră unii tor. Sub impresia prezenţei va dăinui peste ani va posesori ai unor premii DE
şi priceperea de a ajuta tineri in tim pul proiecţiei dosebite în expoziţia na lorificată şi implantată în republicane. la c
q^r\\
transform area virtualităţii Ulm ului ,,Pădureanca", — RADU CIOBANU ţională de creaţie popu contemporaneitate, se va Copiii învaţă să mode ¿Ar A
lară contemporană a' mem îmbogăţi cu trăsături şi leze, dar sînt modelaţi, la Valea
brilor ^cercurilor de la valenţe noi care o vor â- t'îndul lor, de oamcn : cu dorn
(Mod
Casa pionierilor -şi şoimi- propiia firesc de sensibili multă experienţă, dc ca nopţi
,lor patriei din Deva ¡cele tatea noastră. Casa pionie dre didactice care cred al bas:
(Cast«
71 de premii din cele 83 rilor se impune astfel tot în talentul şi pasiunea, Pe a
obţinute de judeţul Hune mai mult ca o instituţie în rosturile lor formative. seriile
doara în întrecere suit de creaţie şi frumuseţe, a Ei se numesc Mircea Lac, Şatra
cărei influenţă, putere de Arnalia Pascu, foan Şeu. In t u
edificatoare în acest sens rea);
—. n.n.) am încercat să modelare vor lăsa serioa- Alături de ceilalţi colegi pîrizel
cunoaştem mai bine sen 111-a
surile creaţiei lor, inten tlantlc
GAN :
ţiile şi talentul materiali ceafăr
zate în obiecte de valoa ''•î a
.NINC
re artistică, pline de au de au
tenticitate. Fie că sînt (Munci
Domni
membri ai cercurilor dc
se însemne de pasiune şi ai lor, ei au impus Casa tezat);
arta lemnului, de cerami deprinderi practice în su pionierilor şi şoimilor pa pînzcU
că şi sculptură în piatră, fletul copiilor de astăzi, a triei Deva ea instituţie Tl-a:
lor *
1
ori de creaţie—tapiserie, celor care yq.r yeni. , . G R A Ş I
copiii au posibilitatea să cu. caracter metodic la trfi (P
cunoască şi să ducă mai Ara privit obiectele. Am nivelul întregului judeţ. seriile
CEO AC
departe tradiţia populară admirat. ; mîinile copiilor. „Vrem ca deprinderile petrol u
Ce bijuterii pot ieşi din
a acestor meleaguri. Cei pe care pionierii le do- de cu!
Mistere
aproape 400 de pionieri, rnîinile lor !, Cită transpi bîndesc aici, ne- : spunea (Dacia)
membri ai acestor cer raţie’ ascunde îndemîiiai . c;U mîndrie prof. Viorel pete la
curi ne oferă certitudinea rea lor I Ce’ frumoşi sînt MarîoleScti, d i rec t o r u 1 Sania ;
cui tură)
că arta noastră populară aplecaţi asupra, dălţii cu C.P.S.P, Deva, să le. im zero (A
care înnobilează lemnul plantăm şi în sufletul Drumul
sau piatra, asupra Mutului - altor copii pe care ii pu seriile
Fotografii realizate de din care modelează figu tem ajuta prin specialiştii cin Ei,A
înălţimi
N. GHEORGHIU si rine, vase de ceramică, a- noştri, dar şi prin mate
Aspect din expoziţie. M. SASU supra tapiseriei pc care
o fac să devină atit de rialele de care au nevoie —
expresivă. Vom aminti nu lemn -de tei, travertin ş.a. ñwd&s
Ne străduim, dc asemenea,
mele unora dintre cei mai
Numere
talentaţi, cu regretul că să convingem că c nere- tragerea
spaţiul nu ne îngăduie să-i sar ca unul din liceele 1987 :
Extr. I:
menţionăm pe toţi. Ei se industriale din Deva să 31, G8, 79,
numesc : Viorel Gros, Da confecţioneze dălţi pentru Extr. a
niel Cosmn, Vasile Tunsu. sculptură, alte materiale 22, 88, 32.
Fond toi
Daniel Badinschi, Lucia atit de necesare. Pentru 702 5G5 lei
cunoaşterea sursei origi
Groza, Claudiu Corcodel, lei report
Felician Pctreanu, Horia nare a creaţiei populare
Jurcă, Andrei Roseti, Eu hunedorene, întreprindem
gen Mirón, Argentina Vi excursii de documentare IVRE
da, Mariana Gancea, Ro- în vetrele sale etnofolclo-
dica Boca, Gcorgcta Pan- rice reprezentative. Ne
filoiu, Monica Mangu, gîndim, de asemenea, la IVnlru r
Siminel Bucuvan, Florin posibilităţile de transmi Jevcni im
Trandafir, Laura Albu, tere a unor meşteşuguri. va li vâri
Adina Velescu, Elena Man De aceea, unul din cercu noros. V'
cu ca rac te
dadle, Cristina Zavera, însoţite dc
rile noastre, cel de arta
Monica Tatomir, Trif lemnului, e plasat în se lcctricc.
de grindin
Gheorgbe, Claudia Ccatarîş, cantitatea
Liliana Anghel, Dana diul liceului pedagogic, poate de
Plastoi, Eugen Lazăir, Co- educatorii şi învăţătorii Vînlul va
rina Păsărescu, Eugenia care se formează aici fiind nă la mod<
stricări în
Mariş, Yldus Creţu, Eu în măsură să transmită selor pînă '
gen Gruiescu, Ileana Szocs, elevilor lor o creaţie din nord-v
Miron Eugen — unul dintre cei mai înzestraţi si Sorina Lazar, Claudia Ol- ancestrală". turile mini
18 grade, i.
mai pasionaţi mînuitori ai daltei do sculptat. teanu, María Vîlvăresc, me între
Mioara Mercea ş.a. Toţi MINEL BODEA
