Page 17 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 17
Să întărim prietenia şi colaborarea
Şl doar cîteva cuvinte de
v. P. MIRONOV, spre un eveniment însem
membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Ucrainean, nat: la 21 iunie la noi în
prim-secretar al Comitetului regional de partid Doneţk ţară au avut loc alegerile
pentru sovietele locale de
deputaţi ai poporului. Ac
A face schimb de experienţă, gaţii de activişti de partid tuala campanie electorală
a învăţa unul de la altul şi de stat, mineri şi ziarişti s-a deosebit mult de cele
este o tradiţie bună şi o- între regiunea noastră şi ju anterioare. Ca experiment
nestă. Oamenii sovietici sînt deţul dumneavoastră. Ei au s-au desfăşurat alegeri pe
bucuroşi că in Republica So rămas cu o bună Impresie circumscripţii comasate cu
cialistă România se înde din întîlnirile, discuţiile de mai multe candidaturi. Des
plinesc cu succes hotărîrile la minele Petroşani, Lupeni făşurarea şi rezultatele ale
Congresului al Xlll-lea al şi Petri la, de la Combinatul gerilor au arătat că aceas
Partidului Comunist Român, minier Valea Jiului, de la tă campanie politică însem
se realizează noi stadii în comitetele de partid ale u- nată devine mai democra
dezvoltarea social-economi- nităţilor vizitate, din redac tică, reflectă voinţa poporu
că şi spirituală. Se lărgeşte ţiile ziarelor. Tovarăşii- noş lui de a avea numai aleşi
Anul XXXIX, nr. 9 216 DUMINICA, 5 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani baza materială a colaboră tri au manifestat Interes demni.
rii multilaterale şi mutual- pentru practica rezolvării Folosindu-mă de această
avantajoase dintre U.R.S.S. problemelor sociale, cultu ocazie, vreau de asemenea,
şi Republica Socialistă rale şl de viaţă în întreprin să anunţ pe cititorii ziaru
România, creşte eficienţa ei, deri şi organizaţii, pentru lui judeţean despre faptele
acordurile primesc un con experienţa acumulată in şi preocupările de azi ale
ţinut concret. construcţia de locuinţe şi oamenilor muncii din regiu
O nouă etapă în dezvol alte domenii. La rîndul nos nea Doneţk. Noi am înche
tarea colaborării sovîeto- tru, presupunem că şi tova iat cu bine primul an al ce
Fiecare oră, fiecare clipă bună de lucru - romăne a constituit-o vizita răşii români care* au fost în lui de-al Xll-lea cincinal,
înainte de termen, la 25 de
regiunea Doneţk au aflat,
oficială în România a se
cretarului general al Comi de asemenea, multe lucruri cembrie, am îndeplinit pla
tetului Contrai al P.C.U.S.,
folosite din plin la secerişul orzului, tovarăşul M i ha il Sergheevici interesante şi folositoare. nul producţiei Industriale şi
¡ntr-un cuvint, aceasta este
al productivităţii muncii. Au
Gorbaciov, întîlnirile lui cu o acţiune bună. Trebuie să lucrat bine minerii şl meta-
lurglştli noştri, colectivele de
studiem şi să folosim mai
întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor secretarul general al Parti deplin experienţa unul de oameni ai muncii din com
dului Comunist Român, pre
şedintele Republicii Socialis la celălalt, să lărgim con plexele agroindustriale, din
te România, tovarăşul tactele dintre organizaţiile alte ramuri ale economiei
O dată cu începerea .se inginerul şef, de seceriş, — Sînt cei mai buni lu de partid şi colectivele de naţionale. In sfera socială
Nieolae Ceauşescu, în co
cerişului la orz, agenda de iar Angelica Codreanu, şefa crători ai noştri — ne lectivele de oameni ai mun oameni ai muncii, să adîn- am făcut paşi înainte: s-au
lucru a cooperatorilor, me fermei vegetale, de între spunea Gheorghe Vintilă, cim colaborarea Ideologică, dus la bun sfîrşit, la ter
canizatorilor şi specialişti ţinerea culturilor. şeful secţiei de mecanizare cii. Cu această ocazie.s-a să facem schimburi de va menul stabilit, construcţia
acordat o atenţie deosebită
lor de la Cooperativa agri din Sîntandrei. Primii trei asigurării de schimbări ca lori spirituale şi culturale. locuinţelor, a instituţiilor
cola de producţie din Sîn- CU GRABĂ, DAR ŞI au mai secerat, ceilalţi Toate acestea vor avea ca pentru copii, a şcolilor, spi
litative în mecanismul co
tandrei s-a îmbogăţit, CU GRIJĂ SA NU SE seceră pentru prima dată, laborării, de a-l pune în efect mărirea potenţialelor talelor, policlinicilor. Aces
înainte de a prezenta con PIARDĂ NICI UN BOB dar au fost temeinic in concordanţă cu cerinţele noastre, vor servi la accele tea sînt, totuşi, numai", pri
statările raidului nostru Cele şapte combine ale struiţi, ştiu foarte bine ce timpului. Aceasta se poate rarea înaintării ţărilor noas mii paşi. E necesar să ne
consemnăm că la C.A.P. secţiei de mecanizare au au de făcut şi muncesc obţine numai lărgind re tre. ocupăm cu perseverenţă de
Sîntandrei munca oameni intrat întîi în tarlaua nu cu multă hărnicie .şi con laţiile pe toate fronturile. Această trăsătură a ac reutilarca tehnică a între
lor este bine coordonară mită „între linii". La vo ştiinciozitate. Bineînţeles, aceasta se re celerării progresului a ca prinderilor noastre, do îm
de factorii de conducere, lanul complexelor agre întreaga activitate se feră şi la colaborarea oa racterizat plenara C. C. al bunătăţirea calităţii produc
care şi-au împărţit atribu gate se aflau Ioan Fa- desfăşoară sub coordona menilor muncii din regiunea P.C.U.S. care a avut loc nu ţiei fabricate, să rezolvăm
ţiile în felul următor: zelcaş, Pavel Cutinici, Ale rea lui Mihai Popescu, Doneţk şl din judeţul Hune demult şl care a dezbătut mai energic problemele so
Aronim O coş, preşedintele, xandru Deteşan, IoanBoca, inginerul şef al cooperati doara. Schimbul do dele problemele restructurării ciale.
vei, care veghează să nu
se ocupă de recoltarea, Rovin Vulturar, Marian gaţii de partid, de tineret, conducerii economiei. Ho- Anul acesta, din cauza
transportul şi depozitarea Aparaschivei şi Doinei rămînă spice netăiate şi de sindicat, de grupe de tărîrile ei au trezit un inte dificilelor condiţii meteoro
nici boabe în spice, să se
furajelor, Mihai Popescu 'Muntean m u n c i t o r i , de specialişti res general. La plenară a logice (viscole, înzăpeziri
taie paiele cît mai de jos. pînă la mijlocul Iul martie)
— Avem de secerat 80 a devenit forma de bază fost confirmată şi s-a hotă a început mal greu. Am a-
ha cu orz şi 272 ha cu a relaţiilor noastre. In ulti rî! să se continue linia ge vut serioase întreruperi în
grîu. Cu cele şapte com mul timp, acest schimb a nerală stabilită de Congre transporturi, ceea ce s-a re-
bine do care dispunem devenit mai activ, mai fruc sul al XXVII-loa al C.C. al
putem strînge orzul în tuos. Deja în acest an s-au P.C.U.S. de accelerare a
maximum trei zile, iar realizat schimburi de dele- dezvoltării sociale-conomice. (Continuare în pag. o 3-a)
griul în 8—9 zile. Ne gră
bim, da, dar avem cea
mai mare grijă să nu pier
dem nici un bob. l
Recolta de orz este des *
cărcată în mijloacele dc Ziua constructorilor
transport, bine etan.şeizatc, l
şi dusă cu operativitate la
locurile de depozitare. \
In actuala etapă de dez
Astăzi, în prima dumi
După combine au intrat voltare a" societăţii noas nică a lunii iulie, este selor do schimb pentru
în acţiune presele de ba siderurgie, transporturile
lotat cu care lucrau Ghoor- tre socialiste, industria „Ziua constructorilor de feroviare, energetică ş.a.,
ghe Fulen, Aurel Costina şi constructoare de maşini maşini", o zi de sărbătoa pentru care merită, la a- l
Mihai Cherestcş. Baloţii t este una dintre ramurile re în care cu toţii ne în cest ceas aniversar, calde
erau traşi la marginea tar \ de bază ale Industriei ro dreptăm gîndurile de pre felicitări, însoţite de ura *
lalei pentru a face loc plu t mâneşti, aflată in plin ţuire, recunoştinţă şi bucu rea de a se mobiliza în
gurilor ce pregăteau tere proces de modernizare şi rie spre harnicii şi talen continuare pentru a înre s
nul in vederea însămînţă- \ automatizare a producţiei, taţii făurari de maşini şi gistra noi şl importante de \
rii porumbului în cultură \ cu rol determinant în în utjlaje, agregate şi insta păşiri de plan în întîm- s
dublă — ce va ocupa la făptuirea cu succes a o- laţii cu marca „Made in pinarea Conferinţei Naţio
Sîntandrei o suprafaţă de l biectivului stabilit de Con Romania", care au dus nale a partidului. \
150 ha. Lucrările mergeau gresul al Xlll-lca al parti Din acest bogat raport \
în flux, fără pauze, folo- l dului, de trecere a Româ faima ţării noastre pe toa muncitoresc dedicat „Zilei
sindu-se din plin fiecare niei în rîndul ţărilor cu o te meridianele globului. constructorilor de maşini" \
oră. fiecare clipă bună de J dezvoltare medie. Constructorii de maşini — oamenilor care acţio \
luciu. hunedoreni au obţinut, în
î Judeţul Hunedoara dis primo jumătate a acestui nează cu însufleţire în pro \
TRAIAN BONDOR l pune în prezent de un pu an, rezultate deosebite în ducţie pentru transpune
C.A.p. Sîntaiulrei. Se lucrează cu spor la secerişul ternic detaşament de con rea în viaţă a orientărilor, \
orzului. structori de maşini — I.U.M. activitatea de fabricare a tezelor şi indicaţiilor se \
(Continuare în pag. a 4-a) şi I.P.S.R.U.E.E'.M. Petro strungurilor, a complexelor cretarului general al parti \
9 - • — 9 _ 9 l şani, I.M. Orâştie, U.U.M.R. mecanizate şi a combine dului, tovarăşul Nieolae 1
Crişcior, I.M.M.R. Simeria,
lor pentru subteran, a uti
\ I.P.S.R.U.M. Deva, ateliere lajului minier în general, Ceauşescu — prezentăm, în \
numărul ziarului nostru dc
Ritm şi calitate în realizarea 1 şi secţii de construcţie a a maşinilor, instalaţiilor, astăzi, cîteva exemple edi \ \
maşinilor şi utilajelor si
echipamentelor şî a pie
fica toa'e.
derurgice la Hunedoara şi \
I N V E S T I Ţ I I L O R Călan, pentru utilaje şi \
echipamente energetice la
Mintia şi Haţeg ş.a. — ca
l re, alături de mineri, side- \
V rurgişti, energeticleni, de \
Recuperarea restanţelor şi realizarea integrală 1 toate colectivele muncito \
i reşti hunedorene, acţionea \
a planului - preocupări majore ale colectivului ză ca înaltă răspundere \
l muncitorească, comunistă,
Colectivul dc muncă al nului 1987 — subli nia dr.- an, ca urmare a bunei or pentru consolidarea şi am \
realizărilor
de
plificarea
Antreprizei de construcţii - ing. Alexandru Bo.şoro- ganizări a producţiei şi a pînă acum, pentru reali \
montaj şi reparaţii Deva gan, directorul antrepri muncii, la activitatea de \
acordă o importanţă ma zei — formaţiile de muncă C-j-M prevederile de plan \ zarea zi de zi a produc
joră transpunerii în viaţă din cadrul brigăzilor noas- au fost îndeplinite în pro \ ţiei fizice planificate pe \
a sarcinilor şi orientărilor porţie de 101,4 la sută. acest an şi cincinal, în \
formulate de către secre Sporul realizat a fost ob \ spiritul sarcinilor sublinia \
tarul general al parti LA A.C.M.R. DEVA ţinut pe seama creşterii \ te de tovarăşul Nieolae
dului. tovarăşul Nieolae productivităţii muncii cu \ Ceauşescu la Plenara co \
Ceauşescu, referitoare la 0,2 la sută. Tot în aceas mună a Consiliului Naţio \
activitatea din domeniul tă perioadă, beneficiul a \ nal al Oamenilor Muncii
investiţiilor, acţionează cu tre au depus eforturi stă fost depăşit cu 11 la sută, \ şi a Consiliului Suprem ai \
responsabilitate în vede ruitoare pentru realizarea iar la cheltuielile totale şi Dezvoltării Economice şî \
rea finalizării la termen, ritmică a sarcinilor .şi a- la cele materiale s-au în \ Sociale, pentru îndeplini
in condiţii de calitate, a slgurarca condiţiilor nece registrat economii, Din lu- \ rea exemplară a sarcinilor I
obiectivelor cuprinse în sare predării la termen a economice ce stau în faţa
planul de producţie al a- lucrărilor de construoţli- LIVIU BRAICA \ judeţului Hunedoara. I
cestui an. rnontaj atacate. De altfel, \
— Din prima lună a li pc primele patru luni din (Continuare în pag. a 3-a) I
