Page 18 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 18
' -a 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
In campania
ntreprinderea de strungari, losif Dane, mai mare, iar la acest agricolă
Î producţie industria I.P.I.C.C.F. Deva, frezori. nivel trebuia să partici
lă pentru con Constantin Dragoinir, pe ocupanţii primelor
strucţii căi ferate De l. U. M. Petroşani, su trei locuri. Este greu de fierbinte OUA
va a fost de curînd gaz dori, Gheorghe Vasiuc, presupus, bunăoară, că Puternic mobilizaţi de ma 11,30 T
da fazelor judeţene a gistrala cuvîntare a secre 11,35 L
trei dintre cele mai im I.P.I.C.C.F. Deva. La ca acest concurs şi-a dove tarului general al partidului, *
portante concursuri pro tegoria peste 26 de ani, dit eficienţa din moment tovarăşul Nicolae Ceauşescu, g
fesionale ce se desfăşoa cei mai buni s-au dove ce nu a fost prezent nici la recenta plenară a Con n
ră la nivel judeţean şi dit strungarul Nicolae un reprezentant al tine siliului Naţional al Agricul ci
naţional. Este vorba de Pintca, Î.M. Orăştie, fre rilor din municipiul Hu La încheierea anului de invăţămînt turii, tinerii din judeţul Hu 12.10 D
.Ci
olimpiadele strungarului, nedoara, de multe ori nedoara acţionează, în a- *
zorul Levente Dcneş,
frezorului şi sudorului — cîştigători ai acestor în politico-ideologic ceste zile, cu stăruinţă pen 13.00 A (
întreceri menite să sti I.U.M. Petroşani şi su treceri. Cine i-a oprit tru efectuarea lucrărilor a- *
muleze interesul şi pre dorul Vasilc Zalomir. oare pe tinerii de aici, Acum, în preajma înche portantă de mobilizare res gricole de sezon. De pildă, PI
ocupările lucrătorilor din sau pe cei din Simcria, ierii anului de invăţămînt ponsabilă a tinerilor la in C.U.A.S.C. Simeria, peste C' ri
domeniul construcţiilor să se întreacă şi să-.şi do politico-ideologic, Comite realizarea sarcinilor eco- 200 elevi de la liceele In g
şi
Simeria
Călan
dustriale
de maşini la continua vedească buna pregătire? tul judeţean al U.T.C. a nomico-sociale ce revin ju au participat in aceste zile n L
perfecţionare a pregătirii In acest fel s-a ajuns organizat pregătirea pro deţului în perioada ac la efectuarea lucrărilor de ■ti
D
lor profesionale. ca „Olimpiada sudorului" pagandiştilor. Cei aproape tuală. întreţinere a culturilor de Si
Începînd cu faza de Concursurile să se desfăşoare doar cu 2 200 propagandişti au Comitetul judeţean al legume din lerma Băcia a IÜ
la
expuneri,
Sintandrei,
precum
masă, concursurile urmă şapte concurenţi. din participat seminarii, Un U.T.C. a adoptat, de ase A.E.S.C. strînsul furajelor in n
n
dezbateri,
menea, măsuri care, după
şl
la
tre tineri a sarcinilor ce profesionale- care trei de la gazde I accent deosebit punîndu-se încheierea convorbirilor complexul de miei Simeria. ti *
resc cunoaşterea de că
Aşa s-a ajuns ca la „O-
să
revin unităţilor economi limpiada frezorului" să pe calitatea dezbaterilor recapitulative, unei asigure De asemenea, zilnic, elevii 11,50 2
d
recapitulative.
activi
desfăşurarea
Şcolii generale nr. 2 Sime
ce, implicarea lor la în mai bine, mai participe 10, iar la cea •Şi cu acest prilej au fost tăţi politico-ideologice şi ria lucrează la întreţinerea 15.00 Ii
făptuirea obiectivelor sta a strungarului 15'. Este aprofundate ideile, indi cultural-educative susţinu culturilor de legume a Ier- ir
bilite, în condiţii de ren cu totul necorespunză caţiile şi orientările secre te pe toată perioada^ de mei de la Uroi. In acelaşi 19.00 T
19.20 Ţ
tabilitate- şi eficienţă ri eficient tor, practic nici un mu tarului general al partidu vară, în toate municipiile, ritm susţinut, elevii Liceului U
dicate, unui înalt nivel nicipiu, nici un oraş nu lui, tovarăşul Nicolae oraşele .şi comunele jude agroindustrial llia lucrează 19.10 C
organizate
fi
calitativ. organizate! şi-au onorat obligaţiile Cenuşescu, la plenarele ţului. Vor dezbateri, ex pe ogoarele cooperativei a- 20.20 F
conferinţe,
C.C. al P.C.R. din decem
Şi-au dat întîlnire aici iii a prezenta numărul brie 1986, martie şi iunie puneri, informări politice gricole din localitate la în S r<
recoltarea
şl
treţinerea
le
(sau ar fi trebuit să-şi cerut de concurenţi. 1987, la şedinţele Comite de sinteză. Asemenea ac gumelor, dovedind multă 21.10 S
dea !) cei mai buni strun Ce reflectă acest lu tului Politic Executiv, pre ţiuni se vor organiza şi în hărnicie şi pricepere.
gari, frezori şi sudori sub cru ? In primul rînd se cum şi la adunarea festi cadrul cluburilor de va Mobilizaţi de organizaţia 21,55 T
şi peste 2G de ani, cîşti- rioase carenţe organiza vă consacrată aniversării canţă, în taberele de mun U.T.C., elevii Liceului agro
torice, care-si au începu a 65 de ani de la crearea că patriotică .şi în cele de industrial Geoagiu lucrează I.
gătorii fazelor munici- I.P.I.C.C.F. Deva. Toţi Uniunii Tineretului Comu specialitate, iniţiindu-se în aceste zile, atit pe lotul
■ pale şi orăşeneşti. Au vor reprezenta judeţul tul fn desfăşurarea faze nist şi’a 30 de ani do la colocvii, dezbateri şi alte şcolar, cit şi în cadrul fer 20.00 T
intrat în întrecere de la fazele naţionale. lor de masă, slaba impli înfiinţarea Uniunii Aso activităţi de pregătire poli mei de legume a cooperati 20,20 O
I'
fapt competenţa profe care a organelor’ şi or ciaţiilor Studenţilor Comu tică a tinerilor, continuîn- vei agricole Geoagiu la e- ll) T
Dincolo de meritul rea! ganizaţiilor U.T.C., a ce nişti din România. du-se pregătirea pînă la
sională, străduinţa con lectuarea lucrărilor de între N lf
pe care l-au avut între lorlalţi factori cu atribu Convorbirile recapitula deschiderea noului an dc ţinere. Prezenţi la aceste
curenţilor de a demon cerile, trebuie spus însă ţii în această direcţie tive vor dezbate temele invăţămînt. lucrări sint şi pionierii din t(
stra ce ştiu şi ce pot. iar că ele au avut şi unele Perpetuarea lor pînă la recomandate, prima pri TRAIAN CREJ, şcolile generale: Băcia, Brâ- 21.00 l.
secretar cu probleme
de cîstigat au avut toţi carenţe care şi-au pus nivelul municipiilor şi vind partidul ca centru de propagandă şi cultură nişca, nr. 2 Haţeg, Hărău şi u
vital al naţiunii, iar cca
t¡
participanţii, probele re- amprenta asupra calită oraşelor au scăzut valoa de-a doua referitoare Ia al Comitetului judeţean altele. DAN BETEA, 2i <i> r
lcvîncîu-le capacitatea ţii şi eficienţei lor. Este rea practică şi educativă sporirea eficienţei econo al U.T.C. corespondent k
profesională, dar si ceea vorba în primul rînd de a întrecerilor. De aseme mice a activităţii produc- V.
ce trebuie să facă pen o slabă participare. Pen nea, organizarea tuturm li ve. îndrumarea Comi BALADĂ PENTRU STREI r
Sub
tru perfecţionarea lor tru că la toate cele trei celor trei întreceri în a- tetului judeţean de partid Cit mi c dc dor să mai ciut o baladă 21,50 T
profesională. concursuri şi Ia cele ceeaşi zi şi în aceeaşi u- şi cu sprijinul Cabinetului despre Streiul bărbat şi bătrîn
Desfăşurîndu-se pe do două categorii de virstă uitate s-a dovedit difi judeţean pentru activita cum lunecă-n pietre lumina pe spadă
uă categorii de virstă. au fost prezenţi doar 32 cilă, cu toate strădaniile tea politico-idcologică, co pe albia sfintă CI
mitetul judeţean al U.T.C.
olimpiadele au dat sorţi de oameni. Or, numai gazdelor, cu greu oulin- acţionează pentru conti a Şiroiului sfînt!...
Ce liniştc-adîncă bătrîne Sargcliu
de izbîndă următorilor numărul câştigătorilor lo tiu-se asigura condiţiile nuarea activităţii de pre ce nimb ne umbreşte DEV.
materiale necesare.
in soar;
cîştigători ai locurilor I : curilor I la fazele muni gătire politico-ideologică a ce linişti veghează ! pînzelc
'j categoria sub 20 de ani: cipale si orăşeneşti este N. STELIAN tineretului, ridicarea cali Lingă noi şi prin tine U-a -
tăţii acesteia şi obţinerea trec umbre dc raze lor- (
unei eficienţe maxime în si fluiere cheamă la stîne luceferi... lîA:
pregătire, ca pîrghie im- IOAN E. MAXIM 1-11 (!>
ceeaşi
Poezie premiată de ziarul nostru - u);
la concursul „Sub flamuri de partid (Fiacă
dan -
Şantierul — o probă a maturităţii tinerilor biruitoare", Costeşti 1987 tel) •
b-
Prezenţă de prestigiu în festivalul r
Is
In tunel este răcoare la lin lucru dacă ne gindim Aceste aprecieri erau a- activitatea se desfăşoară din
această oră a dimineţii. că au de lăcut nivelări de dresate tinerilor de ia li in ritm alert. 50 de bri (Unire
meu -
Sin tem in trecere sp>e lo platlormă, balastare cu ceele industriale nr. 1, 2 gadieri de la Liceul „De (ural);
cul de muncă al celor 50 piatră spartă, Iciluzăn, şi 3 din Deva, precum şi cedai" din Deva finalizea „Cîntarea României“ darea
de brigadieri ai Şantie transport materiale pentru celor de la Liceul „Avram ză lucrările de terasament. L O N
mici, c
rului de muncă patriotică amenajarea de şanţuri, le- lancu" din Brad — care Stadiul lor este înaintai, Clubul tineretului din neretului, el însuşi fiind norul)
a tineretului, Iar loan Be rasări clc. Brigadierii s-au au losi prezenţi in ultime ceea ce dovedeşte că aici Deva se afirmă ca o insti compus din elevi şi tineri crede» t
lea, comandantul şantieru angajat ca in perioada treburile merg bine. Este, tuţie cultural-educativă ca muncitori. însoţit de co A.»’"*
lui, ne arată cu mindrie funcţionării şantierului lor le săptămini pe şantier. de altfel, şi părerea ingi re lansează în rampa Fes lectivul de recitatori, gru Iii
I-i. ,i'
şi spune: „Aici am lucrat să execute un volum de Şi am văzut că nu ori nerului Pavel Sinea, cel ca tivalului naţional „Cînta pul a prezentat, sau a par CÂNI:
ieri. Nu a lost deloc uşor, lucrări de peste 4 milioa cum ! re, din partea unităţii pa- rea României" formaţii ticipat la spectacolele fes — pai
dar băieţii au dovedit că ne lei". La kilometrul 21 • 200, tronatoare, coordonează artistice de certă valoaie. tive ocazionate de aniver (erele
BIÎAD
pol face lucruri la care activitatea brigadierilor. ,,Nu In pagina dc faţă vă pre sarea a 05 de ani de la (Steau:
nici nu gindcam cu puţin avem probleme - remar zentăm doar câteva dintre crearea U.T.C.. întîlnirea BARZ/
timp in urmă". că încă de la început. In ele, precum şi cîţiva inter tineretului cu istoria — sonal o
Şi, intr-adevăr, nu este tegrare efectivă in trebuin preţi care au spus .şi spun Costeşti 1987, al altor TIR:
iriu);
uşor. O spun oamenii cu ţele şantierului, conştiin un cuvin t în marea Cîn- spectacole, şezători lile- * Inse
experienţă, care de ani de ciozitate şl disciplină. A- tare a ţării. Una dintre rar-artistice. De un real căra);
r.lceen
zile sint aici, pe şantierul cestea sint cuvintele care cele mai reprezentative succes în lândurilc publi ră):
construcţiei căii ferele De- sintetizează cel mai bine este formaţia vocal-instru- cului s-a bucurat .şi se răgaz
va-Brad. felul in care brigadierii mentală de muzică foik bucură piesa „Cîntec de Imn {.
Cu trei săptămini in ur işl lac simţită prezenţa la „Brevis", caic a împlinit leagăn" de Iulian Margu. ţârii i
LAN:
mă, prezenţa inedită a noi". 10 ani de existenţă, timp Tot în anul 1980, în rară —
purtătorilor salopetelor al Văzindu-i pe tineri in în care a prezentat aproa cadrul clubului a fost de cu
bastre cu ecuson a lost plină activitate nici nu pe 300 de spectacole pen creat şi grupul folk „.Cri Luptat
roşul):
privită cu oarecare rezer puteai gindi altfel. In nu tru tineri şi oameni de salide", format din Irina I urnii
vă. Sprijinul lor era bine mai citeva zile ei s-au a- alte vîrste. Banc, Komorniyk Ovidiu
venit, dar se punea între daptat cerinţelor şi exi începînd cu ediţia a Tl-a şi Iulian Henţiu. Pînă în
barea: vor putea oare genţelor muncii din şan a festivalului, ea a fost, prezent, grupul a prezen VI
face laţă ? De la o zl la tier. Or, se ştie, o afare de fiecare dată, laureată, tat peste 40 de spectacole
alta insă răspunsul era activitate presupune in pri iar la cea de-a V-a — a în şezători literar-artisli-
dat de ceea ce împlineau mul rind sirguinţă, trudă, ocupat locul I între cele ce, carnavaluri ale tine
Fonti
brigadierii, de elortul şi tenacitate, lupta cu unele ale genului, a realizat retului, la întîlnirile tine fi în
strădaniile lor pentru a greutăţi, dar şf cu tine în programe la 10 revelioane relului de la Costeşti şi Cerul
contribui cit mai consis suţi. Aici, la această şcoa ale tineretului, înregistrări Ţebea, la manifestările o- înnoui ■
prima
tent la realizarea şl fina lă a muncii se formează la radio şi televiziune. magiale consacrate zilelor in cu:
lizarea unui obiectiv de Componenţii ei sint profe învăţătorului, absolventu şl serii
maximă importanţă pentru caractere, oameni adevă sorii Tiberiu Nicula şl lui, majoratului şi altele. averse
economia judeţului - ca raţi, dăruiţi muncii. Francisc Micola, inginerul Promovate în faza fina lite de
fea ferată Deva-Brad. Iar şantierul de muncă Rudolf Plasser şi tehni lă a Festivalului naţional Irlce ş
dină. 1
„Sint de un real sprijin patriotică a tineretului de cienii Alexandru Dehelean „Cîntarea României", spe vor av
l'CUţial.
in munca noastră - sub la Vălişoara probează din şi Laurean Bran. Formaţia răm ca aceste formalii ale vrntui
liniază inginerul Liviu plin a c e s t lucru. Ovl- mai este însoţită, cu di tineretului să-şi afirme ■ la moi
Corlaru, şelul brigăzii nu diu Bule, Ferdinand Goli, verse prilejuri, de solis-i din plin calităţile artisti cu ir
mărul 4 Deva, din cadru! Cristian Dedea, Dan Grea- tele Mioara Todosin şi ce, obţinînd locuri frun toare
lor pîi
Antreprizei construcţii căi vu, Anton Gabor, loan Mihaela Hotăran. taşe, pe măsura eforturi oră.
Printre alte formaţii ale
ferate a Regionalei de căi Deac, luliu Doli pot de clubului se numără şi lor pe care le depun în uimo
ferate Timişoara. Calitatea monstra oricind că aşa grupul teatral „Experi pregătire. între l
Iar cel
lucrărilor executate de ei este. ment", înfiinţat fn octom RUDEL COSTEA, 25 şi :
IVntru brigadierii de la Eiceul „Dcccbal“ din munici leorolc
este bună. Şi nu este pu- piul Deva, şantierul s-a dovedit o reală şcoală a muncii. VALENTIN NEAGU brie 1986, care abordează directorul Clubului vrasgy
un repertoriu specific ti tineretului Deva