Page 1 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 1
în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
P&rU FTARI DIN TOATE TARILE. UN1Ţ1-VA
la plenara comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi
a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale
mmooís;
Preocupări susţinute pentru valorificarea
IJUDţŢL'S.
superioară a rezervelor de minereuri
cu conţinuturi scăzute în metale
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAW HUNEDOARA Al P.C J
Dezvoltarea dinamică,' Muncii şi a Consiliului Su cu 9,6 la sută, iar la con
Şl AL C O A I S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A W pe plan intensiv, a eco prem ■ al Dezvoltării Eco centrat colectiv cu cile 4
nomiei naţionale în actua nomice şi Sociale, în di la -sută. Conţinuturile do
la etapă impune . sarcini recţia mecanizării la ma metale (ia zinc şi plumb)
Anul XXXIX, nr. 9 212 MIERCURI 4 pagini - 50 bani mobilizatoare şi acţiuni ximum a operaţiilor, a in în steril au fost reduse cu
energice pentru asigura troducerii automatizării şi cît.e 10 la sută.
rea unei baze de materii robotizării în procesele de Rezultatele deosebite cu
primo corespunzătoare, producţie, exploatării la care ne prezentăm la fi
pentru valorificarea supe capacitate a utilajelor din nele acestui. semestru sînt
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA rioară a acestora. Nu dis dotare, organizării supe rodul eforturilor colective
punem de zăcăminte uria rioare a producţiei şi a ale oamenilor muncii din
şe şi foarte bogate, motiv muncii, aplicării ferme a uzină, ale cadrelor tehni-
pentru care inteligenţa ro principiilor noului meca co-inginereşti, privind par
Strîngerea furajelor şi pregătirea mânească, alături de con nism economîco-financiar, ticiparea . acestora într-o
măsură tot mai mare la
şi
profe
ştiinţa
politică
sională. este tot mai mult colectivul uzinei noastre soluţionarea problemelor
se prezintă la sfîrşitui se
ecerişului-în centru! preocupărilor prezentă şi valorificării su mestrului întîi 1987 cu tehnice şi organizatorice
în
cunoscută
cu
ne-am
confruntat
care
domeniul
perioare a rezervelor de realizări importante în în producţie. Randamente
Lucrătorii din fermele tean, Nicolae Ţurcaş şi pe 90 de ha, ovăzul de pe minereu cu conţinuturi producţie. Gîteva exemple de extracţie superioare, cît
\.S. Mintia acţionează alţii. în raport de starea 80 de ha şi griul de pe 350 scăzute. De altfel, este o edificatoare: şi produsele finite cu ca
1 întreaga âspundere culturilor şi de gradul de ha, iar pentru însămînţa- performanţă deosebită ca • La minereuri cuprife lităţi ridicate s-au obţinut
.entru a transpune în via îmiburuienare, dacă va fi rea culturilor duble sînt din minereuri din ce în re şi complexe prelucrate ca urmare a unei analize
ta sarcinile subliniate de nevoie se intervine în destinate 200 ha. Toate ce mai sărace în conţinu prevederile de plan pe minuţioase a fluxului teh
. icretarul general al parti continuare cu praşile. pregătirile pentru seceriş, turi utile, să se obţină primele şase luni au fost nologic, urmată de recon
dului, tovarăşul Nicolae O preocupare deosebită inclusiv probele cu boabe produse finite cu. calităţi depăşite cu 44 000 tone. siderarea şi modernizarea
< ,'eauşcscu, privind reali există pentru strîngerea la combine .şi instruirea din ce în ce mai ridicate. acelor faze clin flux care
zarea în cele mai bune şi depozitarea fără pier mecanizatorilor, sînt în Colectivul Uzinei de • La metale în concen constituiau puncte îngus
ondiţii a lucrărilor din deri a întregii recolte de cheiate, stabilindu-se tot preparare a minereurilor trate livrate.economiei na te şi aveau eficienţă eco
ampania agricolă de vară. furaje. în actualitate se odată graficele de lucru Deva se poate mîndri, în ţionale, în aceeaşi perioa nomică scăzută.
Directorul unităţii, ing. află depozitarea fibroase pe ferme în vederea des ultimii ani, cu multe reu dă, s-a obţinut un spor în anul 1986 am expe
Frai an Mihăilă, ne-a făcut lor, prima coasă fiind în făşurării lucrărilor în flux. şite pe plan tehnic, a că valoric de 14 milioane iei. rimentat cu rezultate bu
irecizarea că, în ceea ce cheiată pe toate cele a- Combinerii Ion Greţu, Ion ror eficienţă se reflectă în • Randamentele de ex ne înlocuirea în totalitate
priveşte lucrările de între proape 200 ha cultivate cu Lazăr, Constantin Butoi, rezultatele obţinute atît în tracţie a metalelor au fost a reactivilor din import,
ţinere a 'culturilor, s-au trifoliene şi perene. Pînă cincinalul 1981—1985, cît depăşite la plumb cu 8,1 specifici minereurilor de
aplicat cîte două praşile acum s-au adunat în ba Iosif Soloc şi alţii, sînt şi în primii ani ai actua la sută, ia zinc cu 2,6 la
pe. întreaga suprafaţă o- zele furajere, în special gata ca la momentul po lului cincinal. Acţionînd sută, la cupru cu 2,6 la Ing. HORIA SÎRBU
jiipaţă cu porumb 7- 524 la fermele din Lăpuşnic, trivit să intre cu combi în spiritul indicaţiilor date sută. şef brigadă
ha .şi sfeclă furajeră — 50 nele în lanuri, starea de de secretarul general al • Comparativ cu ace- producţie preparare.
de ha, iar la cartofi sc Mintia -şi Mesteacăn, peste coacere a acestora fiind partidului la recenta ple caşi etapă a anului treeut. Mina Deva
face, combinat, tratamen 400 tone fin din cele 1 000 ' . urmărită permanent de nară comună a' Consiliului calitatea concentratelor a
tul II împotriva gînda'cului care se vor realiza la '.şefii'fermelor. Măsurile în Naţional al Oamenilor fost îmbunătăţită la cupru (Continuare in pag. a 2-a)
din Colorado şi III împo prima coasă, precum şi 800 treprinse Îa această unita- o v>
triva manei, pe cele 80 de tone suculente. . te . dau cer.ţitjidinea că în ■ -A?*,
ha. La aceste acţiuni s-au Atenţie maximă este a- treaga recoltă de cereale
remarcat mecanizatorii cordată şi secerişului. Uni păioase va fi sţrînsă şi ÎN ZIARUL DE AZI :
Toader Ban. Nicolae David, tatea are de recoltat orzul înmagazinată fără pier Sărbătorirea
’in Fodoca, Viorel Mun de pe 200 ha, orzoaica de deri.
In fermele de legume - activitate rodnică O CURIER SOOAL-CETĂ- Zilei învăţătorului
ŢENESC. Din cuprins:
• Eforturi zilnice pen Poporul nostru ci oma cetăţeneşti de părinţi, mii
Hărnicia şi priceperea priveşte lucrările de în actualitate se află valori tru buna servire a că giat, ieri, cu sentimente de cadre d dactice.
legumicultorilor din fer treţinere, se acţionează la ficarea producţiei - de var lătorilor • Locuri la de adincă preţuire şi con Corolarul strădaniilor de
mele A.E.S.C.H. Deva se cea de-a treia praşilă ane- ză, pînă acum livrîndu-se Liceul industrial nr. 1 sideraţie, oamenii învestiţi, puse în anul şcolar 1986- L
regăsesc în fapte de mun canică şi lă finalizarea circă 150 tone din 300 to alături de familie şi orga 1987 a relevat pasul im- !
că demne de evidenţiat. celei de-a doua manuale. ne prevăzute. De aseme Deva, pentru noul an nizaţiile revoluţionare de portant făcut de învăţă- }
Pe cele 418 ha cultivate De menţionat că, datorită nea, zilnic se recoltează .şi şcolar • Semnal • copii şi tineret, cu 'nobila mîntul liunederean pe ca
uU legume se desfăşoară sprijinului acordat de or se predau la desfacere cîte Popasul Strei în aş misiune socială de a creş lea înfăptuirii botărîrilor
permanent o activitate sus ganele locale de partid 3,5—4 tone ceapă verde, teptarea oaspeţilor de te, educa şi forma pen Congresului al XIII-lc# şi
ţinută, forţele fiind diri şi de stat, unităţile eco iar la fermele de solarii tru v'aţă generaţia de a programului adoptat de
jate la combaterea buru nomice din municipiu; în s-a trecut la valorificarea 'duminică • Dialog cu mîine. Sărbătorirea „Zilei Congresul ştiirrtoi şi învă-
ienilor prin praşile me tre care I.C.I.T.P.L.C.I.M., producţiei de ardei şi ro cititorii • In căutarea învăţătorului" s-a desfăşu ţămîntului, procentajul bun
canice şi manuale, cît şi Centrala m i n i e r ă, şii, cantităţile oferite pen răcoritoarelor, c a r e rat în climatul înălţător în . de promovabilitate în con
la completarea deficitu I.P.I.C.C.F., I. C. S. M. I., tru aprovizionarea' popu „sînt din abundenţă", care ţara întîmpină prin diţiile reducerii substanţia
lui de apă din sol, prin I.C.R.A., cooperativele „Mu- laţiei sporind substanţial fapte demne Conferinţa le a mediocrităţii, roade
aplicarea udărilor conform reşul" şi „Progresul" pre în perioada următoare. dar nu se găsesc... Naţională a partidului şi le integrării procesului in
graficelor stabilite pentru cum şi şcolile repartizate In fermele pomicole .so apropiatul forum - cel structiv-educativ cu cerce
fiecare fermă. în coca ce au dat un ajutor do nă acţionează pentru aplica B Materializarea propu de al lll-lea Congres a! tarea şi.. producţia, succe
dejde la buna desfăşurare rea tratamentelor fitosa- nerilor - factor de. educaţiei politice şi cultu sele din etapele republi
a lucrărilor de întreţinere nitare şi la arături, în rii socialiste, în atmosfera cane ale intrecerilnr pe
3S !
a legumelor. scopul combaterii buruie seamă în perfecţiona mobirzatoarelor îndemnuri discipline de înVă, V^'t ş'
Şl î
Paralel cu întreţinerea nilor şi diminuării pierde rea muncii şi realiza pe care secretarul general meserii (159), în '■e'âiţia'rij
şi aplicarea zilnică a udă rilor de apă din sol. rea sarcinilor al partidului, tovarăşul Vl-a a Festivalului na
rilor pe cîte 25—30 de hec Eforturile ce sc depun Nxolae Ceauşescu, le-a ţional „Cintarea României"
ga EXPOZIŢII. i.a şcoa- tare, se acordă atenţie spo în fiecare formă oferă ga adresat oamenilor muncii (193 titluri de laureat în
la generală nr. 1 Deva s-au rită recoltării şi valorifică ranţi îi că aportul asocia fll Un debut cu evoluţii :
deschis doua expoziţii cu la recenta plenară a C.C. întrecerile artistice şi 83
lucrări realizate de elevii rii producţiei. Inginerul ţiei la asigurarea auto- promiţătoare al P.C.R. pentru creaţie artistică - )
din ciclurile primar şi şef al asociaţiei, Li viu aprovizionării teritoriale va La Deva, Hunedoara, judeţul clasîndu-se pe pri- k
gimnazial în timpul anu Ghirca, ne-a relatat că în fi tot mai însemnat.
lui de învăţămînt. înde- Petroşani, Petrila, Lupeni, mul loc .pe ţară 1), perfor- i
minarea, fantezia, pricepe Vulcan, Uricani, Brad, O- mantele de răsunet euro- )
rea şi talentul s-au înlîl- râştie. Haţeg, Călan, Si- pean şi mondial ale g im- ^
nil în sute de exponate
j (cusături, ţesături, bro meria şi llia sărbătorirea nnstelor hunedofene. i
derii, lucrări în lemn etc.), „Zile" învăţătorului" s-a Momente înălţătoare în *
9 care aduc laudă autorilor transformat în calde ma
| şi îndrumătorilor lor. cadrul adunărilor au creat !
nifestări prin care slujito prezentarea Mesajului de !
© fgg DEZVOLTARE. După rii şcolii şi-au exprimat salut din partea Biroului |
j cum ne Informează Miriam
Hulinloni, contabil şef gînduriţe de stimă şi re Com'tetului judeţean Hu- i
• la Cooperaiiva meşteşugă- cunoştinţă faţă de partid, nedoara al P.C.R. şi a Co- )
1 renseă „Retezatul“ din o- de secretarul său ge
raşul Haţeg, secţia de mitetului executiv al Con- f
® sculptură în os, aparţină- neral, tovarăşul Nicolae sili ului popular judeţean, »
| tonre unităţii, s-a extins ca Ceauşescu, pentru grija a Mesajului de salut din ţ
pondere. Valorificând cu statornică pe care o poar
• bune rezultate reziduuri partea Ministerului Educa- i
| din industria locală, lucră- tă creşteţi' şi educării ti ţiei şi invăţămîntului, Co- ,
• lorii artizani produc aici, nerei generaţii, faţă de to mitetului Central al U.T.C., ?
1 pe lingă obişnuitele po-
varăşa academician doctor a Consiliului U.A.S.C.R., |
© doabs. şi diferite bibelouri
• din os, realizînd în medie inginer Elena Ceauşescu, Consiliului Naţional al Or- t
1 obiecte în valoare de preşedintele Consiliului ganlzaţiei Pionierilor, Co- *,
© :io noo lei lunar.
Naţional al Ştiinţei şi în- mitetului Uniunii Strrdica- |
I a CENTRU, O -MAI văţămîntului, care îndrumă telor din invăţămînt, Ştiin- |
B II UNA SERVIRE. In.-oraşul şi conduce cu multă com ţă, Cultură, Poligrafie, Pre
Brad, la cofetăriile „l,i-
1 Hacul“ şi „Delicia“, la pa- petenţă opera de dezvol să şi Edituri, adresa -'I
a tlscria „Favorit“, Ia res tare a şcolii româneşti. drelor didactice. In cadru! |
taurantele .„Moţilor“, „Cen- La adunările' festive d'n însufleţltor al adunărilor, i
I frai“ şi „Minerul“ CI ura-
• barza s-au amenajat fru cele 13 centre hunedore- 22 de cadre didactice din »
moase terase împrejmuite ne au participat reprezen judeţ au fost onorate cu ţ
cu verdeaţă, care asigură tanţi al organelor locale titlul de „Evidenţiat". S
servirea consumatorilor în
tr-o ambianţă plăcută. de partid şi de stat, ai Cuvintele de mulţumire i
organizaţiilor de copii şi şi recunoştinţă adresate 8
tineret, de masă şi ob de slujitorii şcolii, de re- &
I.a C.Á.P. Toteşti, brigada Cîrneşli aici iu lunca se acţionează eu hărnicie la slrin- şteşti, ai întreprinderilor
geroa furajelor. în imagine, Maria şi Pelrii Tásala, alaiuri de Silvia Ciorogar si loan
Moldovan, lucrează la st rî ii sul finului. patronqtoare şi comitetelor (Continuare în pag. a 2-a) ^
foto NICOLAE GHEORGHIU