Page 102 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 102
Pact. 2 DRUMUL SOCIAL.
Interesă activitate de educare politico-
ideoiogică a noilor membri de partid
20. '-Ti
Pentru întărirea perma lor de comportare şi con pot cunoaşte în detaliu cursanţi cuprinşi la cursu
nentă a organizaţiilor de duită în producţie, socie normele vieţii interne de rile de studiere a Statu 20,15 Vi
20,25 Ci
partid, a rolului lor în tate si familie. partid, î.şi îmbogăţesc şi tului P.C.R., în anul de *
conducerea întregii activi Educarea patriotică, re îmbunătăţesc metodele de învăţămînt ce s-a înche : P<
tăţi economice, politice şi voluţionară o realizăm în muncă, se formează ca iat de curînd, 1 745 au fost Ie;
dc
sociale, în vederea înfăp principal printr-o partici militanţi activi, oameni de noi membri de partid. în tr
tuirii în cele mai bune pare intensă, efectivă şi nădejde în eforturile co acelaşi timp, majoritatea 20,(5 Li
condiţii a obiectivelor şi continuă a comuniştilor lectivelor muncitoreşti de comitetelor de partid or lu
sarcinilor stabilite, Biroul nou primiţi la întreaga realizare a marilor sarcini ganizează acţiuni deosebit la
Comitetului municipal de viaţă dc partid. în accas- ce le revin. în adunările de apreciate sub forma 21,10 M
re
partid Hunedoara pune un ttl complexă activitate, or generale ci raportează de unor întîlniri, de regulă, ca
accent deosebit pe înţele ganele şi organizaţiile de spre felul în care materia trimestriale, cu activişti de 21,50 Ti
gerea de către toate orga partid de la Combinatul lizează responsabilităţile partid, cu vechi membri
nele şi organizaţiile de siderurgic, I.A.C.R.S., în încredinţate, prin aceasta ai partidului, cu cadre de
partid că atribuirea cali treprinderea m i n i e r ă , rcalizîndu-se dezvoltarea conducere şi specialişti,
tăţii de comunist este un I.C.S.M.A., întreprinderea simţului de răspundere, prilejuri cu care sînt abor
act de înaltă răspundere. de tricotaje, Fabrica de implicarea lor activă în date multiple aspecte din
O importanţă deosebită a- încălţăminte, Cooperativa rezolvarea complexelor viaţa şi activitatea parti
cordă, în acelaşi timp, meşteşugărească „Drum probleme cu care se con dului nostru, sarcini spe BUCI
muncii sistematice de for nou" repartizează şi antre fruntă oamenii muncii. Se cifice, concrete ce ne re dioproi
mare şi educare partinică vin din cuvîntările secre fi. 15 St:
La ori
şi pregătire politico-ideo- tarului general al parti cultură
logică a noilo" membri de în intimpinarea Congresului educaţiei dului, tovarăşul Nicolae 7,30 A
partid. Ceauşescu. Totodată, aces Revista
rlerul
Practica ne-a dovedit că politice şi culturii socialiste te prilejuri sînt folosite Buletin
oricît de buni ar fi cei pentru a consulta pe cei pundeii
10,00
care solicită primirea în nează noii membri pe lin poate spune apoi că în nou primiţi asupra unor 10.05 S
rîndul comuniştilor, prici gă comuniştii cu experien municipiul Hunedoara s-a probleme deosebite pe ca 10,15
tă muncă s-ar depune pen ţă, precum şi la elabora acumulat şi există o bună re le ridică activitatea e- Buletin
portaj
tru pregătirea anterioară rea unor materiale de a- experienţă în privinţa pre conomică, pentru a dezba uşoară
a lor, aceştia nu devin co naliză, a proiectelor de gătirii şi desfăşurării adu te aspecte de integrarea rn; 12,
munişti gata formaţi o da măsuri, dar mai ales la nărilor generale, în aşa lor cit mai rapidă în acti 12.05 SI
12,25 (
tă cu hotărîrea adunării ampla muncă de înfăptui fel incit ele să constituie, vitatea concretă a organi 12,10 I
generale de primire în re a măsurilor şi hotărâ intr-adevăr, o şcoală de zaţiei de bază. clorulu
partid. Calităţile comunis rilor adoptate. De aseme educare comunistă a mem Desigur, Congresul al 3; 15,00
dlo-tv.
tului se formează şi se nea, repartizarea concretă brilor de partid, cu deo Hl-lea al educaţiei politi operete
cultivă în parcursul unei a unor sarcini, integrarea sebire a celor nou primiţi ce şi culturii socialiste va români
intense activităţi politico- organică în viaţa şi pro Printr-o muncă perseve pune în faţa noastră în a- nai; ir,
organizatorice şi educative, blemele organizaţiei con rentă şi continuă desfăşu cest domeniu noi sarcini 10,45 IV
o 1
desfăşurate de organele şi stituie una dintre modali rată de comitetul munici şi exigenţe. Tocmai de a- ' J
organizaţiile noastre de tăţile cele mai eficiente de pal de partid, de organe ceea, biroul comitetului Brlgada de preparare a minereurilor cuprifere Barza. nucă;
te cînt
partid, lată de ce, în com educare şi formare a noi le şi organizaţiile sale, s-s municipal de partid urmă Buna funcţionare a morilor de măcinare este una din con gram i
a
de
bază
ale
plexa şi importanta mun lor comunişti. Comitetele reuşit ca metodele bune, reşte şi va urmări ca în diţiile preparare. Tocmai desfăşurării corespunzătoare principal procesului le seri
maistrul
Dorel
aceea
de
de
ca de educare a membri de partid şi birourile or cele care şi-au dovedit e- treaga activitate politico- Lungu urmăreşte cu maximă atenţie funcţionarea fiecărei ştiri •
Confer
lor nou primiţi, organele ganizaţiilor de bază rea ficienţa să fio statornicite idcologică şi educativă mori din dotare. Foto NICOLAE GHEORGHIU partidi
şi organizaţiile de partid lizează cu discernămînt a- şi generalizate ca forme să-şi sporească eficienţa şi de ştir
folosesc forme şi mijloace ceastă integrare, în func permanente ale muncii de calitatea, să asigure dez ţinere^
politico-cducative variate, ţie de aptitudinile şi pre educaţie, de pregătire po voltarea şi manifestarea nai; 20
ră ’■uc
permanent perfecţionate şi gătirea fiecărui membru litică şi ideologică a noi Producţia de fontă — în totalitate su^estl
adaptate cerinţelor şi con de partid, de capacitatea lor comunişti. între aces spiritului revoluţionar, com Sntr-o
diţiilor concrete ale fiecă reală de a pătrunde şi re tea, o deosebită atenţie a- bativ al celor nou primiţi la nivelul realizărilor poetic;
muzici
rei organizaţii. întreaga zolva problemele muncii cordăm desfăşurării' şi ca - în rândurile comuniştilor, letin <
muncă de educare politi de partid, profesionale sau litâţii învăţămîntului po- crearea în toate colective din „zilele de vîrf“
că şi ideologică urmăreşte obşteşti. Este demn de re litico-idcologic de partid. le a unui climat de,înaltă
dezvoltarea spiritului de marcat că majoritatea or Se urmăreşte îndeaproape responsabilitate, de anga
disciplină, iniţiativă, exi ganizaţiilor stabilesc res calitatea dezbaterilor, pre jare fermă în înfăptuirea (Urmare din pag. 1) tor este .şi faptul că, io
genţă şi combativitate re ponsabilităţi concrete ce gătireă propagandiştilor, : sarcinilor. 1987, am înregistrat şi un
voluţionare, înaltă respon lor nou primiţi încă în a- dar mai ales nivelul de EUGEN AVRAM, substanţial salt calitativ al DEV
(Patrii
sabilitate în analizarea dunarea generală în care pregătire al cursanţilor producţiei — menţiona ing sus —
secretar
sarcinilor încredinţate, res se hotărăşte primirea în Acest' lucru, întrucît din al Comitetului municipal Condiţii pentru îndepli loan llie, tehnologul sec. ta); Ii
nirea
acestui
ţiei. Faţă de primul se
al
pectarea legilor, a norme partid. Pe această cale ei numărul total de 2 269 de de partid Hunedoara furnaliştilor din deziderat e- mestru al anului trecut, - ţi unea
Culan
A);
călăto;
xistă. O dovedesc şi alte în aceeaşi perioadă a aces Omul
rezultate, relevate de cei tui an valoarea producţiei căra);
Dovada valorii şi angajării lalţi interlocutori. „Creşte marfă a crescut cu peste toma
(I’arîn
rile cantitative de produc
96 milioane lei, prin elabo
eşti
ţie — sublinia sing. Ma rarea cu preponderenţă a o»
(Urmare din pog. 1) rezultatele pozitive. Mă rin I.snc, şef secţie schimb fontei speciale şi de mărci I ,;.1) ;
gîndesc la cele ale sectoa — au drept temelie redu superioare". úrs (C
Şi an de an rezultatele relor miniere Boiţa-Haţeg cerea opririlor accidentale Prim-topitorii Viorel Ma Locote
ceafări
au fost tot mai bune, Ca şi Troiţa, ale brigăzilor de 7-lea
riera minieră Veţel-Mintia producţie Mintia şi Gura- şi a mersului redus al nolcscu, Ştefan Avrămoni, PETRI
devenind una din unităţile sada, Sau ia formaţiile furnalelor. Astfel, o para Antonie Sepnicki .şi Ştefan rian (
CÂNI:
economice reprezentative conduse de Anghel Han, lelă între situaţiile sem Gyorfy au insistat să . con zat) ; 1
ale judeţului. După frumo Viorel Sirb, loan Tămaş - nalate în cursul primelor semnăm angajamentul în cel 40
sul succes din 1985, cînd de la Vorţa, Gheorghe Jig- două trimestre ale acestui tregului colectiv al secţiei I-II <!
raba;
au ocupat locul ai ll-Iea mon - de Ia Troiţa, loan an arată că numărul de a Il-a furnale de la C-S.V. veveriţ
pe ţară, minerii şl prepa Bobora - de la Boiţa-Ha opriri neplanificate a fost Călan: „Vo-m munci mal ORAŞ'
masă
ratorii despre care scriem ţeg, loan Stingă şi Gheor mai mic în ultimele luni mult .şi mai bine, pentru rilor I
s-au angajat să ridice şl ghe Haida - de la Gura- GIU-B
mai mult cotele hărniciei, sada, loan Codrea şi 6a- cu 650 de ore faţă de tri ca un rezultat de excepţie (Casa
ale realizărilor în produc briel Cazan - de la Min mestrul I, iar în ce' pri ca acela din ziua de 4 iu ŢEG r
rului
ţie, Aproape în fiecare lu tia. Dar cîţi alţii n-ar me veşte mersul redus (cauzat lie a.c. — cînd au fost e- BRAZI
nă din 1986 s-au situat pe rita vorbiţi de bine despre de lipsa aerului furnizat laborate 1510 tone de fon maro ;
primul loc în întrecerea pe munca şi realizările lor..,' . de suflante şi a cocsului), tă — să devină realizare nul Iu
1
tură);
ţară, însă în bilanţul ge raportat aceloraşi perioa obişnuită, mărimea efor Twist
neral al anului s-au clasat Pentru că ei, oamenii de, asemenea situaţii ne turilor noastre măsurîn- Secret;
doar pe locul al lll-lea, care „fac", nu prea vor I.P.L. Deva, secţia de mobila Haţeg. Lucrători din du-se... de la 1 400 tone mina).
besc unii despre alţii, In formaţia tîmplărle, condusă de Petru rrcjban, asamblează dorite au fost cu 169 de
ceea ce, pe de o parte i-a corpuri suspendate pentru garnitura de mobilier „Sorin". ore mai puţin". „îmbucură de fontă pe zi în sus !".
surprins, pe de alta i-a ginerul şef Marin Sebescu
arată
crescut
cu
cum
a
îndirjit mai mult în activi
tate. 50 la sută in acest an pla prezintă contravaloarea a nele din blană se vînd
Dovada valorii colectivu nul la calcar, faţă de 1986, 78 ore suplimentare înca condiţionat cu cumpăra ltezu
lui, confirmarea angajării şi cum au fost învinse sate in plus de dv. peste rea acestor căciuli. Cu a- 29 lull;
şi hotarîrii sale de auto- greutăţile din calea reali Innuir. Ochitorii regimul de 360 ore supli cest prilej, a fost atenţio ‘'sir.
depăşire se descifrează in zării lui, despre dotările nat colectivul de lucrători 2 í, 43
Extr.
bilanţul fiecărei perioade tehnice moderne de la Gu- mentare aprobate pe an al magazinului că este in 30, 9,
de activitate. Şl în cea care rasada şî buna organizare prin art. 119 din Codul terzisă condiţionarea vînză- Fond
muncii. Pentru suma impu
a trecut din 1987 realiză a muncii Ia Ohaba Ponor: ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI tată aveaţi dreptul să de rii unor mărfuri de cum 733 G27
rile sînt concludente. Ele maistrul loan Codrea are puneţi în termen de 30 de părarea altora. lei, re
însumează 'depăşiri consi aiîtea de spus despre îm • Antone Bunea - Hu prevăzute condiţii de stu zile o contestaţie ia Co
derabile la majoritatea In bunătăţirile aduse la uzi nedoara, bulevardul Cor- dii medii. Dovada absol misia de judecată a An • G.I.G.C.L. confirmă
dicatorilor de plan: 31 !a na de preparare de Ia vin, nr. 12, Articolul pe virii, în astfel de situaţii, treprizei de construcţii- sesizarea dv., tovarăşe Iu-
sută, la producţia globală Mintia şi despre creşterea care ni l-aţi trimis nu con montaj a Regionalei C.F liu Timofte, din Deva, bu
şi 25 Io sută la producţia indicilor de extracţie din ţine suficiente date pen se face în baza adeverin Timişoara". levardul Bălcescu, bloc 17.
marfă, 550 Tone zinc, minereuri; iar Eugen Ţan- tru a putea fi publicat. ţei de absolvire a liceului Astfel s-a stabilit ca loca- 1’ent
pfumb şi cupru în concen drău, secretarul comitetu sau a foii matricole. Di •' In urma verificărilor tarul apartamentului 75 fi pre;
trate şi 1120 tone fier în lui de partid, subliniază •' Anonim - Hunedoara. ploma de bacalaureat dâ să-şi remedieze toate de şi in
minereu marfă, 2 500 tone mai intîi ceea ce ar mai Absolvenţii de liceu, fără dreptul absolventului de efectuate de Direcţia co fecţiunile de ia instalaţia ; Gerul
lat şl
judeţului
Hu
a
mercială
bentonită şi 6 500 tone trebui făcut pentru ridica diplomă de bacalaureat, nedoara la magazinul de sanitară interioară, iar la deluro;
bauxită. rea ştachetei realizărilor şl îndeplinesc condiţiile de liceu să participe Ia con confecţii din oraşul Brad, celelalte apartamente re cu car
descăr
Preşedintele sindicatului abia după aceea — lucru studii pentru ocuparea u- curs pentru admitere în tul va
din carieră, loan Mateş, rile bune şi rezultatele do- nor posturi pentru care sînt învăţămîntul superior. pe marginea celor recla-' paraţiile vor fi executate derat.
ne spune despre oameni, bîndite. mate de dv., tovarăşă A- contra cost de către per- ntme
că ,,ei sint autorii direcţi Modestia lucrătorilor de SESIZĂRI - SOLUŢII driana Luca, s-a consta sonolul calificat al secţiei între !
cele n
ai tuturor înfăptuirilor. Si aici face parte din stilul tat că în stocul magazi A.C.T., atît ia obiectele 28 do
gur, unii sînt mal buni, lor de muncă, din existen • Antrepriza de con- răspunde sesizării dv., to nului există căciuli de bla sanitare cit şi la armătu ridicat
mai harnici, mai conştiin ţa tor ca oameni care nu strucţii-montaj a Regiona varăşă Elena Ciberar din nă cu preţul de 180 lei, rile ce deservesc aceste pe vă
ceaţă.
cioşi. Dar colective întregi se mulţumesc niciodată cu lei de căi ferate Timişoara Deva: „Suma imputată re- dar nu a reieşit că hai obiecte. Bcrvici
merită evidenţieri pentru puţin.
I----------- --- ------------