Page 97 - Drumul_socialismului_1987_06

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va efectua o vizită

prietenească de lucru in Republica Populară Polonă

T o v a r ă ş u l Nicolae tovarăşului Wojciech Jaru­ blicii Populare Polone, o
Ceauşescu, secretar gene­ zelski, prim-secretar al Co­ vizită prietenească de lu­
ral al Partidului Comunist mitetului Central al Parti­
Român, preşedintele Repu­ dului Muncitoresc Unit cru în Republica Popu­
blicii Socialiste România, Polonez, preşedintele Con­ lară Polonă în prima de­
va efectua, la invitaţia siliului de Stat al Repu- cadă a lunii iulie a.c.

întreţinerea culturilor

Anul XXXIX, nr. 9 211 MARŢI, 30 IUNIE 1987 4 pagini - 50 bani şi strângerea furajelor ■

acţiuni prioritare
în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Duminică a fost o zi forţe sînt concentrate la Simeria acţionează două
de
formaţii
la plenara comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi bună de lucru în cîrnp. strîngerea furajelor, unită­ care transportă mecanizatori
ţile avînd depozitate peste
ingrăşămin-
Ca urmare, în Unităţile a-
gricole din C.U.A.S.C. Si- 850 tone fîn şi 1 700 tone tele organice în cîmp. La
a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale meria s-a lucrat cu spor siloz, cantităţi mai mari C.A.P. Rapoltu Mare —
pentru a grăbi lucrările fiind realizate la C.A.P. ne spunea inginerul şef
de sezon şi a asigura con­ Băcia, A.E.I. Bobîlna şi Cornel Tărăpoancă — sînt
Pe fluxul nr. 1 de producţie - nici un diţii recolte superioare la A.E.I.C.I.O. Simeria. în duse în platforme în cîmp
obţinerii
favorabile
unor
peste 1 800 tone gunoi de
hectar. Preşedintele con­ grajd.
rabat la calitatea oţelului hunedorean siliului, Ioan Arsin, ne-a CU.A.S.G. mobilizare la strîngerea
bună
organizare
şi
O
relatat că acţiunile în a-
gricultură se desfăşoară S I M E R I A nutreţurilor se întâlneşte Ia
pe un front larg, la în­ CjA.P. Băcia, unde s-au
în Combinatul sidérur­ cu care este tratată înde­ rul general al parti­ treţinerea culturilor, strîn- adunat în fînare peste 200
gie Hunedoara, oţelăriile plinirea exemplară a sar­ dului, tovarăşul Nicolae gerea furajelor şi pregă­ paralel, atenţie maximă tone fîn din 260 ce se
Siemens Martin nr. 1, e- cinilor de producţie. Ceauşescu, în magistrala tirea temeinică a seceri­ se acordă pregătirii sece­ strîng la prima coasă (re-
lectrică nr. 1 şi laminorul — Produsul finit obţinut cuvîntare rostită Ia recen­ şului fiind concentrate rişului. Cele 32 de com­ prezentînd circa 50 la sută
de 800 mm alcătuiesc ceea de laminatoriştii noştri — ta plenară comună a Con­ prioritar eforturile coope­ bine, 15 prese de balotat din necesarul anual —
cc îndeobşte este cunoscut menţiona ing. Alexandru siliului Naţional al Oame­ ratorilor, mecanizatorilor paie, 10 cupluri de re­ n.n.). Tot aici s-au însi-
sub numele de „fluxul nr. Nemeth, şeful secţiei La­ nilor Muncii şi a Consiliu­ şi cadrelor tehnice. în ceea morci pentru transportul lozat 070 tone nutreţuri,
1 de producţie". Consti­ minor 800 mim — înglobea­ lui Suprem al Dezvoltării ce priveşte întreţinerea recoltei, precum şi cele­ Inginerul şef al C.A.P.,
tuit în urma indicaţiei ex­ ză şi strădaniile oţelarilor, Economice şi Sociale. Ală­ culturilor de porumb, sfe­ lalte maşini agricole au Dragoş Visirin, remarca
prese formulate de secre­ în faţa beneficiarilor aces­ turi de o dotare tehnică clă şi cartofi, s-au făcut fost puse în stare de func­ aportul mecanizatorilor Va-
tarul general al parti­ te bare din metal însem- modernă, în laminorul de câte două praşile mecanice ţionare duminică făcîn- sile Oprea, Andrei Toma,
dului, tovarăşul Nicolae nînd „oţel de Hunedoara". 800 mm — remarca Mihai şi manuale, iar cea de-a du-se şi proba cu boabe. Albert Siegfrid, Paşca Oni-
Ple.şca, secretarul comite­ treia praşilă se va aplica De asemenea In vederea
tului de partid al secţiei în raport de dezvoltarea ridicării gradului de ferti­ NICOLAE TÎRCOB
• M5ZVBLTAMIWTÊWITO-7 — activează un colectiv culturilor şi de creşterea litate al pămîntului, la
vwmâ puternic, bine închegat, în
care comuniştii sînt cei
care, prin valoarea exem­
Ceauşescu, în timpul vi­ Noi vrem ca renumcle plului personal, dau tonul
zitei de lucru din toamna combinatului „Erou al în toate acţiunile pentru
anului 1982, acest flux Muncii Socialiste" să fie mai bunul mers al pro­
este destinat elaborării şi mereu cinstit şi respectat, ducţiei. Dintre aceştia se
laminării oţelurilor aliate De aceea comuniştii, toţi remarcă cei din brigada
şi înalt aliate, inoxidabile, ceilalţi oameni ai muncii de cuptorari conduşi de
a celorlalte mărci cu ca­ din secţia noastră tratează maistrul Mihai Purţuc,
racteristici superioare de problema sporirii: conti­ laminatoriştii din schim­
calitate, solicitate tot mai nue a calităţii produselor bul maistrului principal
mult de ramurile de. vîrf ca pe o adevărată pro­ specialist Ioan Dragotă,
ale industriei româneşti blemă de conştiinţă pa­ cei din sectorul de ajus­
— energetica nucleară, triotică, revoluţionară. Aşa ta j, între care muncitorii
aeronautica, petrochimia, se explică locurile frun­ de la- mesele de recepţie,
construcţiile de maşini ş.a. taşe ocupate an de an în din schimbul coordonat de
în punctul terminus al întrecerea socialistă cu maistrul Ştefan Popescu,
acestui flux, respectiv în celelalte secţii din combi­ polizatorii Traian Rus,
laminorul de 800 mm, oţe­ nat, aceeaşi poziţie ono­ Cornel Zaharia, Mihai Ru-
lul primeşte forma defini­ rantă revenindu-ne şi a- su, Adalbert Telegy, - Du­
tivă sub care /Se prezintă cum, la jumătatea celui mitru Rusu ş.a.
în vederea .livrării către de-al doilea an al cincina­ Cu deosebită satisfacţie
beneficiari. Implicaţiile lului 1986—1990. ne-a vorbit despre nive­
•rirncesului de laminare a- — Dispunem de toate lul înalt atins de calita­
supra calităţii metalului condiţiile pentru a ridica, tea laminatelor produse
sînt evidente, fapt de alt­ în continuare, nivelul ca­ aici maistrul Constantin
fel bine cunoscut de în­ litativ şi cantitativ al pro­
tregul colectiv al acestei ducţiei — aşa cum cerea MIRCEA DIACONU e.A.r. Tîmpn. Mecanizatorul Ion Aruncuteanu executa tratamentul împotriva manei
secţii şi ilustrat elocvent tuturor colectivelor mun­ la cultura cartofilor. foto NICOLAE GHEORGHIU
de înalta responsabilitate citoreşti din ţară, secreta- {Continuare în pag. a 3-a)
Se acţionează cu răspundere pentru
Sărbătorim astăzi Ziua anul şcolar trecut, în con­
învăţătorului. Este ziua în Ziua învăţătorului diţiile limitării la jumăta­
care ţara, poporul, parti­ te a numărului de parti­ asigurarea necesarului de furaje
dul aduc un cald omagiu cipanţi în etapa republi­
acelora care, fără odihnă, P.C.R. din 24 iunie, de Ia Şcoala hunedoreană se cană. Sînt izbînzi la care La C.A.P. Deva stăm de tată în întregime, iar can­
răspîndesc lumina ştiinţei tribuna căreia secretarul prezintă la sărbătoarea de s-au adăugat, în aceste vorbă cu Ioan Popa, şeful titatea de furaje obţinută
de carte şi se ocupă de general al partidului, tova­ azi cu demnitatea unui zile, 193 de titluri de lau­ fermei zootehnice, care ne — 25 tone — a fost trans­
educarea şi formarea ti­ răşul Nicolae Ceauşescu, loc onorant în întrecerea reat în finala celei de-a spune că pentru cele 900 portată şi depozitată. Din
nerei generaţii. Omagiem a adresat însufleţitoare în­ socialistă pe ţară, în con­ Vl-a ediţii a Festivalului bovine şi 1 460 ovine, cîte suprafaţa ocupată cu tri­
unul dintre detaşamente­ demnuri la muncă celor diţiile înnoirii continue a naţional Cîntarea Româ­ are unitatea, necesarul de foi s-au recoltat 21 ha, iar
le de seamă ale intelectua­ investiţi cu nobila misiu­ mijloacelor de instruire şi niei şi alte 83 pentru crea­ furaje, conform balanţei 70 torie de furaje s-au
lităţii patriei — oamenii ne de a pregăti generaţia educare. Este argumentul ţie artistică. Şi tot în acest întocmite, este de 1200 adus în baza furajeră. Din
şcolii, cei care şi-au asu­ de mîine. Este şi temeiul strădaniilor celor peste an, şcoala noastră a fost tone fîn, 3 000 tone sucu­ 41 ha fineţe, s-au recoltat
mat nobila misiune de a pentru care cadrele didac­ 5 000 de cadre didactice şi, încununată cu aurul şi lente şi 700 tone grosiere. 15 ha, iarba tăiată fiind
înfăptui politica partidu­ tice, elevii şi studenţii, desigur, ale celor ce be­ performanţele de răsunet — Sînt condiţii să se încă în cîmp, urmând s-o
lui în domeniul învăţă- părinţii acestora, făcînd neficiază de îndrumarea european şi mondial ale realizeze aceste cantităţi de aducem în curînd.
mîntului. bilanţul muncii ele educa­ lor. Zestrea didactico-ma- gimnasticii hunedorene. furaje, tovarăşe inginer ?
de
Cooperativa
agricolă
în această zi de vară, ţie şi instruire din anul terială a şcolii hunedore- Sărbătoarea de azi în­ — Sînt. Avem culturi producţie din Bîrcea Mică
sărbătoarea oamenilor şco­ de învăţămînt 1986—1987, ne a fost îmbunătăţită în seamnă pentru oamenii frumoase de orz şi grîu, are nevoie pentru iarna
lii se desfăşoară în cli­ raportează cu mândrie re­ acest an de învăţămînt cu şcolii hunedorene emoţie, porumbul evoluează bine, următoare de 250 tone fîn,
matul mobilizator generat zultatele obţinute, ca Un noi dotări, iar cu spriji­ bucurie, îndemn. Emoţia are o densitate optimă la 727 tone suculente şi 218
de angajarea responsabi­ profund şi fierbinte oma­ nul comitetelor cetăţeneşti pe care o încearcă cele hectar, astfel că evaluăm tone grosiere. S-au asigurat
lă a oamenilor muncii la giu adus partidului, con-, de părinţi şi al întreprin­ 62 de cadre didactice pen­ o producţie secundară bo­ toate condiţiile pentru a
îndeplinirea sarcinilor de ducătorului său, pentru derilor patronatoare au tru care clopoţelul a sunat gată de paie şi coceni. La
producţie pentru a întâm­ condiţiile de învăţătură fost amenajate şi puse în pentru ultima oară în a- suculente nu se ridică, de se realiza şi chiar depăşi
pina cu fapte demne Con­ create tinerei generaţii ca­ funcţiune noi cabinete şi cest an şcolar şi cărora asemenea, probleme deoa­ aceste cantităţi. Ing. Ti-
ferinţa Naţională a parti­ re creşte şi se formează laboratoare. azi, colegi şi elevi, părinţi rece avem 10 ha cu sfeclă beriu Basarab, preşedin­
dului şi aniversarea a pa­ pe pămînt hunedorean. Condiţiile moderne de şi prieteni le aduc prino­ furajeră care este întreţi­ tele unităţii, arăta :
tru decenii de la procla­ Sînt roadele aplicării în instruire şi educare au sul de mulţumire şi recu­ nuta în bune condiţii şi se — De mai mulţi ani nu
marea Republicii. Ziua în­ viaţă a hotărîrilor Con­ stimulat şi strădaniile, a- noştinţă pentru viaţa trăi­ vor însămânţa 180 ha cu avem probleme în ce pri­
văţătorului îşi' deschide gresului al XlII-lea al cestea imăsurîndu-se azi tă şi dăruită formării ge­ porumb în cultură dublă veşte asigurarea necesaru­
zorii sărbătorii în atmo­ partidului şi ale primului prin izbînzile cucerite în neraţiilor de tineri. după orz şi grîu. lui de nutreţuri.
sfera însufleţitoare cu ca­ Congres al ştiinţei şi în- întrecerile pe discipline La mulţi ani, stimate — Ce condiţii există în — Ce suprafeţe de f u r a ­
re intelectualitatea româ­ văţămîntului, care au in­ de învăţămînt şi pe me­ educatoare, stimaţi învăţă­ ce priveşte fibroasele ? je arc î n cultură unitatea
nească întîmpină apropia­ vestit şcoala românească serii. Continuînd şi confir- tori şi profesori ! Sănătate — Şi aici ne străduim în acest an şi care este
tul forum — cel de-al cu noi şi importante răs­ mînd nivelul calităţii în- şi putere de muncă, noi să asigurăm necesarul. stadiul recoltării acestora ?
III-lea Congres al educa­ punderi, este rodul îndru­ văţămintului hunedorean, izbînzi in nobilul efort de Avem în cultură 10 ha cu — 15 ha cu trifoi, 10
ţiei politice şi culturii so­ mării permanente şi aten­ ancorat în realitate şi ser­ formare a generaţiei de lucerna, 32 ha-cu trifoi şi ha cu fineţe naturale şi
cialiste. ţiei cu. care secretarul ge­ vind realitatea, aceste în­ mîine pentru a situa în- există 41 ha fineţe natu­ am reţinut din păşune o
Sărbătoarea cadrelor di­ neral al partidului, tova­ treceri au fost încununate văţămîntul hunedorean la rale. .
dactice are loc la cîteva răşul Nicolae Ceauşescu, cu 159 de premii şi men­ înălţimea şi sarcinile în­ — Care este stadiul re­ TRAIAN BONDOR
zile de la încheierea lu­ înconjoară tînăra genera­ ţiuni pe ţară. Un rezultat credinţate de partid şco­ coltării acestor suprafeţe?
crărilor plenarei C. C. al ţie. . superior celui obţinut în lii româneşti ! — Lucerna a fost recol­ (Continuare în pag. a 2-a)