Page 98 - Drumul_socialismului_1987_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI h

A
Sarcina concretă pentru fiecare comunist întreţinerea culturilor

este o sarcină a biroului organizaţiei de bază {Urmare din pag. 1) nici un kg de siloz (!). Pe la prăşitul porumbului pe
C.A.P.,
tractoristul
Iile
15 ha şi la strîngerea fu­
Cornea, eu tractorul 41 BQD rajelor (sînt depozitate 350
şor, care şi duminică au 3706, l-am găsit ducînd fu­ 20,00 Telej
La uzina nr. 2 de pre­ ţeze o răspundere con­ exemple. A fost nevoie fost prezenţi la strîngerea raje cu remorca în gospo­ tone fîn — n.n.), acţiuni 20,20 Viajp
la care se remarcă apor­
parare a minereurilor de cretă ? de montarea unei conduc­ şi transportul furajelor. dăria lui Dumitru Murc- tul lucrătorilor Dumitru '”',03 Film
,.1'Tui
la Coranda-Certej îl cu­ — Folosim mai multe te de dirijare a sterilului Incepînd de ieri, la a- şan, fără nici un fel de Andrei, Vasile Constanti- vlteai
noaştem pe tovarăşul Za- modalităţi. Biroul pune şi hidrocicioanelor, lucrare ceastă unitate s-a trecut taxare (?). Cum este oare nescu, Cornel Avram, Du­ Prcin
harie Arieşan, secretarul faţă în faţă fiecare pro­ încredinţată formaţiei con­ la aplicarea celui de-al posibil ca motorina să fie mitru Voronca şi Anghel ducţii
di» 11
organizaţiei de bază, cu blemă din uzină, care tre­ cluse de comunistul Petru treilea tratament la cultura folosită pentru a trans­ Avram. întruelt comple­ 21,30 Tcleji
care purtăm o discuţie pe buie rezolvată, cu cei ca­ Gherman. In cadrul discu- cartofilor, lucrare pe care porta furaje la gospodă­ xul mai are de transpor­
o temă destul de comună re dispun de capacitatea ţi'lor individuale, de re­ o fac tractoriştii Stelian riile cetăţenilor ? Toate tat circa 100 tone furaje,
pentru munca de partid, maximă de a-i răspunde gulă, biroul face fiecăruia Stanciu şi Gheorghc Dan- acestea se petreceau în era bine dacă, duminica,
anume cum procedează bi­ cu eficienţa cerută. In fe­ nu numai recomandări, ci ciu. Pregătirile pentru se­ timp ce am întîlnit căruţa ajutorul promis do consi­
roul organizaţiei de bază lul acesta obţinem un e- încredinţează şi unele sar­ cerişul orzului şi grîului, C.A.P., condusă de Mihai liul popular orăşenesc se
pentru ca fiecare comu­ ehilibru între sarcini şi cini, pe care le trecem în ce ocupă 280 ha, sînt în­ Bîe, care se ducea pe cîmp materializa în fapte. BUCURE
tlloprogran
nist să poată aduce o con­ puterea de îndeplinire. procesul verbal. De pildă, cheiate, existînd realmen­ să aducă un bidon gol de 0,15 Sfatul
tribuţie cit mai însemnată Toate acestea le cuprin­ lui Nicolae Sicoe i s-a dat te condiţii ca — aşa cum apă, lăsat cu o zi înainte La ferma nr. 8 din Bă­ La ordine;
!n buna desfăşurare a ac­ dem într-o evidenţă clară, în răspundere să urmă­ a cerut secretarul gene­ pentru cosaşi (!). Dacă mai cia a A.E.S.C.Ii. Sîntan- cultură; 7,
7,:J0 Azi î
tivităţii politico şi econo- pe care o supunem discu­ rească zilnic starea digu­ ral al partidului, tovară­ amintim că păşunea, înce- drei l-am întîlnit pe eco­ Revista pi
mico-sociale din unitate. ţiei adunărilor generale lui de la iazul de decan­ şul Nicolae Ceauşescu, pro­ pînd din jurul sediului nomistul Gheorghc Măie- rlerul me
Acceptăm că pentru a- din ianuarie a fiecărui an. tare, şefului de echipă de ducţia să fie strînsă în C.A.P., este năpădită de raş, care nc-a spus că, du­ Buletin tl
eeasta este nevoie de un Aici, ceea ce a conceput la iaz-pompe pe Mureş, mai puţin de patru şi, scaieţi şi nimeni nu se minică, singura activitate Răspunde»
lor; 10,00 li
climat de, muncă, seriozi­ biroul se îmbogăţeşte, mai loan Petre — să împrej- respectiv, zece zile bune gîndeşte să intervină pen­ în desfăşurare este iriga­ 10,05 Micri
tate şi răspundere, care să primeşte unele corecţii. muiască staţia de pompe, de lucru în cîmp. Zilnio tru curăţarea ei, reiese cu rea tomatelor. Nevoia acu­ rilor; 10,35
stimuleze angajarea. Un De la început cuprin­ lui Ionel Ghirlanda .şi Vio- se face controlul stării de destulă claritate că pre­ tă de intervenţie cu forţe, fonic; 10,1
11,00
Bule
element important al cli­ dem pe marea majoritate rel Apahidan — să se o- coacere pentru a declanşa zenţa şefului de fermă tre­ mai ales la prăşit şi pli­ 11,03 Univc
matului îl constituia încre­ a comuniştilor cu sarcini cupe de un grup de tineri la timp — în această săp- buie să se facă mai mult vit, este simţită în spe­ 11,25 Din cî
dinţarea unor sarcini con­ permanente. Pe de altă care să poată executa lu­ tămînă — secerişul. O simţită în organizarea şi cial la ceapă, unde pe cî­ şurile popt
crete fiecărui comunist, problemă ce ridică semne conducerea activităţii. Mai teva hectare cultura este Buletin de
mc
Revista
astfel incit, într-un fel. de întrebare este aprovi­ semnalăm şi faptul că în­ mult îmburuicnată. în 12,35 Din
suma lor să asigure cu­ VIATA DE PARTID zionarea cu sfoară pentru tr-un lan de orz de lîngă sprijinul celor 60 de lu­ clorului; i:
prinderea tuturor proble­ balotat, deoarece din ne­ sediul C.A.P. gîştele cetă­ crători permanenţi au fost la 3; 15,00
ră
radio-tv.
melor şi laturilor muncii, cesarul de 1500 kg s-au ţenilor din sat au trecut repartizaţi şi elevi, inclu­ tal de opei
iar pe de altă parte, şi parte, altor membri de crări de complexitate- mai asigurat doar 200 kg(?). siv de la liceul din Si­ teneu. cir
prin aceasta, fiecare mem­ partid le repartizăm sar­ marc. Această din urmă La C.A.P. Tîmpa, in tar­ vîrtos la „seceriş”, fără ca meria, dar nefiind bine nici; 10,00 cîiite
10.15
bru de partid să reprezin­ cini prin planurile de sarcină a fost dată ca ur­ laua „Răstoci", l-am găsit cineva să se sesizeze de coordonaţi do către cadre­ şl revoluţi
te o componentă activă a muncă trimestriale, care mare a faptului că tocmai pe tractoristul Ion Arun- acest lucru. Iată de ce ne le didactice, ei nu-.şi rea­ Buletin de
organizaţiei. au şi termene scadente, tovarăşii Ghirlanda şi A- cuteanu, care făcea tra­ aşteptam ca şi tovarăşul lizează normele stabilite Hadlogazcta
acestea putînd fi indivi­ pahidan semnalau că în­ Traian Cristoiu, care răs­ şi, în plus, din neatenţie, 17,33 Intcrpi
— Aşa stînd lucrurile, tamentul împotriva manei punde din partea comitetu­ că populară
cum conccpc biroul orga­ duale sau colective. O altă tr-o anumită perspectivă la cultura cartofilor. Era lui comunal de partid de diminuează densitatea cul­ scrii: * Bu
* 1987 — A
nizaţiei de bază această categorie de sarcini le dăm uzina va rămîno eu un nevoie şi de prezenţa în activitatea C.A.P. Tîmpa, turilor ce le au de în­ tei Naţional
latură a propriei sale cu prilejul discuţiilor in­ număr redus de oa­ cîmp a inginerei Marin să fie prezent în unitate, treţinut. Interlocutorul lui; 19,00
munci, tovarăşe secretar ? dividuale, precum şi cu meni de calificare cores­ Bacîu pentru a suprave­ să se implice cu toată ne-a spus că, pînă acum, Ştiri; * Muz
— întîi de toate, repar­ prilejul efectuării unor punzătoare, drept pentru ghea calitatea lucrării, dar răspunderea în organizarea ferma a livrat produse în 1»; 2o,oo
20.15 Meniu­
tizarea de sarcini concrete lucrări mai importante, care biroul a considerat am găsit-o la sediu unde temeinică şi buna desfă­ valoare de peste 200 000 lui ro 1
tuturor membrilor de de reparaţii sau interven­ să întărească răspunderea — ne-a spus — se ocupă şurare a lucrărilor. Pe la lei şi că în actualitate se suge-
partid este o treabă, o sar­ ţii, ori do altă natură. comuniştilor în pregătirea de prepararea soluţiei şi ora 11 se 'afla la consi­ află recoltarea şi valorifi­ într-
poet»,
cină a biroului organiza­ — Observăm că aveţi tinerilor. Exemplele ar pu­ de cîntărirea furajelor. Ne liul popular, nici vorbă să carea verzei de vară. A- muzicala; 23
tea continua.
ţiei de bază. Noi privim un adevărat sistem de lu­ aşteptam să-l găsim în treacă pe la C.A.P. Adu- ducem în atenţia consilii­ letin de ştir
o asemenea problematică cru în această privinţă, — Bănuim că şi con­ unitate şi pe şeful fermei cîndu-i la cunoştinţă defi­ lor populare şi conduceri­
ţinînd scama do comple­ care ni se pare suplu şi trolul exercitat de birou zootehnice, Gheorghe lo- cienţele întîlnite, a recu­ lor unităţilor agricole din
xitatea muncii, de priori­ dinamic. Aţi vrea să daţi este bine organizat. van, avînd în vedere si­ noscut cu seninătate că C.U.A.S.C. Simeria, avînd J I N E R
tăţile ei fireşti, de capa­ citeva exemple care să ---- Noi zicem că. da. Cu tuaţia precară în care se „asta-i situaţia". Este a- în vedere că există re­
citatea de angajare şi res­ ilustreze funcţionalitatea regularitate, doi-trei tova­ găseşte asigurarea fura­ devărat că pe la C.A.P. surse de apă şi posibili­
ponsabilitate a fiecărui acestui mod de a lucra ? răşi prezintă informări în jelor. Ni s-a spus însă că Tîmpa a trecut tovarăşa tate de irigare, necesitatea DEVA: Xe
membru de partid, dar şi —• Po lingă membrii bi­ adunările generale asupra el are o deviză proprie: Dina Dachin, ' secretarul unei preocupări mai sus­ în metrou —
udarea
(Patria);
v
pă­
de faptul că şi angajarea roului, mai sînt cu sarcini modului în care îşi duc la „nu servesc (a se citi nu comitetului comunal de ţinute pentru altor supra­ (Arta); ut
şunilor
şi
sarcinile
încre­
şi responsabilitatea sînt permanente tovarăşii care îndeplinire Pînă în prezent, vin la lucru — n.n.) du­ partid, dar concret nu a feţe, în scopul creşterii Carmen — •
să
minica".
prisos
De
dinţate.
(Modern
—
educabile, toţ prin sarcini. au fost aleşi în conduce­ mai bine de jumătate au mai spunem că în lipsa rezolvat nici o problemă, producţiei de furaje şi dragoste ~îo
De aceea, avem în vede­ rea grupei sindicale, or­ prezentat asemenea infor­ lui, viţeii stătedu neadă­ întoreîndu-se în mare gra­ lapte, preocupările în a- Desculţ in i
Iubit
re şi experienţa profesio­ ganizaţiilor U.T.C. şi de mări. Alţii sînt chemaţi în paţi pe caniculă, pînă la bă la Băcia. Fireşte, un ceastă privinţă fiind a- ra); r
(Castel);
nală şi politică a comu­ femei, propagandiştii de faţa biroului pentru a fa­ ora 11, deoarece îngriji­ asemenea mod de „impli­ proape inexistente. Răzbunarea
Sa
(Parîng);
niştilor, acuitatea şi strin­ la toate formele de învă- ce acest lucru. Ambele for­ toarea ce-i are în primire, care" în conducerea acti­ Aspectele relatate evi­ (7 Noiembrir
genţa rezolvării unor sarcini ţămînt politico-ideologic, me, ca şi analizele pe di­ Ioana Bota, era şi ea... vităţii din agricultură a denţiază cerinţa unei te­ la Vaji Goi
economice, sau politice con­ membrii colectivului de ferite probleme economi- acasă .şi nimeni nu se în­ factorilor de conducere din meinice organizări a mun­ LUPENI: Pi
l'ii
(Cultural
crete. redacţie al gazetei de pe­ co-sociale şi politice, din vrednicea să dea drumul unitate şi de la nivelul co­ cii în fiecare unitate şi Atkins (Luci
adunările generale, au me­ apei în jgheaburi. Că strîn- fermă, astfel îneît timpul NEA: II iul
— Am înţeles că efecti­ rete, agitatorii şi alţii. Şi nirea să menţină în orga­ geroa şi asigurarea fura­ munei nu este de natură bun de lucru, forţele şi tor (Minerul
vul organizaţiei de bază la categoria efectuării u- nizaţia de bază, în uzină jelor este o acţiune orga­ să asigure valorificarea mijloacele mecanice să fie ŞA: La rflsi
Ui
se ridică la 53 comunişti. nor lucrări sau suprave­ un bun climat de muncă nizată necorespunzător ne-o eficientă a potenţialului de folosite cu randament ma­ citorese); în cin t;
mai
Cum procedaţi pentru ca gherii unor zone ale pro­ responsabilă. dovedeşte şi faptul că uni­ care dispune C.A.P. Tîmpa. xim pentru obţinerea de- inai atrâpii'-
fiecăruia să i se încredin­ ducţiei vă pot da cîteva CORNEL ARMEANU tatea nu are depozitate Duminică, la A.E.I.C.I.O. recolte superioare la toa­ zat); ’ir
l
decît circa 60 tone fîn şi Simeria s-a muncit cu spor te culturile. O .
Dcscopci„o
Comerţul stradal intre ceea ce BAI: Ct
(Flacăra)
(Casa di
ŢEG: II
eia);
este şi ce (frumos) ar putea fi! ochi luminoşi
Prinţul fals
cultură); SI5
De la intrarea în oraş mai scris : cei care oferă să acorde atenţie sporită peraţiunoa „Ci
(Mureşul);
H.l
dinspre Deva, prin fru­ în gura mare articole de acestei activităţi. fantezie (Lumi
moasa „gură de mină" cu calitate îndoielnică. Dar — Dar este necesar ca LARI: Jazz
„Noroc bun" pe emblema o fac, „cu acte în regulă". si conducerea I.C.R.T.I. iul).
în semicerc, am umblat Chioşcurile comerţului Deva să onoreze cu mai
pe jos pînă la ieşirea din de stat se mulţumesc să multă promptitudine co­
oraş, spre Ţebea. Căutam... pună pe pervazurile gemu­ menzile la articolele de
comerţul stradal. L-am leţelor două bluze şi o confecţii, textile, tricotaje,
găsit în centrul civic, la pereche de sandale, lu­ articole pentru femei, băr­ Rezultatele
ceplionale dli
unitatea nr. 81. condusă crătoarele stau în coate "şi baţi şi copii, articole de- FAZA I
de Mărioara Ganea. Aici aşteaptă să... năvălească Extr. I : 83,
se ofereau trecătorilor clientela. Aşa se face co- sezon, bineînţeles, care se 71, 83. 27, 1, 0,
I Ixtr. a ll-a
înngoşi calzi .şi „Zmeurcl" pot desface prin comerţul i)0, 63, 3, G,
• ece. In apropiere mai stradal — continua eco­ 2G, 57 ;
sînt şase mese, destinate nomistul Petru Stroescu. | J )xtr. a III-
7, 33, 82, 33,
"înzării altor mărfuri — ÎN ORAŞUL BRAD Ştim bine că acest gen de g 71), 5, 29
textile, confecţii, maro- comerţ înlesneşte cumpă- S Extr. il IV-
chinărie ctc, dar nu se rătorilor economisirea I 55, 64, 9, 21,
vindea nimic. încă nu merţ stradal'! Şi, reţineţi, timpului, descongestionea- | 31), 73, 7G
veniseră vînzătoarele, deşi într-o piaţă ! ză interioarele unităţilor A.E.I.C.I.O. Simeria. Se lucrează cu răspundere la strîngerea producţiei de furaje. FAZA A IT-
Exlr. a V-
ora era spre zece. Pînă la ieşirea din oraş comerciale, vine, într-un 05, 27, 45, 79 ;
spre Ţebea, n-am găsit alt cuvînt, în întîmpinarea Extr. a Vi-a
Comerţ stradal cum nu 59, 37, 23 ;
ar trebui să mai vedem comerţ stradal. Aşa că cerinţelor .şl preferinţelor Se acţionează cu răspundere Extr. a VII-
am întîlnit în faţa uni­ ne-am întors la birourile publicului cumpărător. Pu­ 77, 31. 49, 70.
tăţii C.L.F. nr. 2. Sosise­ r.C.S. Mixtă Brad. tem realiza la Brad un (Urmare din pag. 1) foi, întreaga recoltă — 86 alţii. Ştiind că în anii
ră diferite legume proas­ — Există preocupare comerţ stradal frumos, efi­ tone — a fost transpor­ trecuţi unitatea a avut
pete, dar în loc să orga­ pentru extinderea şi diver­ cient I suprafaţă de 10 ha. Prima tată şi depozitată. Se efec­ mari necazuri cu furajele Greiwe
nizeze o bună vînzare, la sificarea comerţului stra­ ...Oamenii care răspund coasă la trifoi a fost în­ tuează prima coasă pe ne-am interesat dacă în
mai multe puncte, gestio­ dal — sublinia Laurenţiu de comerţul Bradului ştiu cheiată, în aceste zile e- fîneţele naturale — pînă viitoarea stabulaţie situa­
nara Rodica Raţ se în- Verdeş, economist, care deci ce au de făcut pen­ fectuîndu-se transportul în prezent lucrarea, efcc- ţia se va repeta. Interlo­ Pentru azi : \
cuiase în unitate. Zicea că răspunde şi de o anumită tru mai buna organizare recoltei, activitate ce se tuîndu-se pe 10 din cele cutorul ne-a dat un răs­ ii călduroasă,
variabil, mai m
tace... curăţenie. Afară, parte din organizarea a- a acestei forme de comerţ realizează cu atelaje, în 26 ha. Mihai Lăpugeanu, puns negativ pe care l-a Gu totul Izolat
o vînzătoare reuşea doar cestei activităţi de servire de întîmpinare. Vom re­ exclusivitate. A început inginerul şef al unităţii, şi argumentat prin măsu­ de deal şi munl
să creeze nemulţumiri publică. Vom primi curînd veni pentru a consemna şi prima coasă la fineţe. ne spunea că pînă vineri, rile luate de conducerea dea averse de p
soţite de dese
cumpărătorilor. în plus, de la Suceava încă şapte cotitura calitativă care, Producţia obţinută este 3 iulie prima coasă se va cooperativei în acest sens. lcctricc. Vîntul
permitea unor cumpărători, tonete, le vom amplasa nu ne îndoim, va apare bună si sperăm să ne asi­ încheia, la recoltarea, S-au cosit marginile de slab pînă la
..¿le-ai casei”, să-şi alea- în locuri potrivite, cău­ în zilele următoare în gurăm necesarul de fi­ transportul şi depozitarea drumuri şi şanţuri, toate Temperaturile n
ţă marfa. tate de populaţie. înca­ comerţul stradal al Bra­ broase. furajelor participînd un nutreţurile sînt adunate vor fi cuprinse
şi 21 de grade,
în piaţa oraşului fao drăm cîteva remiziere, dului. La Cooperativa agricolă mare număr de < coopera­ şi depozitate cu cea mai maxime între
„comerţ stradal", la tarabe gestionarii care au tonete GH. I. NEGREA, de producţie din Cristur tori printre care Ladislau mare grijă, se evită con­ grade. Izolat ceo
improvizate, oameni des­ stradale vor fi puşi mai AL. JURCA, s-a încheiat prima coasă Herţeg, Alexandru Szabo, sumul de nutreţuri în neaţa. (Meteorul
serviciu Liana ’ţ
pre care ziarul nostru a mult la treabă, obligaţi corespondent pe cele 36 de ha cu tri­ Alexandru Herţeg şi mulţi timpul verii şi toamnei.