Page 11 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 11
9 214 • VINERI, 3 IULIE 1987
VIZIUNE
rnal
economica
ii *i Vcne-
i. Documentar
al marilor în-
i revoluţionare
ceauşcscu
laj
i coniempora- Jutleţul Hunedoara şî regiunea Doneţk din Ucraina Regiunea Doneţk are o
i confruntările Sovietică sînt, de mai mulţi ani, unităţi administrativ- suprafaţă de 26 500 kilo
31
(î mileniul pa- teritoriale înfrăţite, aşa cum România şi U.R.S.S. s-au metri pătraţi, peste 5 mi
înfrăţit pentru totdeauna în marea familie a ţărilor so lioane de locuitori şi 49
ştiînţific. cialiste. Convorbirile purtate la cel mai înalt nivel între de oraşe. Plus alte sute
tura cunoaşte-
Episodul 4 conducătorii celor două ţări şi popoare au avut drept de localită(i care fac paşi
ie orchestra urmare şi dezvoltarea puternică, mereu ascendentă, a repezi spre urbanizare.
telor) relaţiilor de prietenie dintre poporul român şi popoa Prin urmare, un itinerar
f o r m a ţ i a
ic-Cord rele Uniunii Sovietice. în acest context se poate afirma prin regiune nu poate fi
rnal că între judeţul Hunedoara şi regiunea Doneţk s-a clă decit unul sentimental, de
dit, de-a lungul anilor, un adevărat „pod de aur" al senat în memoria şi sufle
prieteniei şi colaborării. tul nostru cu culorile cele
Admirîndu-le cu frăţească prietenie rezultatele ob mai vii ale prieteniei.
ţinute pînă acum — şi reflectînd succint o parte din Ne-au rămas Întipărite
ele, prin imaginile şi cuvintele acestei pagini — hune-
ŞTI I: 6,00 na
iul dimineţii; dorenii urează oamenilor muncii din regiunea Doneţk
medicului; 6,30 să intîmpine marea sărbătoare a acestui an, cea de-a
i zilei în agrl- 70-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octom
)0 Radiojurnal;
n ţarii ; 8,00 brie, cu împliniri şi mai bogate în toate domeniile vie
csei; 8,10 Cu- ţii economîco-socîale ! Itinerar
lodiilor ; 9,00
lo ştiri; 9,05
i ascultători- sentimental
•ulelin de ştiri;
mivers într-un
10,15 Publici-
Buletin de
România pi
li,30 Voci ti- adine în inimă oraşul No-
00 Buletin de
Din comoara voazovsk cu pionierii ce
12,30 Parti- ne-au înlimpinat, cu oii-
ţării. Emisiu-’ clalităţile localităţii care
vuri; 12,40 For-
le de amatori; ne-au dedicat multe mo
t 1 la 3; 15,00 mente din activitatea lor,
eră radio-tv. ţ cu micul colectiv redacţio
ta „Muşcheta- nal al ziarului local bl- Un specific al regiunii La mina „Stahanov" om cărbune cu o grosime de
*>crt F" (se- numai 1-2 metri, lolosin-
,30 A !ru- săptămînal, cu minunata Donelk — de altfel ca şi aflat că dintre cei 7 200
.stc cu; te-a „casă de odihnă" (o ade al judeţului nostru - ¡1 membri ai colectivului de du-se combine şi alte in
1 Radiojurnal ; vărată staţiune, formată constituie mineritul. Căr stalaţii adecvate. Tempe
licitate; 1G,25 muncă, un număr de 5 200 ratura din subteran atinge,
rale de Viorel din multe vile şi alte ame bunele pare să fie chiar lucrează direct în subte-
16,40 Autograf najări) a Combinatului si temelia acestui frumos pă- in medie, 45 grade Celsius.
lihai Constan- Cu toate acesfe grele con
,00 Pentru pa- derurgic Enakievo. mînt, Iar minerii sint eroii diţii roadele muncii sînt
Antena sindi- Nu putem uita popasul cotidieni al construcţiei co
,00 Orele serii; bogate. Mina „Stahanov"
- Anul confe- scurt făcut in satul Staro- muniste. l-am înfîlnit imor Minerii constituie şi un exemplu
ona’ a parti- beşevo, unde a trăit pri talizaţi în Impunătoare mo de bună gospodărire pe
,00 »aldin de
i Sport: sem- ma lemeie-tractorist din numente (cel mal semni regiune — are 7 grădiniţe
..sllţional; 19,30 U.R.S.S., Paşa Anghelina. ficativ: un miner intinzînd proprii cu 2 700 locuri,
oferi, atenţie construieşte locuinţe şi tot
20,00 Kadiojur- Apoi, izvorul din raionul spre lume o bucală de
<că, informaţii; Tellmanovski. Apoi, oraşul ran, osigurind o extracţie ce este necesar pentru
sugestia dv. ; cărbune ca pe o pline), de circa 9 400 tone de mineri etc. — şi /ace par
intr-o oră ; Krasnoarmeisk unde există dar şi în realitate — fa
nent poetic ; şase mine de cărbuni şi se cărbune pe zi. Această te din cele patru unităţi
licitate; 23,15 minele pe care le-am vi mină a fost pusă în func miniere ale ţării care lu
nuzlcală; 23,55— mal deschide încă una,
in de ştiri. „Krasnoarmeiskaia Zapad- zitat. De fiecare dală ei ţiune de numai 10 ani. crează in mod experimen
naia". Dar, cile alte mo aduceau parcă „la ziuă", Are o lungime de 17 km tal, osigurind promovarea
«VIA mente de neuitatztile vizi şl un zîmbet al abatajelor şl o lăţime de 5 km, iar celor mai Înaintate meto
tei au losl închise pentru — satisfacţia datoriei îm adîncimea atinge 1 200 m. de de extracţie a cărbu
totdeauna in inima noas plinite. Se lucrează în strate de nelui.
Jandarmul se Sute de tone de ţevi peste plan produse de colecti
'Patria); Toate vul uzinei do ţevi din Maico evka. tră !
s — partea a
vlisterelo mări-
‘ 1JUNEDOA-
scriile
A); a- Ritmuri de seară Palatul
sil (Moilern
esculţ în pare
Căpitanul Flo
riile I-II (Cas- Din oraşul Doneţk, capi Palatul pionierilor din
ÎOŞANI : Răz- tala regiunii cu acelaşi oraşul Doneţk — arătind,
aiducilor (I’a- nume, mi s-a întipă
ia albastră (7 rit bine în memorie... cu precum în poveşti, ca un
; Luptătorii adevărat palat — a împli
;a misterioasă răţenia exemplară a stră nit venerabila virstă de 50
LUPENI: car- zilor, a parcurilor, a tutu
X-Il (cul- ror locurilor - centrale sau ani. Există 205 de cercuri
\l\ : Eva- - de la filatelie pînă la
t
11 ă r u I); periferice - pe unde am balet şi... cosmos - frec
Sînt ti- umblat.
-atez (Mi- In parcurile oraşului am ventate de peste 3 200 de
VSA: A- copii.
seriile văzut — la ora 5 diminea
URI- ţa I - zeci de femei şi băr De aici se lansează nu
’ sus baţi, in costume de sport,
Mls- meroase talente. De pildă,
făcind exerciţii de gimnas
tică, alergări. doi mici şahişti se allă
Iar in una din seri, pe acum la „Şcoala lui Bol-
malul riului Kalmius, am vinik" din Moscova, iar
; văzut tineri dansind la un pionier aeromodelist a
discoteca „Ritmuri de sea
ră". Au fost, intr-adevăr, losi preluat la „Centrul de
Ec.: Clipa de
•ia) ; BRAZI : clipe ce nu se pot uita I Pe malul rîului Kalmius, în oraşul Doneţk. cosmos" al U.R.S.S.
a primăvara
ia ..y,“-, GA-
Srţlre tempo-
lile I-II (casa Prin munca oamenilor — pentru oameni!
) ; SIMBRIA :
cu saj.rla (Mu-
IA: za zero Un reportaj de la marea ajunge pe cale... pneuma rului Vladimir Alexandro-
filatură de bumbac, din tică. In filatură muncesc viei Malojilenko, am mai
oraşul Makeevka, ar pu circa 4 000 de oameni, vizitat complexul sportiv,
VîEA tea ocupa multe pagini dintre care peste 3 000 sînt pe cel de odihnă şi de
de ziar. Fiindcă acolo ai femei - soţii şi fiice de medicina muncii, camere
zi : vn cm ca va ce scrie I Aici, ne-am pro mineri şi metalurgişti dir. le interne de odihnă pen
îsă, cu cerul pus insă doar să aşter- oraş. Media de virsiă a
Local vor ca tru lemei, saunele, clubul,
'u car; rreler de nem citeva iniormaţii afla colectivului este de 31 ani.
•oţite de des- te, cu ocazia vizitei, de la Maria Covalciuk şi Lidia atelierele de coafură şl
: trice. Vîntul pentru alte prestaţii (exem
.ab la moderat tovarăşa Larisa Drozd, se Cusova sînt două munci
Icări témpora- cretarul comitetului de toare care au lansat ini plu: reparaţii ceasuri) e-
■5—60 km/orä. partid al întreprinderii. xistente in incinta Maturii.
■¡le m i n i in e ţiativa „Cincinalul - in
) ri use între 17 In 24 ore sint prelucrate trei ani!". Prima a reuşit, Toate, realizate pentru co
(rade, lar cele
tre 27 şi 32 de circa 50 tone de bumbac. chiar in cincinalul trecut, lectivul de muncă, prin
Toate fluxurile de produc să realizeze o producţie grija şi străduinţa colec
e : vn unea va
tsü, ( cerul ţie şi 73 la sută din ope- dublă faţă de sarcinile pe tivului de muncă I
no ros. Local rafă sînt automatizate. De care le-a avut I
avei rse de
iţite de • descăr- pildă, pînă în hala a lll-a Am mai asistat la „iar Pagină realizată de :
Ice. V întul va MARIN NEGOIŢĂ
îrat, eu inten- — unde începe prelucrarea marocul de idei" al cadre
empor; ire de mai fină a materiei prime, lor tehnico-inginereşti, la Fotografii :
iorä. ( Meteo- VALERIA DMITRIEVA
•rviciu Alexan- Sala de comandă In hidr ocentrala de la pieptănarea - bumbacul o teleconierinţă a directa-
renco)
