Page 101 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 101
PROt'ETffRI DIN TOATE TĂKICE. UNIŢI-VĂ
| 22 de ani de la Congresul al ÎX-iea al P.C.R )
\
\ EFIGII ALE EPOCII NICOLAE
:
i ' ______________________________________________________
Dovada valorii şi angajării
rezultatele în muncă
In 1986, colectiyul Ca Ceauşescu", ca atîtea al instalaţii moderne, de con ,
rierei miniere Veţel-Min- tele în cei 22 de ani de diţii continuu îmbunătăţite 1
tia a împlinit 10 ani de la Congresul al IX-lea al de muncă şi viaţă pentru ^
Anul XXXIX, nr. 9 237 JOI, 30 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani existenţă. Jubileul a fost partidului. Cariera minieră oamenii noştri, pentru pre- ţ
sărbătorit cu bucurie şi en Veţel-Mintia a parcurs ra gătirea şi perfecţionarea ’
tuziasm. Motivul aniversarea voltării şi modernizării. lor profesională - arăta ţ
l-a
nu
pid şi sigur etapele dez
ing. Ionel Lazăr, directo- (|
atît
constituit
Vizita de lucru a tovarăşului deceniului de activitate, cit Drumurile celor 1 400 de oa rul unităţii. Iar ei, oame- i
meni ai muncii din cadrul
mai ales onoarea de a fi
nii, conştienţi că lucrează >
fost decorat cu „Ordinul unităţii se intersectează z! într-un domeniu prioritar al ţ
Nicolae Ceauşescu pe şantierul Muncii" clasa a ll-a, pen şi noapte, de la Troiţa la economiei naţionale - col ^
realizările
Bolţa-Haţeg, de la Pojoga
deosebite
tru
al asigurării materiilor pri- i
la
din anul anterior, prin ca
de
Ponor,
la
Ohaba
re s-a situat pe locul se Mintia la Veţel, Gurasada me şi resurselor energoti- ’
ce -, că au sarcini de im- \
Centralei nuclearo-electrice cund în întrecerea socia şi Vorţa, iar produsele portanţă covîrşitoare pen- l
muncii lor - începînd de
listă pe ţară în domeniul
tru întreaga dezvoltare o- ,’
extracţiei şi preparării mi
pînă la bentonită şi calcar
nereurilor. la cupru, plumb, zinc şi conomico-socială a patriei. ’
de la Cernavodă destoinicilor mineri şi pre — ajung Ia peste 150 de forţele, energia creatoare, I
şi-au însumat zi şi noapte \
Ne-am aflat în mijlocul
din
beneficiari
ţară,
care
paratori la acel moment le apreciază, le solicită tot şi-au valorificat superior r
abnegaţia
T o v a r ă ş u l Nicolae Şoimi ai patriei, pionieri, Din datele prezentate au festiv, emoţionant, în urmă mai mult. pregătirea şi reuşind re- ) ’
muncitorească,
Ceauşescu, secretar gene tineri şi tinere au oferit fost identificate posibilităţi cu aproape un an, cînd li — Am beneficiat an de zultate pe măsură. ^
ral al Partidului Comunist buchete de flori. de intensificare a lucră s-au înmînat „Diploma de an de sprijin consistent din
Rămân, preşedintele Repu Răspunzînd cu prietenie rilor pe şantierul centra onoare" şi „Steagul roşu" partea partidului şi statu DUMITRU GHEONEA ^
blicii Socialiste România, manifestărilor de înaltă lei de la Cernavodă. în de întreprindere' fruntaşă lui, materializat în dotarea
a efectuat, miercuri, 29 iu preţuire ale celor prezenţi, acest sens, s-a cerut fac pe ţară. secţiilor şi punctelor de
lie, o vizită de lucru pe secretarul general al parti torilor de răspundere să Creaţie a „Epocii Nicolae lucru cu maşini, utilaje şi (Continuare în pag. a 2-o) ^
şantierul Centralei nucle dului le-a adresat un salut acţioneze cu fermitate, atît
aro-electrice de la Cerna călduros şi cele mai bune la construcţie, cit şi la
vodă, obiectiv de cea mai urări. montajul utilajelor, pentru !N SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE
mare însemnătate pentru creşterea ritmului, asigu-
Vizita a prilejuit o exa
progresul economic şi so minare aprofundată a sta rîndu-se în acelaşi timp TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ
cial al ţării. diului construcţiei primei respectarea riguroasă a
Constructorii, cărora li centrale nuclearo-electrice normelor stabilite do cali A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A
s-au alăturat mii de oa a ţării, prevăzută cu 5 tatea şi controlul instala
meni ai muncii din Cerna reactoare, fiecare avînd o ţiilor. Avînd în vedere CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE
vodă, din localităţile în putere de 700 MW. complexitatea şi marea
vecinate, au făcut tovară .La această analiză au importanţă a a c e s t u i
şului Nicolae Ceauşescu o obiectiv economic, secre Producţia de fontă - în totalitate la
emoţionantă primire. Prin luat parte tovarăşii Ion tarul general al partidului 9
ovaţii şi urale puternice Dincă, Silviu Curti’ceanu, a atras atenţia asupra răs
s-a dat expresie bucuriei Ioan Petre, Gheorghe Pe- punderii deosebite privind nivelul realizărilor din zilele „de vîrf“
trescu, precum .şi miniştri,
şi recunoştinţei tuturor specialişti din institutele asigurarea de agregate,
celor ce trăiesc şi muncesc de cercetare şi proiectări, instalaţii şi echipamente de Statistic, pe bază rezul mului pe care ne-am înscris Pantclie Miu, .secretarul
in acest judeţ faţă de din marile întreprinderi cea mai bună calitate. tatelor de ansamblu obţi de o vreme încoace şi pe comitetului de partid al
t o v a r ă ş u 1 Nicolae industriale care contribuie S-au vizitat reactorul şi nute de colectivul Combi care sîntem cu toţii liolă- secţiei a Il-n furnale —
Ceauşescu, de numele că la realizarea acestui im sala de maşini a primului natului siderurgic „Victo rîţi să păşim viguros în este ca in perioada care a
ruia sînt indisolubil legate grup energetic, înfăţi.şîn-
măreţele împliniri pe care portant obiectiv energetic du-se, cu acest prilej, oda ria" Călan, se poate afir continuare. O comparaţie mai rămas din acest an şi
le trăieşte ţara. al ţării. tă cu stadiul lucrărilor, ma că primul semestru al între nivelurile realizări in continuare, în anii ac
Se raportează că la acestui an a marcat atît lor din cele două trimestre tualului cincinal, să stabi
T o v a r ă ş ii 1 Nicolae primul grup. nuclearo-elec- o serie de tehnologii noi creşteri cantitative, cit şi care au trecut din acest lizăm producţia la un ni
Ceauşescu a fost întîmpi- tric lucrările de construc de montare a echipamen sporuri calitative ale pro an este convingătoare pen vel constant bun, cit mai
nat, la coborlrea din eli ţie sînt pe punctul de a telor nuclearo-electrice, cu ducţiei. în acest context tru cele afirmate anterior: apropiat de actualele zile
copter, de primul secretar fi terminate, iar cele de respectarea strictă a nor se înscriu şi rezultatele producţia obţinută în lu „de vîrf". Avîndu-i în
al Comitetului judeţean montaj sînt în plină des melor şi practicilor inter obţinute, în perioada a- nile aprilie—iunie a.c.. a frunte pe comunişti. în
de partid Constanţa, Mihni făşurare, asigurînd'U-se con naţionale în acest do mintită, de oamenii mun fost cu 4C 000 tone de fon tregul colectiv al secţiei
Marina, de reprezentanţi diţiile intrării lui în func meniu. cii din cadrul secţiei a ll-a tă mai mare decît aceea este conştient că numai
ai organelor locale de ţiune intr-un interval cit în timpul vizitării celui furnale. a trimestrului întîi. De în acest fel vom reuşi să
partid .şi de stat, ai con mai scurt. în discuţii se de al doilea reactor, s-a — Ocuparea, după şase remarcat este şi faptul că dăm viaţă orientărilor şi
ducerii unor ministere, ai subliniază că, în confor putut constata că lucrările luni din acest an, a locu în luna mai, deocamdată indicaţiilor formulate do
altor organe centrale. mitate cu directivele Con de construcţie au fost, în lui întîi în întrecerea so ea fapt de excepţie, am secretarul general al parti
O formaţie, alcătuită din gresului al XlII-lea ai cea mai mare parte, finali cialistă la nivelul combi reuşit chiar să depăşim dului, tovarăşul Nicolae
membri ai gărzilor patrio partidului şi cu programul zate, creîndu-se, astfel, natului nostru reprezintă prevederile de plan, prin Ceauşescu, la plenara co
tice şi detaşamentelor de naţional de energie nu condiţii pentru extinderea o... premieră pentru colec înregistrarea mai multor mună a Consiliului Na
pregătire a tineretului cleară, elaborat sub direc operaţiunilor de montaj. tivul de oameni ai muncii zile record în producţie, ţional cil Oamenilor Mun
pentru apărarea patriei, a ta îndrumare şi cu aportul în continuare au fost vi de la furnalele nr. 3 şi 4 adevărate „vîrfuri" ale rea cii şi a Consiliului Suprem
prezentat onorul. determinant ai tovarăşului zitate’ celelalte unităţi ale — remarca ing. Ionel lizărilor obţinute pînă a- al Dezvoltării Economice
Semn al tradiţionalei Nicolae Ceauşescu, astfel centralei, aflate în dife Crintoae, şeful coordona cum. şi Sociale.
ospitalităţi dobrogene, tova de obiective energetice ur rite stadii de execuţie, tor al secţiei. In fapt, a- — Ceea ce dorim noi, MIRCEA DIACONU
răşul Nicolae Ceauşescu a mează a se construi şi în ceastă poziţie onorantă fi^naliştii, cu toată ardoa
fost primit cu pline .şi sare. alte zone ale ţării. (Continuare în pag. a 4-a) subliniază ascendenţa dru rea — completa maistrul (Continuare în pag. a 2-a)
Din cauza secetei prelun nou sistem de irigaţii, prin
gite, pămîntul duce mare conducte, ce va asigura o
lipsă de apă, iar plantele mai bună aprovizionare cu
— nu numai legumele, ci CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ apă. Punerea cît mai grab
şi celelalte — suferă din nică în funcţiune a aces
această pricină. Iată de ce tuia, cerinţă de prim or
se impune să se întreprin din, impune grăbirea lu
dă cele mai urgente mă Imperativul acestei perioade: Toate SlirSele de apă crărilor de racordare la
suri, utilizîndu-se toate reţeaua electrică, lucrare
sursele, pentru a asigura ce o execută T.R.E. Deva.
apa necesară culturilor. Ce şi amenajările să fie folosite la irigaţii! La ferma nr. 8 (condusă
se întreprinde în această de Ramulus Rednic) a Aso
direcţie ? Aceasta a fost gării suprafeţei respecti ciaţiei economice cu pro
tema raidului întreprins ve. Şi celelalte unităţi din fil horticol din Sin tandrei,
recent, în colaborare cu zonă au posibilităţi de iri funcţionau, marţi, 28 iulie
întreprinderea de execuţie gaţie, fiind situate pe ma a.c., două motopompe şi
şi exploatare a lucrărilor lul Mureşului. patru aripi de ploaie. Şe
de îmbunătăţiri funciare, împreună cu interlocu ful de fermă ne spunea că
prin unităţi agricole din torul nostru am poposit la se irigă, începînd de la
Consiliul unic agroindus ferma nr. 3 a I.A.S. Si orele cinci dimineaţa, pî
trial Simeria. Salvator meria. Am găsit aici în nă la miezul nopţii. Există
Stlngaciu, şeful sistemului funcţiune şase aripi de o echipă ce realizează mu
de irigaţii Valea Mureşu ploaie, care irigau culturi tarea aripilor de pionii-,
lui din cadrul I.E.E.L.I.F. le de castraveţi, varză, ş.a. iar pentru pornirea A.P.T.-
ne spunea: Tehniciană Maria Pascal urilor şeful de fermă u
- - în C.U.A.S.C. Si>mo- ne-a spus că instalaţia de procurat o baterie care se
ria există sistemul de ca ■irigaţie funcţionează non- duce cu căruţa la faţa lo
nale Batiz — Simeria, ca stop, de dimineaţa devre cului, de cîte ori este nc-
re asigură apa pentru iri me pînă spre miezul nop .voie. Instalaţia de irigat
garea a 588 ha teren ocu ţii, asigurînd apa necesară funcţionează bine, este însă
pate atît cu legume, cit şi plantelor. Acest fapt este nevoie ca aripile dq. ploaie
cu alte culturi. Lucrătorii relevat şi de evoluţia cul să se mute mai operativ
noştri - Eduai'd Pleşa, turilor, ferma avînd cul
Valcriu Cosma ş.a. — au turi bine dezvoltate. De Ing, SALVATOR STINGACIU
sarcina, pe care şi-o ono în fermele de legume din remarcat că aici se apropie TRAIAN BONDOR
rează cu răspundere, de a neîntrerupt. C.U.A.S.C. Simeria sistemele de irigaţii funcţionează de finalizare — fiind exe
asigura apa necesară iri- cutat de I.E.E.L.T.F. — un (Continuare în pag. a 3*a)