Page 93 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 93
in spiritul sarciniior subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
la plenara comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi
a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociaie
A
îndeplinirea planului - rezultatul
direct al eforturilor
iTTTMim MiliT u ¥ TOMiliJil: întregului colectiv
Şl îftL C Q I M S I L I U L U I I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1 In acest an, la secţia ducerea partidului, au luat la instalaţiile electrice. Pe
electromecanică din cadrul măsuri pentru a asigura lingă aceste lucrări, in
I.P.S.R.U.M. Deva, con baza materială şi toate cursul anului, lucrătorii
Anul XXXIX, nr. 9 210 DUMINICĂ, 28 IUNIE 1987 4 pagini - 50 bani dusă de ing. Marcel Breaz, condiţiile necesare reali formaţiei au livrat unită
a existat o preocupare zării planului pc semestrul ţilor miniere două trans
susţinută din partea oa al doilea". formatoare mobile de 3,3/
menilor muncii pentru a-.şi Aproape 70 la sută din 0. 4 kV, necesare alimen
îndeplini sarcinile de plan volumul total al produc tării cu energic electrică
| CAMPANIA AGR ICOLĂ DE VARĂ la toţi indicatorii de pro ţiei este îndeplinit de că a excavatoarelor din ca
ducţie. „Printr-o bună mo tre două formaţii PRAM. riere.
bilizare şi preocupare din care execută verificări Un aport însemnat la
formaţiilor
de
DE CE SE
îndeplinirea
La întreţinerea culturilor şi la TĂRĂGĂNEAZĂ partea pentru sarcinilor lu de instalaţii electrice în formaţiile: de sarcinilor îl sec
îndeplinirea
cru
au
unităţile
subordo
miniere
ţiei
electromecanice
a
exemplară
fi
uzinare
minereuri
—
nate
Centralei
onorarea
dc
strîngerea furajelor — ASIGURAREA zice termen plan a şi contractelor lor Deva, cit şi punerea coordonată do subingine
la
după
funcţiune
de
NUTREŢURILOR ? încheiate cu beneficiara acestora în unor reparaţii rul Bronel sîrmă Simion, con
împletituri
executarea
—
mobilizate toate forţele! Intrucît în perioada de din ţară — aşa cam a sub capitale şi curente. Şeful dusă do subinginera Ani-
stabulaţie trecută la C.A-P. liniat secretarul general ni formaţiei PRAM 1, Adrian şoara Suciu, de metrologie
partidului,
1
t o v a r ă ş i i
ne-a
spus:
tehnician
Nicolae
-
„în
Flo-
înfăptuirea cerinţelor crare realizată pe 80 de Sînpetru s-au cheltuit Nicolae Ceauşescu, şi în Ivonici, acestui an, împreu rea şi de telefonie — sub-
cursul
formulate de secretarul hectare din cele 90 culti circa 100 000 lei pentru cuvântarea rostită la re nă cu cei 21 de muncitori inginer Nicolae Ivanof.
general al partidului, to vate. procurarea de furaje, era centa plenară comună a din echipă, am finalizat Trebuie reţinut faptul că
varăşul Nicolae Ceauşescu, , Importante forte _ sint de aşteptat ca din partea Consiliului Naţional al la Roşia Poieni, Moldova formaţia de uzinare, pe
la plenara lărgită a Con-, concentrate ,1a strângerea conducerilor unităţii şi Oamenilor Muncii şi a Con Nouă. Baia rle Aramă,
silfului Naţional al Agri şi depozitarea - furajelor. fermei zootehnice să exis siliului Suprem al Dezvol Şasea Montană şi Bocşa lingă piesele de schimb
culturii, Industriei Ali Pînă acu-m' s-au însilozat te o preocupare deosebită tării Economice şi Socia o scrie de lucrări deose necesare diferitelor repa
mentare, Silviculturii şi 4 500 tone nutreţuri şi ca o asemenea situaţie să le, — am reuşit, lună de bit dc însemnate pentru raţii, mai execută şi mo
Gospodăririi Apelor, pre s-au- depozitat 350 tone fin. nu se mai repete în iarna lună, să obţinem reali unităţile miniere. Amin toare pneumatice pentru
cum şi cu prilejul vizite Cantităţi mai mări de-siloz viitoare. Cum se prezintă zări peste cele planificate, tesc eîteva : verificările maşinile de încărcat utili
lor de lucru întreprinse sint . realizate la fermele insa lucrurile în realitate? să ne aducem o contribu zate în minerit şi recon
în unităţi agricole din ju din, Rîu Bărbat şi - Călan, La această dată, în baza ţie importantă la înfăp PRAM la liniile? 2 şi 3 de diţionează o gamă largii
deţele Giurgiu, Teleorman, cîte 1 200 şi, respectiv, 820 furajeră se află depozita tuirea prevederilor ce re preparare de la Combina dc piese, interlocutorii au
Olt. Dolj, Călăraşi şi Ialo tone. Pentru obţinerea u- tă, doar simbolic, cantita vin întreprinderii noastre tul cuprului Roşia Poieni, scos în evidenţă numele
reparaţiei
capi
mai
lucrător
miţa, privind buna orga nui siloz' de -calitate, seca tea de 25 tone fîn (I). — arăta subinginerul prin executarea liniile de flotate celor secţiei: harnici Maeavei
ai
tale
foan
la
fermei
zootehnice,
nizare şi desfăşurare a lu ra masă verde s-a însilo Şeful Oprean, ne-a rela cipal Broncl Simion, şeful de la I. M. Moldova Nouă foan Prodan, Nicolae I.o
Rodica
crărilor din campania a- zat în amestec cu lolium tat că există resurse şi formaţiei uzinare a sec şi punerea in funcţiune lea, Gheorghe Diniş, Ale
gricolă de vară, se situ multiflorum şi trifoi. E- posibilităţi să so asigure ţiei. Astfel, la recondiţio- (din punct de vedere elec xandru Bulzan, Vasik
ează în prim-planu! preo chipele de cosaşi ce lu nări de piese şi subansam- tric) a morii autogene de Keresteş, Gelu losif Vin
cupărilor organizaţiei de crează la strîngerea fîne- din producţie proprie cele ble sarcinile „la zi" sînt la 1. M. Şasea Montană.
partid, conducerilor unită ţelor naturale au făcut 400 tone fîn necesare, dar depăşite ou circa 50 000 De asemenea, am verif ir ţan. Mirrna Mcda. [oare
ţii şi fermelor I.A.S. Ha recoltatul pe 1 200 ha din se acţionează anemic ia lei, iar la piese de schimb cat unele posturi noi de (Jhibu. Petru Moţ, Vasilc
recoltat,
oamenii
deoarece
şut.
Uiheji.
ţeg. Acţiunile aflate la or cele 1 590 existente, iar nu vin la coasă (?). Pre pentru utilaj minier şi transformare, am urmărit Bec, foan colectivului sec
Ifotărirea
dinea zilei se desfăşoară formaţiile de mecanizatori, şedintele unităţii, Doinei îa producţia nominalizată, modul în care unităţile ţiei electromecanice a
pe un, front larg, acordîn- din care se remarcă Şte Ignat, aflîndu-se în con rezultatele sînt cele pre miniere îşi realizează bi 1. P.S.R.U.M. Deva este ele
. du-se' ¿¿jtenţic sporită în fan Petroni şi Liviu Zo- cediu, iar inginerul şef conizate. Deşi aria noas lanţurile energetice“. a ocupa în acest an lo
treţinem culturilor, strîn- ran, acţionează la recol Ovidiu Migia, ocupînclu-se tră de activitate este lar Formaţia PRAM 11, con cul 1 în întrecerea socia
gerii furajelor şi pregăti tatul perenelor. Din nece mai mult de cultura mare, gă (o bună parte dintre dusă de Nicolae Popeseu. listă pe întreprindere
rii temeinice a secerişu sarul anual de 800 tone acţiunile de strîngcre a fu lucrări le executăm direct este specializată îndeosebi
lui. Inginerul şef al în- fibroase şi 28 000 tone si
■n rajelor sînt lăsate să se la beneficiari acasă), con în efectuarea reparaţiilor LIVIU BRAICA
otreprinderii, Iustin Vasiu, loz, este prevăzut ca fer- desfăşoare la voia intim- ducerile secţiei şi ale în
ne spunea că la porumb plării. Pentru asigurarea treprinderii, în spiritul
s-au făcut cîte două pra- NICOLAE TiRCOB suculentelor nu s-a între- sarcinilor trasate de con
şile mecanice pe cele 765 Etapa republicana a Festivalului naţional
ha prevăzute, iar unde (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
gradul de îmburUicnare, ,,Cîntarea României"
în special cu pir, a fost
mai ridicat s-a intervenit
şi cu praşile manuale. în
unele ferme ¡Sîntămăria- dipt: du fireasc emoţii; \
Orlea, turtea Şiroiului, \
Ch'ttrl si altele), s-a tre După doi uni de intensă ¡inul prim it din partea or- ’
cut şi la efectuarea celei activitate, de perm anente gane/or şi organizaţiilor de )
de-a treia praşile mecani căutări şi prim eniri spre a partid, al conducerilor uni- \
ce. Mecanizatorii Viore! li la ‘înălţim ea prestigiului tăfilor econom ice a con- i
Cic, Toader Durcan, La- cîştigat, m işcarea artistică dus la creşterea accentua- *
dislau Rozoti, Hau rea n hunedoreană se allă din tă şi diversilicarea poţen- ^
Şerban. Ion Hădărean şi nou în lata întrecerilor (¡aiului artistic hunedo- ■ \
alţii pun accentul pe ca prilejuite de etapa repu rean, care a ajuns la 3 900
blicană a Festivalului na form aţii cuprinzînd apro- ţ
litatea praşilelor, po res m em bri, 4
pectarea densităţilor pre ţional ,,Cintarea Rom âniei". xim ativ 90 000 satis- ?
văzute la fiecare cultură. Clipe fireşti de em oţie ge Putem m enţiona cu intre- 1
o
pregătire
La cartofi, cultură ce nerate de verilicată cu m i lacţio că nu există lw- ţ
pri
nuţioasă,
ocupă 108 ha, s-au făcut prindere, instituţie, sat po- i
■ ite două praşile mecani lejul atitor m anifestări des nedorean care să nu
chise interpreţilor şi crea sede colective artistice. Ar *
ce, s-au aplicat primul torilor artistici, m ulţi dintre putea fi m enţionate, peri- \
tratament împotriva gîn- ei m indrindu-se deja cu tru grija ce o m anifestă, i
dacului din Colorado şi titluri de laureaţi ai edi G.I.C.C.L. Deva, C.S.V. Că- ’
două stropiri împotriva ţiilor precedente ale aces lan, C.S. ¡Hunedoara, I.M . »
manei. De asemenea, la tei am ple m anifestări a spi Petrila, C.M . Valea Jiului, i
sfecla furajeră s-a trecut ritualităţii rom âneşti. Întreprinderea de <ricolaje 1
Se lucre azi la prăşii i porumbului în tarlaua „Balta brusturului" a brigăzii i’ău-
la efectuarea celei de-a cincştl, a c.A.P. Sarmizegetu sa. Foto NICOLAE GHEORGHIU ,,Pentru a ajunge la va tip lină Hunedoara, M ina i
treia praşile mecanice, lu- loarea solicitată de regu Deva, I. M. şi I. C. O răş- i
lam entul de desfăşurare a tie, căm inele culturale din i
Va ţa de Jos, Blăjeni, Băiţa, i
Festivalului naţional „Cin-
Tineri în avanposturile Fruntaşii îşi tarea Rom âniei", ne-a re Lunca Cernii, Bunila, Ge- ţ
ÎN SPRIJINUL oagiu, Orăştioara de Sus,
onorează locul latat tovarăşa Rotila lacob,
COOPERATORILOR luminii „de Retez at“ Dc la tovarăşul Tco- preşedintele Com itetului Beriu, Pui, Vorţa, Sarm i
zegetusa, Gurasada ş.a."
fil Tricu, contabilul şei judeţean de cultură şl e- Pornindu-se de la o ast- i
teri, la C.A.P. Brad Exploatarea instalaţii erezători în capacitatea al Autobazei din Hu ducaţie socialistă, In co
au venit in sprijinul laborare cu ceilalţi lactori lei de bază artistică de i
lor electromecanice din lor profesională, în pute nedoara, , am aflat că m asă puternică, printr-o *
cooperatorilor, la efec G.H.E. Clopotiva, prima rea lor de dăruire. oamenii muncii îşi educaţionali, cu sprijinul perm anentă pregătire şi 1
tuarea praşilelor şi re din salba de hidrocen Cornel Moisoni e de onorează exemplar sar Consiliului judeţean de e- selecţia riguroasă în ca- )
coltatul furajelor, peste trale de pe valea Rîului loc din Sarmizegetusa. cinile de plan şi anga ducaţie politică şi cultură drul întrecerilor pe com u- |
Mare, în aval de centra S-a încadrat aici după jamentele asumate în socialistă, am organizat ne, oraşe, C.U.A.S.C. şi pe i
250 oameni ai muncii
la „Retezat", a presupus un stagiu de 5 ani pe întrecerea socialistă. şl urm ărit desfăşurarea cu judeţ, s-a ajuns ca in eta- ’
de la consiliul popu pregătirea din timp a ţi şantier. Este electrician Astfel, prevederile la rigurozitate a etapei de pa republicană să se caii- \
lar orăşenesc şi unită nui grup de lucrători principal şi conduce una producţia fizică s-au m asă, asigurată prin cite- lice 181 colective artistice 4
ţile economice din lo hidroenergeticieni îneît din turele dc exploatare, realizat în proporţie dc va m anifestări com plexe, cu un total de 4 470 in- /
la punerea în funcţiune dar înclinaţiile sale pro 118 la sută, producţia care şi-au probat în tim p terpreţi, faţă de 143 lor- ţ
calitate - I.M. Barza,
a instalaţiilor să existe fesionale se înscriu în marfă — 121 la sută, reala lor eficienţă - „Dia m aţii participante la eta- |
I.C.S.M., cooperativa garanţia exploatării a- sfera pasiunilor de o producţia netă — 113 logul hunedorean", ,,Scena pa republicană a ediţiei i
„Moţul", E.G.C.L. De cestora în deplină sigu viaţă. la sută, venituri totale vă aparţine", pentru m e precedente. Actuala ediţie i
asemenea, 200 de elevi ranţă. Aşa se face că Marinei lacoboni — de — 104 la sută. Succese diul urban. Ştafeta cultu constituie realm ente un i
do la liceele din Brad cele . patru turc de ex loc din Unirea, şi-a e- deosebite obţin zilnic rală „Căutătorii de co salt calitativ faţă de ediţia ^
ploatare şi echipa de cei 20 de şoferi, care m ori", în m edîul rural, de
şi Gurabarza au lucrat TRAIAN OPRONI, cu autobasculante de MINEL BODEA \
intervenţie PRAM sînt corespondent clanşate In noiem brie
la pra.şilă pe ogoarele 16 tone acţionează Ia 1985. Em plaţia generată
alcătuite în majoritate
A.F..T. Birlin. din tineri. Sînt tineri în- (Continuare în pag. a 3-a) descoperta de la Jieţ, de aceste m anifestări, spri- (Continuare in pag. a 3-a) )
din Valea Jiului.
