Page 14 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 14
•tg. f¡ DRUMUL SOCIALISMULUI N
E S E N Ţ I A L A P Î I N E Teu
13,iio Tete.'
Partidul comunist în Icgca-i nc-a Nu-i prag să stăvilească tăria vrerii 13.05 ,L3 S
crescut . noastre, Uj.iili.
nici matră-n care curgem, un drum lor)
în legea omeniei şi-a muncii demnitate ÎIICÎII
dc noi ales...
uneltele ni-s arme şi vrerile ni-s scut Partidul e ideea ec bate-n inimi, vie, sonul
Eloar
esenţiala pîinc-i a noastră libertate. patetici fii ai faptei adeverim un zbor. {loan
Iod ii
Sub roşul zor al muncii, cu în numele ce-1 poartă partidul, cu dispo
mîndrie,
voast
salopcte-albastrc, E Ceauşcscu-Ţara, e un întreg popor ! s ¡mag
\ ne-am preschimbat în fluviu din lui T
eu
Frumoasa mişcare rar aliaj de adevăr plas Marele Congres. DUMITRU SPĂTARU patri:
tic, de cultură coregrafică
poeţi
şi de artă dramatică". A Kistri
lori
aflat aliajul visat în Ga Tcles
Pină la mesajul şi ima Fenomenul Pavlova a con lina Bcliaeva, piplomată de a
ginea de ansamblu pe ca stat în silueta de o extra a şcolii de coregrafie din Etapa republicană a Festivalului naţional Cîntarea României" tivă
(I
z.ical
re le oferă în final, valoa ordinară plasticitate, desă- Voronej, consacrată da 11.15 .Săpt;
rea şi importanţa unui vîrşit proporţionată, în ex altfel şi ca actriţă in fil 19,00 Tetei
film de artă stau în fru presivitatea mişcării, în mele ACCIDENT DE ViNĂ- Pe chipurile lor a înflorit 19,20 Telfee
(colo
museţea şi semnificaţia muzicalitate, in capacita TOARE, PALMA, CLIPA 19,50 l'ilm
detaliilor ce îl compun. tea disimulării oricărui DECIDE TOTUL, dar mai lor),
Nici un amănunt nu poa travaliu tehnic, în dispari ales din BÂTR1NUL Şl satisfacţia succesului doi“.
te fi aici de prisos, fieca ţia oricărei linii de demar TANDRUL MEU SĂLBATIC. Prod
lui
re avîndu-şi rostul său, caţie dintre profesiune şi Şi, intr-adevăr, în ANNA 22.05 Telej
chiar dacă acesta nu e PAVLOVA, intrarea ei în 22.15 Kom;
sesizat, poate, din prima rol e atît de profundă, in O primă remarcă ce .se cil pe chipuri satisfacţia mixt ai Sindicatului în- nunii.
clipă, de spectatorul ne cit e greu de făcut vreo cuvine a fi făcută referi succesului. văţămînt Hunedoara, diri
prevenit. Filmul de artă e, ^PRIVELIŞTI distincţie între personaj şi tor la prezenţa formaţii O formaţie cu o evolu jor prof. Adriana Clieţc,
de aceea, un gen care se interpreta sa. Loteanu şi lor corale de muzica ţie constant buna este a- grupul vocal dc voci ega JCAI
cere văzut şi revăzut. Beliaeva nu se rezumă la cultă hunedorene în etapa ceea a Combinatului side le al Căminului cultural
ANNA PAVLOVA e un a- viaţă. Avind şansa de a reconstituirea unei biogra republicană a Festivalului rurgic „Victoria" Călan. Beriu, instructor Petru
semenea film, iar ideea te intra in conjuncţie cu mari fii, ci — concentrîndu-şi naţional „Cîntarea Româ Corul mixt, dirijat de Boloţ, grupurile corale de
leviziunii noastre de a-l personalităţi ale timpului, filmul în jurul muncii pa niei" este aceea că s-a a- prof. Victorin Bătrîncea, voci egale ale Sindicatului
relua, fie şi în formula coregrafi, balerini, compo sionate, istovitoare şi te tins un nivel interpretativ a prezentat două piese sanitar Hunedoara, dirijor
„film în serial", nu poate zitori, impresari — cu blîn- nace a montării baletului demn de toată aprecierea. dificile — „Luceafăr de pe prof. Aurelia Costcscu şi
li decit binevenită. dul Petipa, cu novatorul, MOARTEA LEBEDEI ds Faptul că în sala de con Strei“, poem coral cu a- T.A.G.C.M. Deva, dirijor
Saint-Saëns - produc de curs din Palatul culturii, prof. Nicolae Icobescu.
Cum spuneam şi cu alt intransigentul Fokin, cu companiament de pian, în
prilej (iertată fie-mi auto- pateticul Djaghilev, cu fapt un eseu profund şi minunat cadru ambiental primă audiţie, de Constan O prezenţă de excepţie
citarca), creativitatea este poetic-ardentul Nijinski, cu vast, o meditaţie gravă şi si acustic pentru acest gen tin Romaşcanu şi „Du-te au avut în concurs grupul
o virtualitate cu care intră liric - meditativul Saint- responsabilă asupra con de formaţii, s-au auzit cu coral do muzică patrioti
probabil in lume fiecare diţiei artistului dintoldecu- vinte de „bravo 1" adresa dor cu dorurile" de Ilie că al I.U.M.P. şi corul de
copil. O dovedeşte şi des Saëns - Pavlova s-a înăl na, asupra specificului te cîtorva astfel de colec Micu, avind ca solistă pe cameră al Casei de cultu
r
tinul strălucit al Annei ţat deasupra tuturor, stră muncii creatorului-a tisl. Şl tive artistice, chiar din Mariana Anghel, cu cali ră Petroşani, dirijor prof.
Pavlova, fiica unei spălă lucind în zenitul ei, care poate că întregul mesei partea unor membri ai tăţi vocale deosebite, des Horaţiu Alcxandrescu, co
torese şi a unui soldat re- era însuşi zenitul artei, al acestui' superb fi'm stă juriului republican, este chise surprinzător spre rul de cameră al Sindica
zervist, unul dintre nenu spre a deveni pentru toţi concentrat in acea repli muzica cultă. Interpreta tului sanitar Deva, dirijor
Este
că împovărată de aţii de
deosebit.
măraţii Ivan Turbincă ce „muza baletului" sau „di un lucru binemeritată pen rea caldă şi sensibilă, vo prof. Nicolae Icobescu, co
răsplata
slujeau un lung şir de ani vina Anna". sugestive conolaţii, pe ca cile echilibrate, dicţia cu rul de voci egale al Sindi- ...
depuse
de
în cizmele oastei ţariste. Regizorului Emil Loleanu re - pe cheiul Nevei, in tru eforturile interpreţi între rată au făcut ca formaţia catului învăţămînt Petro
sutele
de
Ea a fost deopotrivă pro nu i-a fost deloc uşor să tr-o zi mohorîtă şl umedă să se remarce. Foarte bi şani, dirijor prof. Arpad
de
repetiţii,
dusul propriei vocaţii şi al descopere interpreta idea - Fokin i-o spune „divi pereţii sălilor nimeni. Dar, ne a sunat masivul cor de Szekcly, Deosebită a fost,
nevăzuţi
de
climatului favorabil, de pa lă a Annei. Dificultatea nei Anna" : „Cea mai fru o sută interpreţi, cu acom de asemenea, interpreta
siune şi competenţă, pe consta în faptul că ea - moasă mişcare e mersul important este că efortu paniament de orchestră, al rea soliştilor si grupurilor
care i l-a oferit şcoala cum spunea Loteanu - tre înainte". rile lor de bine s-au vă Combinatului siderurgic instrumentale de muzică
naţională rusă de balet. buia să întrunească „un RADU CIOBANU zut, făcînd să le înfloreas- Hunedoara, dirijor prof. cultă: cvintetul şi solista
Marin Dîrvă. 1 s-au ală la pian Ana Duţică dc la
turat corurile: bărbătesc Casa dc cultură Hunedoa
Roadele competenţei profesionale „Freamătul adîncului" al ra, duetul chitară clasică
CRONICA PLASTICĂ Q expoziţie a Filialei minerilor din Petrila, diri al Clubului sindicatelor
jor prof. Horaţiu Alexan- Vulcan, „Trio I-Iaydn" al
Spectacolul pe care Tea La rîndul ei, muzica s-a drescu, mixt al Casei de
Arad a U.A.P., deschisă la Deva trul de estradă din Deva integrat fericit în specta cultură Haţeg, dirijor prof. Sindicatului învăţămînt
si l-a ales spre a evolua col, oferind ritm prin^di Victorin Bătrîncea şi mixt Hunedoara, solistul la vi
Ccama
oară
Mircea
republicană
în cadrul unui fructuos loan Cott .şi Rodica Lia în etapa naţional „Cîn a versitatea pieselor şi a’ li al Căminului cultural Do- Sindicatul -învăţămînt De
niei lor melodice semnate
Festivalului
schimb dc experienţă con Cott, Aculina Popa, Mir- tarea României" a fost. fi do apreciaţi compozitori bra, dirijor prof. Petru
venit între filialele Dcva- cea Senic, Maria Odriy resc. unul de succes —- — Camelia Dăscălescu, Va- Chiseev, grupul coral „Li va, solistul vocal Gheorghe
Petroşani şi Arad ale care semnează lucrări izo „Succesele revistei". Un sile Veselovsehi, Laurenţiu Pop — R.C.M. Deva, so
U.A.P., cu largul sprijin late sau cicluri de grafică, spectacol reprezentativ Profeta, Dan Ardelean, ra" Deva, dirijor Octavian lista "de romanţe Ana Iri-
Luncanu,
de
coral
grupul
al comitetelor de cultură linogravură, desene în tuş pentru această instituţie Dan Ştefănică, Gheorghe mie de la Clubul sindica
şi educaţie socialistă din şi acuarelă, precum şi în profesionistă care înglo David, George Eftici. Me muzică patriotică „Canti telor Simeria. Tuturor li
cele două judeţe, la Gale tehnică mixtă. Extrem de bează competenţa profe lodiile care s-au bucurat lena" al Casei de cultură se cuvin calde felicitări!
riile de artă clin Deva a expresivă şi aparte este sională a slujitorilor ei, de succes în diverse com Brad, dirijor prof. Emil
fost vernisată expoziţia de grafica lui Onisim Colta. ataşamentul pentru presti petiţii muzicale naţionale Mărgineanu, grupul coral B. CĂTĂLIN
pictură şi grafică a plas- cu o puternică nuanţă pic giul acesteia de totdeau au fost puse în valoare
ticienilor arădani, care va turală. Elocvente sînt în na, dar şi sprijinul Comi de interpreţi apreciaţi şi
rămîne deschisă în tot acest sens lucrările „Auto tetului judeţean de cul îndrăgiţi pentru calităţile
cursul lunii iulie. Această portret" şi „Dimineaţa". tură şi educaţie socialistă. ior vocale — Puiu Faur, RECITAL DE MUZICĂ INSTRUMENTALĂ-
manifestare artistică, care Lucrările de pictură c- Dovadă elocventă a grijii Laura Nicorovici, un cu
s-a bucurat deja dc o cal talează portrete, peisaje, pentru o evoluţie de cali plu vocal de mare sensi Sala festivă a Palatu ţitoare a distinsei pro
dă apreciere din partea compoziţii, evidenţiind sti tate în ampla întrecere, bilitate şi căldură, Irina lui culturii din Deva a fesoare Filomena Boca-
publicului localnic, a fost luri şi tonuri coloristice apreciată de cunoscutul Soroiu. precum şi de or găzduit un frumos reci nici. Programul a cuprins
precedată de expoziţia diferite ale unor creatori regizor şi critic de tea-- chestra foarte bine pusă tal de pian la patru lucrări de mare rafina
plasticienilor hunedorcni cu o personalitate temei tru Nicolae Dinescu, pre ia punct. „în evoluţia tu mîini, susţinut de Vera ment coloristic şi tim-
deschisă în luna iunie în nic conturată, precum şi şedintele juriului republi turor s-a simţit, aşa după Negreanu şi Monica Sol- bral, expresiv: „Mica sui-
municipiul Arad. S-a creat ale unora care mai suferă can, o constituie preocu cum ne-a relatat compo tan, profesoare de pian tă", „Marş scoţian" şi
astfel posibilitatea de cu încă influenţe, animaţi de parea pentru pregătirea zitorul Alexandru Vilma- la Şcoala generală nr. 8 „Şase epigrafe antice" de
noaştere a forţelor şi ca căutări care să-i exprime aparte a fiecărui moment ny, membru al juriului, cu clase de muzică şi arte Claude Debussy şi „Ma-
pacităţilor creatoare exis cît mai bine. Amintim în al spectacolului, comple mina compozitorului şi di plastice din Deva. Am ma mea, gîsca" de Mau-
tente în cele două judeţe, acest sens „Peisaj indus tat faţă de evoluţia iniţia rijorului Gheorghe David, avut mulţumirea de a rice Ravcl. Interpretat
mult stimulate de ampla trial" — Pavel Alasu, na lă din stagiune, pentru a ale cărui compoziţii muzi constata cum — din nou cu multă înţelegere faţă
manifestare — Festivalul turile statice semnate de cîştiga în expresivitate cale sînt tot mai apreciate nu numai ca dascăli ai de partitură (să ne amin-
naţional f.Cîntarea Româ Ştefan Guleş, loan Groza scenică. de specialişti şi publicul generaţiilor de elevi, ci tim mai ales „Laideron-
şi ca interpreţi — acest nette,
des
Impératrice
niei". Kett, peisajele şi portre Au impresionat cu pre larg". cuplu pianistic a resti Pagodes" din opus-ul ra-
tele lui Vasile Sandu, Fi
în actuala expoziţie sînt sele Zoe Szucs, Francisc cădere momentele de balet Sarea şi piperul în spec tuit celor din jur valo velian), acest recital fa
prezenţi cu un număr în Baranyai ş.a. — „Accidentul". „Scaunul tacol le-au constituit mo rile fundamentate în anii ce parte din categoria
semnat de lucrări 24 pic Expoziţia, în ansamblul .şi dosarele", „Tinereţe", mentele de proză in care de studiu pe băncile şco serilor binevenite ale fie
scenetele,
monologurile,
tori şi graficieni, aparţi- ei, constituie un util pri sugestiv concepute, pline scheciurile semnate de Mi lii devene, sub îndruma cărei stagiuni muzicale.
nînd mai multor generaţii, lej de sensibilizare a gus de substanţă, conţinînd hai Maximilian, George rea energică, severă şi, ANA FODOR,
apreciaţi pentru calitatea tului publicului pentru idei nu lipsite de valenţe Milialache, Constantin Zăr- în acelaşi timp, însufle- muzicolog
mai
a-
educaţionale,
dar
creaţiei lor în ţară şi pe frumosul artistic, un real les baletul „Vis la cas nescu şi Alexandru Da-
ste hotare. între grafi cî.ştig pentru viaţa spiri tel", fericită îmbinare de rian, interpretate do Ilea
cieni se numără Adrian tuală locală, pentru conti clasic şi modern, o ade na Zanche, Nicodiin Un- Rezultatele concursului de debut
Selegean, Lucian Cociuba, nua ei împlinire. vărată feerie de mişcare gureanu, Nicolae Cri-şu,
care va rămîne mult timp Lsâbcla Roşea, George Ca- în poezie al Editurii „Facla" y m
în amintirea publicului. sah s-au bucurat de o cal
Toate aceste momente, dă . primire la public. Juriul- concursului dc de tin Stancu (Haţeg — jud. Hu
Pentru
concepute de maestrul de Sub bagheta regizorului but în poezie al Editurii nedoara). Autoiii premiaţi va îl în
VIATA LITERAR-ARTISTICĂ dans Dumitru Hanea, om Alexandru. Darian, specta „Facla“, alcătuit din: — preşedinte, lectiv, în anul 1908. volum co bilă, cu (
într-un
apărea
Ion
vor
Marin
Almăjan
de mare 'ingeniozitate şi colul s-a constituit intr-un Eugen Dorcescu, Ion Anghel, Textele pentru viitorul con noros. Lr
EXPOZIŢIE RECITAL DE POEZIE interpret desăvîrşit, au pus tot unitar, plin de acura Ion Jurca-Rovina, Marcel Tol- curs de debut în poezie al ploi cu ca
însoţit-
să,
în valoare calităţile trupei teţe .şi echilibru, cunoscînd cea şi Cornel Ungureanu, a Editurii „Facla“ vor ii tri
Cadrele didactice din mu hotărît premierea următori mise, pînă la data de 1 a- electrice
X.a Clubul sindicatelor din nicipiul Hunedoara s-au în- de balet alcătuite din Eli pe durata întregii sale des lor concurenţi: Ionel Bota (O- prilie 1988, pe adresa: 1900 grindină. '
Simeria s-a deschis expoziţia tîinit dc curînd cu poetul ITanea. Angela Zsolc, Mar- făşurări o ridicată ştache ravlţa — jud. Caraş-Sevcrln), Timişoara, str. Pcstalozzi nr. moderat, <
de pictură aparţinînd artistu Eugen Evu. Cu acest prilej, tă a calităţii artistice, în Valentina Căluşar (Timişoa 1-1. Manuscrisele vor li expe de scurtă
lui plastic amator Adrian .Şte apreciatul creator a oferit un ga Vlad, Corina Crudu, ra), Victoria Milescu (Bucu diate într-un pilc închis, pur- 50 lcm/oră
fan Pădureanu, lăcătuş la recital din cele mai izbutite Carmen Petrea, Malvina tregită de o scenografie tînd un motto. Acelaşi motto Temperata
I.M.M.R. Simeria. Peisajele, poezii ale sale cuprinse în Vug, Graţicla Buftea. Ele inspirată, semnată de a- reşti), loan Palici (Gâtaia — va fl reprodus pe un alt vor fi cuţ
compoziţiile expuse s-au volumele „Ţara poemului preciatul artist plastic loan jud. Timiş), GIreorgho Prun plic ce va conţine o fişă cu şi 20 de r
bucurat de o caldă apreciere meu“, „Aur heraldic“, precum na Dău, Liliana Coantraş, Bozeşan. cuţ (Timişoara), Emilîan Roş- numele, anul naşterii, adre maxime îr
din partea publicului. (IOSIP şi din volumul în curs de Mihai Feier, Anghel To- culescu (Reşiţa), Marcel Să- sa, locul de muncă ale auto do grade,
MERGEA, corespondent). apariţie „Ram cu oglinzi“. nescu, Lucia Barany. MINEL BODEA mînţă (Timişoara), constan rului. serviciu T.