Page 105 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 105
Angajare unanimă pentru
PjfoTgÎAffl PIN TOATE TÂffÎfE. UNIŢÎ-VĂ!
realizări superioare
JUOttUl MUMEOOtSAc CARIERA MINIERĂ VETEL-MINTIA - LOCUL AL lll-LEA
S O C I A L I S M U L Forumul PE TARĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE 1986 susţinuta ' şi
de
partid
cipal
autoconduce-
şi
de
activitatea
minieră
Veţel
—
semestrul I a.c., care-i si
al sindicatelor şi de re
riera
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL. P C. rii muncitoreşti de la Ca stat, Consiliului judeţean rezultatele pozitive din
centralei
tuează, în bilanţul hărni
şi
prezentanţii
Mintia a debutat cu un
ministerului de resort au
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N moment festiv; Inmîna- generat o însufleţitoare ciei, pe locul I pe C.M.
Deva .şi pe locul al II-lea
rca
destoinicului
colectiv
de aici, din partea C.C. atmosferă de angajare a între unităţile de profil
al U.G.S.R., a „Steagului tuturor celor ce au parti- din ţară.
Anul XXXIX, nr. 9 238 VINERI, 31 IULIE 1987 4 pagini — 50 bani roşu" şi a „Diplomei Totodată, însă — în
de onoare" de întreprin tripla lor calitate de
dere fruntaşă pe ţară în Adunâri generale proprietari, producători
şi beneficiari —, vorbito
Vizita de lucru a tovarăşului întrecera între socialistă din ale oamenilor rii 1 1 -au ezitat să pună
din
unităţile
1986,
lumină
şi
în
deschis
muncii
extracţiei
şi
industria
preparării minereurilor, greutăţile şi neajunsurile
cu care se mai confruntă,
Nicolae Ceauşescu cînd s-a situat pe locul cipat la adunarea gene deficienţele de proprii —
distins
al
III-lca,
fiind
îndeosebi
organizare
cu
„Ordinul
clasa a IlI-a. Muncii”, rală a reprezentanţilor oa şi de disciplină a muncii,
gospodărire
menilor muncii, în dorin
de
în judeţul Constanţa ' . , ventă dovadă a preţuirii ţa unanim exprimată de a tuturor valorilor încre
raţională
Această nouă şi eloc
a obţine rezultate supe
dinţate de societate spre |
' • dată de partid şi de stat rioare în acest an, în în administrare —, în liotă- ?
şi
activităţii
realizărilor
T o v a r ă ş li t Nicolae tineretului pentru apăra S-a indicat Ministerului tregul cincinal. rîrea de a îmbunătăţi 1
Ceauşescu, secretar gene rea patriei a prezentat Industriei Petrochimice, minerilor şi preparatori Participanţii Ia dez continuu activitatea, de l
ral ai Partidului Comunist onorul. centralei de resort, Insti lor de la Veţel—Mintia, bateri au întregit, prin
Român, preşedintele Repu Pionieri şi şoimi ai pa tutului central de chimie felicitările şi urările de cuvîntul lor, raportul DUMITRU GHEONEA, ^
blicii Socialiste România, triei, tineri şi tinere au şi combinatului de la Mi noi şi importante succese prezentat de ing. Ionel FLORIN NICULESCU j
a efectuat, joi, o nouă vi oferit buchete de flori. dia să conlucreze strîns şi adresate din partea orga Lazăr, directorul între
zită de lucru în judeţul Vizita s-a constituit din să găsească procedee mai nelor judeţean şi m u n i prinderii. au evidenţiat (Continuare în pag. a 2-a) ţ
Constanţa. primele momente într-un eficiente pentru valorifi
Dialogul secretarului ge rodnic dialog de lucru, carea superioară a ţiţeiu
neral al partidului cu în cadrul căruia au fost lui. Secretarul general al
oamenii muncii constăn- examinate probleme esen partidului a cerut, totoda
ţeni a prilejuit o analiză ţiale privind activitatea tă; să se ia măsuri ener
cuprinzătoare a modului în desfăşurată şi rezultatele gice în vederea punerii în
care se îndeplinesc sarci obţinute de colectivul a- funcţiune, într-un termen
nile prevăzute pentru a- ccstei importante unităţi cît mai scurt, a instalaţii
eest an, obiectivele stabi a petrochimici româneşti. lor aflate în fază avansată
lite de Congresul al XIII- iîn timpul vizitei au fost de construcţie.
lea pentru actualul cinci prezentaţi principalii in T o v a r ă ş u l Nicolae
nal. dicatori de plan pe 1987 Ceauşescu a arătat că tre
pe
cincinal,
întregul
şi
T o v a r ă şui Nicolae buie să se facă totul, să
felul
Ceauşescu a fost întîmpinat rclevîndu-se pentru cum se fie mobilizat întregul co
îndepli
acţionează
cu multă însufleţire de nirea lor. lectiv pentru recuperarea
colectivele de muncă din O atenţie deosebită a fost rămînerilor în urmă şi
unităţile vizitate, care au acordată analizării modu pentru îndeplinirea în cele
exprimat cu satisfacţie şi lui în care se înfăptuiesc mai bune condiţii a pre
respect sentimentele de ne programele de organizare vederilor de plan, pentru
ţărmurită dragoste şi re şi modernizare a procese reducerea consumurilor de
cunoştinţă ale tuturor ce lor de producţie prevăzute .maorii prime, materiale
lor ce trăiesc şi muncesc pentru actualul cincinal, şi energie, pentru întări
în acest judeţ pentru preo programe elaborate sub rea ordinii, disciplinei, a
cuparea statornică a secre îndrumarea directă a tova spiritului de răspundere la
tarului general al parti răşei academician doctor fiecare loc de muncă, în
dului ca înfăţişarea aşeză inginer Elena Ceauşescu, vederea funcţionării ire
rilor dobrogene, a întregii preşedintele Consiliului Na proşabile a tuturor insta ¡Momentul festiv al do eernârîi ,,Drapelului şi a ,,Diplomei de onoare“. /
ţări, să devină mai înflo ţional al .Ştiinţei şi învă- laţiilor combinatului. Foto NICOLAE GHEORGHIU )
ritoare, ca viaţa tuturor ţămîntului. Ea plecare, tovarăşul l
cetăţenilor patriei să fie Nicolae Ceauşescu a feli
tot mai prosperă. Pe parcursul vizitării citat colectivul Combinatu
Vizita a început la unor unităţi de bază ale lui petrochimic Midia .pen »
Combinatul petrochimic combinatului t o v a r ă ş U 1 tru activitatea depusă şi TN ZIARUL DE AZI : In intimpinarca Congresului oducaţie»
Nicolae Ceauşescu a cerut
şi
a
obţinute
Midia, construit la iniţia să se acţioneze cu toată realizările oamenilor muncii,
adresat
li vîî secretarului general liotărîrea pentru urgenta organizaţiei de partid, a CURIER SOCIAL-CE- politice şi culturir socialiste
al partidului, preşedintele rea aplicării programelor colectivului de conducere TĂŢENESC
Republicii, t o v a r ă ş u l * Cu aceeaşi răbdare
Nicolae Ceauşescu. do organizare şi moderni chemarea de a acţiona cu şi dragoste pentru
zare a producţiei prevă întreaga fermitate pentru
I,a coborîrea din elicop zute pentru actualul cin îndeplinirea exemplară a cei mici Manifestări politico-educative
ter, tovarăşul Nicolae cinal. S-a indicat ca unele sarcinilor de plan, pentru * La intervenţia zia
Ceauşescu a fost salutat din aceste programe să prelucrarea superioară a rului
de primul secretar al Co fie revăzute împreună cu ţiţeiului ,şi obţinerea unor * Dialog cu cititorii » Simpozion. Sub egida boi mondial" (Constantin
mitetului judeţean de institutele de cercetare de produse de valoare tot (pagina a 3-a) Cabinetului judeţean pen Litera), „Realizarea uni
partid, Mihai Marina. profil, pentru a se identi mai ridicată. a Săptămîna viitoare la tru activitatea ideologică tăţii naţionale depline şi
O formaţiune alcătuită fica noi soluţii menite să Dialogul de lucru al televiziune şi politico-cducativă şi a evoluţia poporului român
din membri ai gărzilor conducă la creşterea sub secretarului general al Consiliului municipal De pe cele mai înalte trepte
patriotice şi ai detaşa stanţială a ponderii pro (pagina a 2-a) va de educaţie politică ale dezvoltării sale isto
mentelor de pregătire a duselor cu valoare ridicată. (Continuare în pag. a 4-a) şi cultură socialistă, rice în anii edificării noii
miercuri, s-a desfăşurat, orînduiri, îndeosebi în
la Deva. simpozionul cu perioada inaugurată de
tema „70 de ani de la Congresul al IX-lea al
glorioasele lupte purtate partidului" (Alexandru
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA de armata română la Mă- Sturza), au suscitat un
Oituz". deosebii interes prin va
răşti,
Mărăşeşti,
Comunicările „Opera se loarea lor documentar-
cretarului general al parti istorică.
• Frumuseţile naturii
Participare numeroasă, muncă spornică dului, t o v a r ă ş u l şi îndeosebi cele oferite
Nicolae Ceauşescu, despre
de peşterile din judeţul
român
lupta
poporului
ia recoltarea inului şi la stringerea paielor î pentru unitate naţională" nostru au fost impresio
nant relevate într-o reu
(susţinută de Constantin niune ştiinţifică, orga
Amplă mobilizare, par evidenţiind răspunderea de cooperatori îi pregăteau cositul finului. Dintre ei, Purcilean, directorul Ca nizată la Deva, de Mu
ticipare numeroasă la cu caro participă la mun pentru batoznre. preşedintele unităţii evi binetului judeţean pentru zeul judeţean în colabo
muncă am întilnit, mier ca în cîmp oamenii mun în acelaşi timp se acţio denţia pentru vrednicie pe activitatea ideologică şi rare cu cercurile de
curi. în unităţile C.U.A.S.C. cii de la întreprinderea na la eliberatul terenului Ion Dănilă, Traian Cri.şan, politico-cducativă), „Eli pedagogie sportivă din
Orăştie, unde recoltarea mecanică, ajutorul consis de paie, la cositul fîneţe- Ion Grămescu, loan Cri- berarea teritoriilor româ Hunedoara şi Brad. Co
inului, dar şi strîngerea tent dat de ei cooperato lor naturale, transportul şi şan, Petru Pop ş.a. Mai a- neşti de sub ocupaţia municările din cadrul
paielor .şi finului din cîmp rilor. „Rină a c u m am reu- 'depozitatul finului. La a- anintim că aici au fost pu i mperiului austro -ungar, reuniunii — care au evi
se desfăşura din plin. Ast se la adăpost 150 tone de obiectiv strategic naţional denţiat activitatea de
fel, la C.A.P. Căstău. la fin. fundamental al participă speologie, contribuţia cer
recoltarea manuală a i n u C.U.A.S.C. O R Ă Ş T I E O bună mobilizare la re rii României la primul cetărilor speologice la
lui erau antrenaţi peste coltatul inului am întîl* război mondial" (Alexan îmbogăţirea patrimoniului
600 de oameni. membri nit şi la C.A.P. Bcriu, unde dru Donovici, cercetător cultural hunedorean, pre
cooperatori şi lucrători de şit să strîngem inul de pe dunaiu! paielor munceau lucrarea se executa pe la Centrul de studii şi cum şi rezultatele explo
65 la sută clin suprafaţa
la I.M. Orăştie, veniţi în mecanizatorii loan Rusu, ultimele suprafeţe. în bri cercetări dc istorie şi rărilor de gen în zona
ocupată — arăta interlocu cu presa de balotat, loan gada Sereca, în lanul de
ajutor. în tarlaua „Biă- torul. Cum muncitorii de Sibişan (la transport) şi in găsim în fruntea nume teorie militară), „Marile carstică Ponorici — Cio
goaie" recoltau cooperato la oraş ne sprijină în con cooperatorii Viorel Pa.şo- roşilor cooperatori, mobi- bătălii de la Mărăşti, clovina — au fost inspi
rii, iar în „Ripă" munci tinuare, în cel mult două iea, loan Moldpvan, Gheor- Mărăşeşti, Oituz, pagini rat susţinute de imagini
torii de la unitatea din zile vom încheia recolta- ghe Măniuţ, loan Bădă- lizîndu-i la lucru, nu doar de epopee eroică în cro din zonele carstice ale
Orăştie. Era o adevărată tur. tău, Dumitru Rivi.ş şi Mi- cu vorba, ci şi cu fapta, nica armatei române" Carpaţilor Meridionali şi
pe Rodica Moţa, primarul
întrecere în muncă. loan Transportul inuiui ia lo hai Varvara, Au fost de comunei, loan Cosor, pre- (Dănilă ¡Moldovan), „Re Apuseni, precum şi din
zistenţa
Manolescu, inginerul .şef cul dc depozitare îl asigu pozitate pînă là zi 1-15 lo împotriva poporului român Valea Stînii, o nouă ca
ocupaţiei
străi
vitate în sistemul carstic
al cooperativei, era mul rau, cu remorcile, tracto ne de paie. MIRCEA LEPĂDATU ne în anii participării Ponorici
ţumit dc tnodui în care riştii Ti ti Turdăşan. .şi Ilie în „Luncă" se afiau pe României la primul răz — Cioclovina
decurge recoltarea inuiui. Diaconi», iar două echipe ste 50 de cooperatori la (Continuare în pag, a 2-o) (Munţii Şurianu).
