Page 95 - Drumul_socialismului_1987_06

210 • DUMINICĂ, 28 IUNIE 1987 Pon. 3

Mîndrie de mamă Tineri în avanposturile ) © Iotă numai două ţ j
IZIUNE l dintre rezultatele semna- l
HBBa— l u m i n i i „ d e R e t e z a t “ l te de harnicii mineri ai ,
Fem eia ascultă cu deose­ copii faţă de bărbaţii care Sim ina L. a sperat şi ea i I.M. Paroşeni, rezultate
1 pentru care acestei ves-
NICA, bită atenţie aparatul de trec pragul instituţiei noas­ aproape 18 ani in venirea (Urmare din pag. 1) puterea lui de muncă. | tite unităţi i .s-a confe-
NIC radio. Pe calea undelor - tre - ne spune directoarea pe lum e a unui copil. Nu Munceşte şl în gospo­
vocea copilului său. Călin casei de copii. Şi ştiţi de s-a îm plinit speranţa. Şi fectunt stagiul de 5 ani dărie, dar nu face nici ^ rit, recent, pentru a treia
Poraicu se num eşte copi­ ce ? De m am e nu duc astfel, incă o fetiţă din la montaj. A îndrăgit un . rabat de In respon­ oarei consecuiiv, „Ordi- ţ
coplilîr; ) nul Muncii”, clasa I, pen* '
[»teca ' do lul şi vorbeşte despre ac­ lipsă aici. Fiecare dintre casa de copii preşcolari turbinele pentru că le-a sabilităţile ce i le con­ 1
i: „l'ran/o- ţiunile iniţiate de organi­ noi căutăm să suplinim are de acum o m ăm ică şi cunoscut pe bucăţi, des­ feră calitatea de electri­ l tru locul I ocupat în
olor) zaţia de pionieri din oraş, absenţa m am ei. Taţi, in un tătic. compuse şi asamblate cian principal pe tară. - '"trecerea socialistă pe j
luna cínte- \ ţară ră în 1986 : depăşirea (
ínünosc (oo- la Întreprinderea chim ică schim b, văd m ai rar. ...In fam ilia subingineru- cu grijă, intr-un proces Miron Zgîrcea este me­
lu/.lcñ popu- din Orăştie, unde lucrează ...Lucrează la Casa de lui Pârău de' la întreprin­ care cerca siguranţă şi canicul de tură d nl.--un ^ prod oducţiei fizice cu 146 651 i
!
şi tatăl său, pentru orien­ copii preşcolari Orăştie, derea m ecanică, ultim ul măiestrie profesională fi­ schimb similar. Vorbeşte t tone de cărbune şi creş 5- 1
duminlcal i terea productivităţii mun- ^
tarea profesională in sco­ de m ulţi ani, două fem ei venit se num eşte Sorin şi rească procesului de rar, fără pripeală, după
;ăsi în niun- pul transm iterii ştaletei cu inim ă de aur. Una nu are decit patru luni. montaj. A trecut la ex­ ce a cumpănit bine, vor­ ţ cii cu 3 813 kg de căr- 1
iaţa tinerei m uncii. E m indră m am a. dintre ele se num eşte Este al patrulea copil in­ beşte precis iar cuvântul ( bune pe post în abataje. /
i (color) ploatare cînd era nevoie. Vă dorim să fiţi tot pri- jj
Finala Cu- Copilul ii aduce bucurii. M aria T. E căsătorită de tr-o fam ilie peste care Aici lucra şi prietena său e „cu greutate" ca
nănicl: ...66 de lem ei-m am e din singurii nori ce se abat, sa, acum soţie şi viitoare şi munca pe care o face. ) mii pe ţară, dragi mi-
— Steaua, Orăştie vor prim i luna a- o fac atunci cind m icuţul ^ neri ai Paroşeniului ! e
¡siu no d ¡rec­ Copiii — bucuria mamă. Are 25 de ani şi Inginerul Ionel Tatu- / In cadrul secţiei electro-
ia stadionul c easta indem nizaţia de se m ai îm bolnăveşte. .zo nesecată dragoste de lea este specialistul
i gust“ din naştere . pentru al doilea, familiei, tinereţea Sintem pentru citeva m o­ muncă. P R A M şi şeful unei gru­ 1 mepanice a I.P.S.R.U.M.
al treilea, al patrulea co­ m ente oaspeţii fam iliei Sănătos, robust, cu pe de intervenţie. Om de \ Deva se execută recon-
íal şi vigoarea l diţionâri de arbori cotiţi,
ica azi (co- pil ş.a.m .d. Pârău intr-un apartam ent ochii mereu întrebători. încredere, optimist. Se
...Peste 800 de lem ei din naţiunii de la etajul II al unui bloc Emil Adam Tomescu a dedică din tot sufletul, ' de foarte bună calitate,
'cauşescu: oraşul Paliei prim esc lunar abia ieşit de sub m istria lucrat şi el pe şantier, prin tot ce face, omoge­ ţ la toate tipurile de auto-
de glorii — ajutorul pentru m am e cu zidarului, pe bulevardul basculante din dotarea
Ie fapte re­ la PRAM. La beneficiat nizării colectivului. Spe­
are. • nocu- trei sau m ai m ulţi copii, 9 ani. N-a putut avea un principal al oraşului. In­ a preferat partea de ex­ cialistul din el doreşte i unităţilor miniere ale l
C. M. Deva
realizat în insum ind aproape patru copil al său. terlocutoare ne este m am a, ploatare şi ca loc de continua . perfecţionare 1 C. M. Deva ® Sub egida ^
Teleorman m ilioane lei. Sînt m indre — Eram tare m ihniţi din Daniela Pârău, la nici 25 ^ U.S.S.M., filiala _____ ____
Hune-
i României muncă centrala Clopo- profesională.
Omagiul ţă- m am ele. Au adus pe lum e cauza asta, spune M aria. de ani m am ă a patru tiva, aşezată la nici Mai tînăr decit pare la i doara-Deva, şi a Direc- ţ
indueâtoruiui m ulţi copii, inscriindu-se Era singura neim plinire copii. 2 km de locul natal. prima vedere, maistrul ' ţiei sanitare judeţene, 1
misiune rca- prin aceasta in trainicele din viaţa noastră. Fetiţa - E greu ? Nesu Vraciu este me­ Păcurar ' Vasile îşi cu­ ţ vineri, 26 iunie, la Casa ?
n colaborare - ( de cultură a municipiu- J
isiliul Cultu- tradiţii ale rom ânilor : copii pe care am luat-o in în­ Uşor nu e. Copiii se canic de tură. De loc din noaşte instalaţia şi-şi iu­
iducatiei So­ m ulţi, frum oşi şi sănătoşi, credinţare cu intenţia de a m ai îm bolnăvesc, de aici Ostrovu Mare, localitate beşte colectivul do oare I lui Deva a avut loc o i
ţii cu Comi- prin care ţara să păşească o înfia atunci cind se va griji in plus. Noi lucrăm în lunca Rîului Mare. ţ consfătuire judeţeană a /
e cultură ţi este direct răspunzător. i cadrelor medii din uni- 1
; socialistă viguros spre com unism . găsi urm a m am ei pentru in unităţi econom ice, fa­ Este priceput şi dornic Sînt toţi tineri, de vârsta
(ului Teleor- — Nenea, hai intră in a-şl da consim ţăm intul, s-a cem şi gospodărie. Sigur, de studiu. Lucrează... în copilului său. Iubeşte 1 tăţile sanitare liunedo- ^
televizor şi m ai fă o fentă ataşat de noi ca de pă­ nu-i uşor. Dar copiii sint spatele casei, cum s-ar ordinea şi lucrul bine ţ rene, cu tema „Rolul ca- l
rtistic: I drelor medii în preveni- )
a VValewsltn“ din aia - zice candid puş­ rinţii ei, iar noi nu m ai bucuria noastră cea m are. zice. A lucrat pe şantier oiânduit.
nai. tiul. Sigur, l-a confundat concepem viaţa fără ea. Casa arată curată şi înainte. La cererea lui Un colectiv în continuă / rea incidenţelor şi acei- ţ
pe cel căruia i se adresea­ Ceea ce M aria evită să ordonată ca un pahar de i s-a acordat transfer. omogenizare al cărui loc ţ dentelor posibile în ca- l
ză, cu îndrăzneala proprie spună, aflăm de la direc­ cristal. Au de la cine Şi nu e departe vremea de muncă este una din­
9 IUNIE
copiilor, cu vreun personaj toarea casei. In sfirşit, învăţa lecţia ordinii şi a cînd va deveni unul din­ tre cele mai tinere cen­ s-------------------------------------------------------- —
nai de pe m icul ecran. Sin tem m iracolul perpetuării vieţii curăţeniei cele trei fetiţe tre specialiştii de bază trale hidroelectrice din
economică E C R A N
folcloric la Casa de copii preşco­ se va produce şi in fam i­ Laura, Alina şi Daniela. ai unităţii. Retezat — C.H.E. Clopo-
lari din Orăştie. Sint m ulţi lia T. Vor avea astfel doi Copii. Copii ca nişte Violin Ciorogaru din tiva. Profesia lor —
particl- copii aici. „Casa" le e că­ copii. Doi copii intr-o casă raze de soare care aduc Hobiţa — Sarmizegetusa
'iborarea hidroencrgeticieni, o nouă
ti prlme- m in, iar fem eile de aici — in care nu era nici unul. bucurii in case. Aduc şi are cea mai mare vechii- profesie pe meleagurile \ drul terapiei medicamen-
pentru educatoare, asistente m e­ Frum os vis pentru soţii T. griji in plus dar, aşa cum me în rîndul colegilor iiunedorene. La riadul ^ toase”. Referatele pre-
ea lor dicale sau îngrijitoare - Şi cind se gîndesc că in spune M aria T., fără ei lui. Are şcoala şantieru­ lui, o parte dinţr-un co­ i zentate s-au bucurat de
n serial (co- le sint m am e. curînd va deveni realita­ viaţa n-ar fi îm plinită.
„Anna Pav- lui. Eite un tînăr cu fa­ lectiv mai mare, cel al I atenţia deosebită a par-'
— Este înduioşător cită te, Inim ile li se um plu de milie, deci eu noi res­ întreprinderii electro- ţ ticipanţilor şi s-au crista­
nal. afecţiune dovedesc aceşti bucurie. ION CIOCLEI ponsabilităţi. Crede în ccntrale llaţeg. lizat în experienţe îna-
, intate pentru activitatea
1 practică a tuturor ca­
drelor medii • Noapte
de noapte, timp de a-
CAMPANIA ÀGRIÇOIÀ DE VARÀ ^ proape patru decenii, ma-
Clipe de firească emoţie ţ şinistul de rotativă Anton-
nnet... şi de / Emeric Biro a potrivit cu
v-atria); Li- La întreţinerea culturilor ) migală, cu pricepere §i
ta); HUNE- (Urmare din pag. 1) m uzică populară şi lan- un invidiat titlu de laureat. l dăruire plăcile pe rota-
.uptătorii din şi la strîngerea furajelor lare, restul, întrecerilor liind Vâr li etalate din nou fru­
erioasâ (Mo- ! tivă, pentru ca in zori
); Evadarea anterioară, atit din punct program ate eşalonat in m useţea, varietatea, auten­ 1 cititorii să aibă la în-
B); In arşiţa (Urmare din pag. tj zoaica şi 282 cu grîu) s-a de vedere al tem aticii re­ perioada urm ătoare. In ticitatea folclorului m uzical t demînă ziarul „Steagul
icăra); Porţile faţa exigentului juriu na­ hunedorean, păstrat şi va­ 1 roşu" din Petro şani. A-
ale oraşului organizat o formaţie cu pertoriale, cit şi al ţinu­ cum, cînd cartea sa de
PETROŞANI: mele să depoziteze la pri­ 14 combine, la eliberatul tei interpretative. Se înre­ ţional, condus de aprecia­ lorificat cu tot respectul
vîntului — ma recoltare 3 500 tone terenului vor lucra 14 pre­ tul com pozitor Tudor Jarda, t muncă se indii do, îi u-
II (Parîng) ; fîn şi 5 000 tone siloz, sar­ se de balotat, iar pentru gistrează creşteri la genu­ cuvenit. râm ani mulţi de viată
Noiembrie) ; rile coregrafie, m ontaje şi prof. univ. la Conservato­ Aşadar, clipe fireşti de ţ în sănătate ! • La ediţia
are (Unl- cină pe d_-plin realizabilă. arături şi însămînţarea recitaluri de poezie, tea­ rul ,,Cheorghe Dim a" din i a XlV-a a Festivalului
PENI: Toate Acordind atenţie sporită culturilor duble pe 610 ha tru ş.a. Cluj-Napoca, vor evolua em oţie pentru interpreţi.
3 — scria a bunei îngrijiri şi furajări sînt destinate 12 pluguri, Clipe de em oţie pentru j interjudeţean „Narcisa
itîlnire în A- a animalelor, fermele din 6 discuri şi două semănă­ Astăzi, la Deva se des­ tarafuri, orchestre, grupuri ţ de aur", de la Costeşti
-al): VUL- făşoară întrecerile etapei instrum entale şi vocale, noi toţi. Oam enilor scenei, l (judeţul Argeş), interpre-
’ (Lu- Sălaşu de Sus şi Riu Alb tori, care vor lucra în tuturor artiştilor am atori I ta de folclor Ana Banciu,
.»! 'Sa- obţin producţii medii zil­ flux. Asistenţa tehnică va republicane o Festivalului solişti vocali şi instrum en­
;ră fincrul); nice de peste 10 1 lapte fi asigurată de atelierul naţional ,,Cîntarea Rom â­ tişti de m uzică populară, hunedoreni, le dorim suc­ ţ din Deva, a ocupat lo-
Luptătorul cu pe cap de vacă, exemplu mobil, dotat cu toate mij­ niei" pentru form aţiile de fanfare, care ţintesc spre ces I l cui întîi, cucerind trofeul
(Muncitoresc) ; /festivalului. Acest frumos
t: Căutătorii ce trebuie să fie urmat şi loacele necesare interven­ i premiu se adaugă la alte
- seriile I-II de către celelalte ferme ţiilor. In aceste zile se fac
sc); URICANI: pentru recuperarea restan­ probele cu boabe la com­ ţ şase, obţinute dc îndră-
a Aurica (lte- ţelor la livrări. bine, iar specialiştii urmă­ AMIRALITATE ; G) L — CO- i gita interpretă de mu-
IRAD: Toate Pentru strîngerea la resc permanent stadiul dc DE-ALE CASEI — Operaţie de casă: I) Tre­ COLOŞ — Z ; 7) 1REMIS1BI- > zică populară din munî-
cuţi în planul unei case... ;
s — seria a coacere a lanurilor de orz 5) ... la acoperiş I — Scoase LA ; 8) TAU — T.\T — TOR; ţ cipiul Deva la festivaîu-
risterele mărl- timp şi fără pierderi a re­ orizontal: 1) Munca (le din nişă ! — Proptele şubrede 9) AC — PALAT — VI; 10) ( rile interjudeţene unde a
eaua roşie); coltei de cereale păioase pentru a declanşa seceri­ zidire a casei... — ...din piv­ la temelia succesului ; G) Sînt TAIAT — TOCIT ; 11) INCRE­
ZA : Dublă (385 ba cu orz, 280 cu or­ şul la momentul optim. niţă !; 2) închid casa ; 3) o în cameră I — Cu casa fere­ MENT TA. / participat • Deosebit de
e (Minerul); moştenire familială de care cată — Şmecherul familiei ; 1 disputată s-a dovedit a
: Sania aibas- nu poţi scăpa (pi.) — In gră­ 7) Amintiri de neşters o dală ţ fi ultima etapă, finala
a); Păcală — O IMPORTANTĂ RESURSĂ dină )... — Mic afluent al cu trecerea timpului — In MAT IN 3 MUTĂRI i judeţeană, a concursului
II (Flacăra); Tîrnavei Mici; 4) Trepte pu­ această casă 1 ; G) Intrate în Controlul pozi(iei :
BAI: Pruncul, CARE ESTE ÎNCĂ NEGLIJATĂ trede pe scara unor realizări... casa ! — Vîrlul unei case de Alb : Hal, Dh2, C:«l, Nh4 1 de pescuit sportiv sta- \
ardelenii (Casa — ... la domiciliu; 5) Şi-a re­ la ţară... — ...e antena I ; Negru : un, pa'-. \ ţionar. Numărul şi greu- ţ
făcut casa ; G) în aparta­
î); haţeg: Finul şi iarba de pe încă simţită, pierzîndu-se 9) „Casă de piatră" I — Toa­ ţ tatea peştilor scoşi din /
Bucureştilor marginea drumurilor, ca­ astfel mai multe tone dc ment ! — Acoperire de casă te odată I ; iu) A pierde timp
RAZI: Un oas- (pi.) ; 7) Din ziduri !; G) In — îşi face casă nouă; 11) Söl utia problemei /apele lacului de acumu- ?
lnă : GAL AN : nalelor şi căii ferate re­ fîn. Cantităţi însemnate plină activitate — Un bun Sumă... de acte, depusă la clin ziarul nr. 9 204 ţ lare Cinciş, pe parcursul j
gospodar la casa lui ; 9) A
casă — Ies din curte cu du­
istră (Casa de prezintă o sursă aprecia­ de fîn nerecoltat sînt şi da tare’ (fig. rcg.) — La ca­ blă tracţiune. la două manşe, i-a de- i
SIMBRIA : Ora bilă de furaje, ce nu tre­ pe marginea drumurilor, 1. H(12 - c3 NaG : br> / semnat, ca fiind cei mai /
cşul); ILIA : buie neglijată sub nici un căii ferate sau canalelor bană!; 10) Ţi-an Intrat în VASILE MOLODEŢ 2. Dc-1 — cir> *__—, ' buni pe Nicolae Şuvai-
pro victorie — în comunele Băcia şi Bre­ posesie — Om al casei ; li) 3. Del 5 — a« sau a2 nu
Plată la casă.
I (Lumina); motiv. Din păcate, se mai Dezlegarea careului 1. . . . Ha5 : 1)5 na, Doru Ştefănescu, Va­
: Gheţuri pe întîlnesc situaţii cînd a- tea Română. De asemenea, VERTICAL : 1) Casă dc... apărut în ziarul nr. 9 201 : 2. Doi — ci -i- Rb5 — a 5 lentin Cîmpeanu şi Gheor-
Minerul), ceste furaje sînt lăsate să în plantaţia de pomi a creaţie (pi.); 2) Stă pe lingă .1. DcA — bl mat l ghe Meithner (la seniori),
se deprecieze calitativ prin C.A.P. Haţeg (la intrarea casă — Protector suspus pen- 1) ÎMPLETITORI; 2) NĂDUF 1. . . . NaG — c8 ’ Cristian Toader, Adam
•—-—1
ncrccoltarea la timp. Spre în oraş venind dinspre iru unele case ; 3) Se spune — NOIAN; 3) F.D — P1CUP — 2. c:br> — c7 mat. Lovaszy şi Eduard Ko-
PT ; 4) CA1.COT — GIR ; 5)
3. Del — M
la întemeierea unei noi case
exemplu, în păşunea Lu- Călan) se cere o mai sus­ vacs (la juniori). O men­
poanea (C.U.A.S.C. Haţeg), ţinută mobilizare a cosa­ ţiune specială pentru
pe marginea drumurilor şilor întrucît există' încă Eniko Bilanzky, o tînără
există ierburi ce au cres­ suprafeţe apreciabile pe pescăriţâ de talent, că-
î z i : Vremea va i 2 3 4 5 6 7 8 9§ 10 n
ătoarc, cu cer cut pînă la brîu, dar pre­ care trebuie făcut recol­ 1 reia specialiştii probei îi
noros. Vor că- zenţa cosaşilor nu se face tatul. 2 i întrevăd o frumoasă as-
e locale de ţ.censiune sportivă © Din
soţite de des- DE CE SE TĂRĂGĂNEAZĂ
ectrice, mai a- 3 m li l cauza unor locatari ne-
sul no” şi al / glijenţi care locuiesc Io
t!|
zii. Velitul va ASIGURAREA NUTREŢURILOR ? 4 1 etajele superioare ele i
i pînă la mo-
vest, cu lnten- (Urmare din pag. 1) impun măsuri hotărîte, in­ 5 l blocului 6-A, scara G, *
ccăloare. Tem- i din cartierul „Aurel Vlal- 1
mlnlmo între tervenţie promptă şi efi­ 6 m i cu", din Haţeg, locata- «
grade, iar cele prins nici o măsură, în cientă din partea Consi­ ^ rii de la parterul blocu- I
între 25 şi 30 afară de însămînţarea a liului popular comunal 7 m m ü lui au de pătimit. Mai
5 ha cu sfeclă furajeră. O g H s
, precis au multă apă de
ite, vremea va speranţă ar maf fi însă- Sîntămăria-Orlea şi a con­ 8
erai instabilă, mînţarea culturilor duble, siliului unic agroindustrial HfiB 1 scos clin case, de la inurj-
icmporar noros. în vederea recoltării, trans­ 3 11 l daţiilc de pe coloana d©
■ cădea averse care nu vor acoperi însă m i / scurgere. Ultimul (spe-
, însoţite de necesarul. în căpiţe, pe portului şi depozitării grab­ 10 1 râm I) inundat a fosi
electrice şi cîmp, mai sînt circa 35 de nice şi fără pierderi a în­
ulină. Vînt tno- ^ locatarul de Io oporta-
nord-vost. Lo- tone fîn, dar transportul tregii cantităţi de furaje 11 1 ^ meniul 42.
se desfăşoară anemic. Pen­ existente la această uni­ \
tru ieşirea din impas se tate.