Page 19 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 19
NR. 9 216 • DUMINICĂ, 5 IULIE 1987 Paq. 3
Să întărim prietenia şi colaborarea
EVIZIUNE „Ziua constructorilor de maşini ii
(Urmare din pag. 1) sonală la accelerare" şi să a organizaţiilor de masă şi
se realizeze planul primilor obşteşti. Astfel, se înţeleg
1C.\ 3 IULIE flectat în bilanţul activităţii doi ani ai cincinalului în mai bine şi problemele şi
economico-soclale. Colecti cinstea aniversării a 70 de se găsesc căile soluţionării
vele de oameni ai muncii ani de la Marele Octombrie. lor. I.P.S.R.U.E.E.M. PETROŞANI I.P.S.R.U.M. DEVA
ca copiilor din regiunea Doneţk înfăp
ilefUmotcca ile Au răspuns la această che Ca peste tot in ţară, şi ÎNSEMNAT SPRIJIN DAT MINERILOR
«Ian (color). tuiesc acum un plan con mare de a cinsti prin fapte în Donbas au loc profunde CEA MAI TÎNĂRĂ
nzelu|a“. Prc- cret de înlăturare a rămî- de muncă ziua de naştere a transformări. Noi nu ne as
â tv. Ultimul nerilor în urmă. în primul Colectivul de muncă al fortul lor bărbătesc de UNITATE
>d patriei colective din 140 de cundem, avem destule greu L.P.S.R.U.E.E.M. Petro a extrage mereu mai
cununa cînte- rînd trebuie să remarcăm întreprinderi şi organizaţii, tăţi. Există încă manifestări şani îşi aduce o contri SE AFIRMĂ
românesc. pe minerii din regiune. Ei 1760 secţii, sectoare şi schim de toleranţă. Nu merge mult cărbune. Prin-
uzi că populară au înfruntat perseverent buri, 8 690 de brigăzi, mai totul aşa cum am dori. Dar buţie importantă, alături tr-o bună mobilizare şi
m duminical greutăţile şi au încheiat îna mult de 150 000 de oameni partidul şi poporul nostru au do minerii Văii Jiului, organizare a activităţii Cea' mai nouă între-;
•fini color), inte de termen planul se la îndeplinirea cu succes în secţii şi ateliere, în prindere de pe harta e-
ic concert de ai muncii care lucrează in făcut alegerea şi altă cale conomică a municipiului
: * Cîntecele ve- mestrial. Munceşte hotărît dividual. Trebuie să spu nu există. Iniţiativa şi fer a sarcinii de onoare tra primul semestru al aces reşedinţă de judeţ -=■
* Secvenţe din şi mina Kalinin din Doneţk, nem că întrecerea patrio mitatea, critica şi publicita sate de conducerea parti tui an, am obţinut im
;dll cinemato- care colaborează cu Mina dului lucrătorilor acestui portante depăşiri de plan. I.P.S.R.U.M. Deva — îşi
ce * Din fru- tică, concretă, accesibilă tea, democraţia şi discipli amplifică tot mai mult
:ţile patriei * Lupeni din România. Aici multora, nu se realizează la na — iată poziţia noastră străvechi bazin carboni La producţia marfă în dimensiunile producţiei,
Inile rampei mu- sînt mulţi muncitori cu Ini întîmplare. Chemarea va ră- politică şi etică, mijloacele fer al ţării, de a creşte registrăm un spor de 3,6
c * Tclesport * ţiativă, care gîndesc şi ac necontenit producţia de milioane lei, la maşini şi se înscrie puternic pe
ne animate în mîne doar o frază frumoa eficiente de dezvoltare a coordonatele dezvoltării,
il * Maeştrii cîn- ţionează energic, Printre ei să, dacă nu va fi întărită orinduirii socialiste. Noi în cărbune energetic şi coc- utilaj tehnologic pentru modernizării şi automa
1 ai Operei este şi directorul iuri Petro- de cointeresare, dorinţă, ţelegem clar spre ce tindem, sificabil pentru econo lucrări miniere — 73 de
âne * Lumea vici Ivanov, care conduce de mia naţională. în aceas tone, la stîlpi hidraulici tizării producţiei.
mată a filmului faptă. Şi aici primul cuvint pentru ce trăim cu sufletul tă tînără unitate a jude — 1971 bucăţi, la armă Secretarul comitetului
icvenţa telespec- mulţi ani această întreprin îl au comuniştii, organiza şi inima. Aceasta se face de partid al întreprin
rului dere. Avem multe colective ţiile de partid. Ei sînt che în numele oamenilor muncii. ţului se realizează un tură mină — 87 de tone. derii, tovarăşul Aurel
constructorilor care ştiu să muncească cu maţi să conducă colecti Stimaţi tovarăşi cititori, volum considerabil de la reparaţii capitale la Tulbăcean, a relevat:
naşlni deplină dăruire. Noi îndem vele. maşini şi utilaje, piese utilaj minier — 2,5 mi
iderea progra- noi ştim că oamenii mun de schimb şi echipamen lioane lei. Toate aceste — Cu satisfacţie şi
ti. năm să fie urmat exemplul în conformitate cu trăsă cii din judeţul Hunedoara, te electrotehnice miniere, plusuri au la bază creş mîndric putem spune că
jurnal celor mai buni, să se facă turile partidului leninist, noi ca şi din întreaga Republică destinate activităţii de terea productivităţii cu tînărul nostru colectiv
mea azi (co schimb de experienţă. Cu acordăm o atenţie deose Socialistă România, rezolvă se prezintă la această
a ti t mal mult, cînd astăzi, bită, serioasă, restructurării perseverent sarcinile stabili extracţie şi transport a 318 lei pe om al muncii. sărbătoare cu frumoase
lica României in centrul atenţiei noastre muncii de partid, înnoirii for te de Congresul al Xlll-lea cărbunelui din subteran Un aport deosebit la ob realizări în producţie. Re
artistic. „Se stă lupta pentru o calitate melor şi metodelor ei. Acti al partidului. Realizările la suprafaţă. ţinerea acestor succese, zultatele obţinute expri
da din Valea superioară. în regiune şi-a viştii comitetului regional, dumneavoastră ne trezesc Economistul Adrian pe care le raportăm as mă, sintetic, responsabi
elul“ găsit o largă susţinere comitetelor orăşeneşti şi ra nouă, locuitorilor Donbasu- Todor, şeful comparti tăzi, de ziua noastră, au litatea cu care s-a acţio
¡oul muzicii u- iniţiativa delegatului la cel mentului plan-dezvoltare avut secţiile de stîlpi hi
; (color) de-al XXVII-lea Congres ionale de partid au înce lui, sentimente de profundă al întreprinderii, s-a re draulici din Vulcan (con nat în secţii şi ateliere,
jurnal. put să fie tot mai mult pre satisfacţie. Succesele fiecă dusă de maistrul princi preocuparea permanentă
al partidului, a minerului din zenţi în organizaţiile de ba rui membru al comunităţii ferit la dăruirea în mun a c o m i t e t u l u i de
Makeevka B. G. Besedin, ză, in colectivele de oameni socialiste sint un succes al că a colectivului de aici, pal Mihai Gudasz), re partid şi a consiliului oa
I, (i IULIE care a propus să se desfă ai muncii, să studieze mai cauzei comune, al păcii şi la rezultatele obţinute în paraţii electrice (ing. menilor muncii pentru
jurnal şoare o întrecere socialistă profund problemele care cer socialismului. Ele ilustrează cinstea „Zilei construc Spirea Suditu), service asigurarea condiţiilor op
mt tchnico-ştiin- sub deviza „Contribuţia per- soluţionări. Noi ne străduim triumful principiilor marxist- torilor de maşini". „Am (ing. Mircca Olaru), ate time desfăşurării norma
prototipuri
(ing.
(color) să ne consultăm cit mai leniniste, ale internaţionalis acordat şi acordăm — lierele le a producţiei. Astfel, la
ur f iric (co des cu muncitorii şi specia mului proletar. Doresc sin prin tot ceea ce facem Cristian Dan Olaru), me producţia marfă în pri
trologic
princi
(maistru
if .atece şi liştii, cu veteranii şi tine cer, pe această cale, prie zi de zi — un sprijin în pal Ştefan Dnnko)". mul semestru al anului
iu despre... cîn- rii, în cele mai grele pro tenilor din judeţul înfrăţit, semnat minerilor, în e- am reuşit să ne depăşim I
cu Emil (lavriş bleme care privesc restruc întregului popor din Repu prevederile cu aproape
¡coala muncii şi turarea activităţii organelor blica Socialistă România suc U.U.M.R, CR1ŞCIOR 8 milioane lei. -¡por con V
iducaţiei revolu- locale de partid şi de stat, cese, fericire şi prosperitate. cretizat în însemnate pro V:
ire MAŞINI SI UTILAJE PESTE PLAN duse fizice sortimentale ţ
în serial (co- realizate în plus, iar la
„n. na I'avlo.- ÎNSEMNATE REALIZĂRI ÎN - Produsele realizate Ia indicatorii de plan. activitatea de reparaţii ţ
Episodul 3. de colectivul nostru sînt Vagoneţii minieri reali pentru terţi — un plus I
îieră tv. GOSPODĂRIA COMUNALĂ Şl LOCATIVĂ destinate în exclusivita zaţi într-o gamă tipodi- de 48 milioane lei. Aces
jurnal. te mineritului, extracţiei mensională largă, maşi te frumoase depăşiri de S
După primul- semestru de prestări şi servicii pen nile şi utilajele tehnolo producţie au la bază \
al anului, unităţile Gru tru populaţie a fost depă şi prelucrării minereuri gice pentru lucrări mi creşterea productivităţii
pului întreprinderilor de şit cu 5 milioane Iei, iar lor şi cărbunelui, dome \
EMA gospodărie comunală şi Ia prestări în construcţii niu prioritar pentru e- niere, piesele de schimb cu 17,2 la sulă, fiind. în
acelaşi timp, realizate în 1
suplimentar
realizate
sar
locativă Deva raportează — cu 4 milioane lei. conomia naţională — sub condiţii de eficienţă mă
linia ing. Viorel Poenar, cinilor fizice, în primele
bune rezultate. Au fost puşi la dispozi directorul U.U.M.R. Cri.ş- şase luni din an, se con rită: cheltuielile totale V.
Jandarmul se Pe grup s-a realizat su ţia populaţiei în acest la 1000 lei producţie mar ¡V
(l’utriu); Toate plimentar un volum de timp 3,2 milioane mc apă, cior. Firesc, aşadar, să cretizează într-o depăşi
us — partea a cu mijloacele transportu ne preocupăm cu maxi re valorică la producţia fă au fost reduse cu 16.6
.Misterele mân producţie-prestaţii în va mă răspundere de reali marfă de 2,4 milioane lei. lei, iar cele materiale cu
ai; HUNEDOA- loare de 30 milioane lei. lui în comun au fost trans zarea ritmică, decadă cu întregul nostru colectiv a 8,5 lei. Putem spune, pe I
rinen — seriile Dintre acestea s-a realizat portaţi peste 30 milioane
lern — A); A- peste plan o producţie mar călători iar la marfă to decadă, a prevederilor acordat o atenţie sporită drept, că tînără noastră
agoste (Modern planului, să onorăm e- reducerii cheltuielilor ma unitate constructoare de
Desculţ în parc fă industrială în sumă de najul transportat se cifrea xemplar contractele cu teriale la 1000 lei pro maşini se afirmă în în
; Căpitanul fio- 12 milioane lei. volumul ză Ia 1,5 milioane tone.
eriile I-Jl (Cas- beneficiarii noştri. ducţie marfă, indicator trecerea socialistă cu
'RO.ŞANI : Răz- , ■— Ce raportaţi, tova la care am obţinut o eco celelalte unităţi do pro
''ucilor (î’n- răşe director, de „Ziua nomie de 48,3 lei, creş fil din judeţ.
albastră (7 Ü
Luptătorii constructorilor de ma terii continue a eficien
ca misterioasă Ritm şi calitate în recliiarea şini" ? ţei economice în produc I.M. PRAŞTIE
LUl’ENi: car- —- Importante sporuri ţie.
criile 1-11 (Cul- i n v e s t i ţ i i l o r
VUI.CAN: Eva- U.U.M.R. Urişcior. loan SĂPTĂMÎNĂ
u c e a f ă r u l ) ; Jula, un consecvent frun
A: Sînt ti taş in producţie, ocupă I.M.M.R. SIMERIA DE PRODUCŢIE
ma tratez (Mi- şi în perioada ce a tre
PETRII.A: In- cut de In începutul anu Recuperarea restanţelor PRODUCŢIA SUPLIMENTARĂ SE MĂREŞTE RECORD
(Muncitoresc); lui locul I la nivelul sec
SA: Aver- ţiei scule şi dispozitive
— seriile de verificare. Oamenii muncii de la lor necesare, au înregis Harnicii constructori de
arest'); Ulîl- (Urmare din pag. 1) le-am acordat, insă, în întreprinderea mecanică trat un spor la produc maşini de la I.M. Orăş-
>ate pînzele sus perioada trecută din an, de material rulant Sime- ţia marfă de 7,4 milioa tie au declarat săp*
a 11-a: „Mis o atenţie sporită. Astfel,
iilor" (Retezat); • - i - < nile mai şi iunie, situaţia am încheiat lucrările la ria, puternic mobilizaţi ne lei, obţinut mai ales tămîna care s-a încheiat,
¡anin albastră _______ _ I în producţie pentru a pe scama creşterii pro în cinstea „Zilei construc
oşio); GU1ÎA- nr « s-a schimbat. Din cauză centrala termică de la sec cinsti „Ziua constructori ductivităţii cu 3,04 la torilor de maşini ", „Săp-
Probleme per- că nu avem condiţii dc a- ţia de cherestea Vaţa do
Iinerul); OiîAŞ- I tacare a lucrărilor prevă Jos, drumul de acces in lor dc maşini" cu reali sută. Dintre plusurile la tămînă record în produc
ădureanca (Pa zări cit mai bune, ra ceilalţi indicatori am re ţie". Inginerul .şef al în
raţii din pacific ■ „NEMURITORUL AL zute în plan am acumulat cariera I.L. Deva, micro- portează importante de ţinut: depăşirea produc treprinderii, tovarăşul
comorilor (Fla- BASTRU“ — IN TEATRU o rămîncre în urmă dc hidrocentrala Zcicani I.
CEOAGIU-nAl : RADIOFONIC. „Nemurito circa 1,5 milioane lei. O iar în cursul acestei luni păşiri la principalii indi ţiei industriale în unităţi Remus Mogoşan, ne-a
(Casa do cultu- rul albastru“, romanul de catori dc plan. în cele fizice cu 6,9 la sută, a spus că în aceste zile de
TEG: Clipa de profundă simţire româ dată cu rezolvarea proble finalizăm clădirea rnicro- şase luni trecute din an beneficiului net cu 1,9 la hărnicie şi dăruire în
acia); BRAZI : nească al scriitorului Radu mei amplasamentelor pen hid-rocentralei de la Dobra muncă, de strădanii sus
:ru primăvara Ciobnnu, a rost transpus tru viitoarele obiective, ne şi unele drumuri fores — ne-a informat tovară sută, a volumului plani
¡¡un „Z"; cA- radiofonic. In emisiunea vom reorganiza activitatea, şul losif Rădic, secreta ficat de osii recondiţio ţinute. pe multiple pla
spărţire lempo- „Teatru radiofonic“ de tiere. nuri, pentru creşterea
oriile I-Il (trasa luni, c iulie, ora 18,10, vom vom mobiliza energic for — In a doua parte a a- rul comitetului de partid nate cu 550 bucăţi, a pie productivităţii şi ridica
ră); SIMBRIA : avea prilejul să ascultăm ţele umane, tehnice şi nului 1987, ce lucrări ur al unităţii — colectivele selor recondiţionate cu
I cu sabia (Mu- piesa „Nemuritorul albas materiale de care dispu rea nivelului calitativ al
ILIA: Ora zero mează să executaţi ? de aici, printr-o bună circa 700 000 lei, a re produselor, la I.M. Orăş-
tru“, dramatizare de D. D. nem, în spiritul sarcini — Ca obiective de plan
lonaşcu, intr-o distribuţie organizare a producţiei şi paraţiilor la vagoanele tie s-a realizat o produc
de excepţie : Constantin lor şi orientărilor formula sînt mai multe. Dintre preocupare pentru transportat măr
Codrescu, Emil Hossu, Dia- te de către secretarul ge cele mai importante, la ni a muncii, o ţie marfă suplimentară
na Lupescu, George Con neral al partidului, tova velul judeţului nostru, fac unanimă pentru asigura furi cu aproape 600 va sarcinilor în valoare de
stantin, Gheorghe Cozoricl, rea ritmică a materiale goane RPc/2. peste un milion lei.
Corado Negreanu şl alţii. răşul Nicolae Ceauşeseu. parte drumurile foresFere
Regla artistică este sem ia plenara comună a Con (15,5 km), predarea micro-
nată de Tine! Constanti- siliului Naţional al Oame hidrocentralei Zcicani II,
azi : vremea va ncscu. nilor Muncii şi • a Consi începerea lucrărilor la I.U.M. PETROŞANI
ierul instabilă, S UNITATE FRUNTA
fi variabil, cu ŞA. Iii cartierul „Aurel liului Suprem al Dezvoltă noua fabrică de mobilă clin
accentuate în Vlaicu“ din Haţeg se află rii Economice şi Sociale, Deva şi, în perspectivă, B I L A N Ţ R O D N I C
rte a nopţii şi zilnic la dispoziţia popu pentru a recupera restan modernizarea fabricii de ii
după-amîozii laţiei şi unitatea comer ţele în cel mai scurt timp Constructorii de utilaj lor. Din bilanţul de mun pentru onorarea contrac
cînd vor cădea cială cu profil alimentar vată minerală de la l.M.C. minier de la T.U-.M. Pe că al acestui harnic co telor încheiate pe peri
; ploaie, înso- nr. 18, condusă de lucră- posibil. Deva. Deocamdată, nici troşani depun eforturi lectiv, pe primul semes oada trecută din acest
lescărcări elec- toarea gestionară Irina — Antrepriza îşi desfă aceste ultime două lucrări
zolat de grln- Şandor. Bine aproviziona şoară activitatea pe raza nu au condiţii de atacare. stăruitoare în producţie tru al anului, tovarăşa an: la producţia marfă
alocuri aversele tă în permanenţă, practi- pentru a livra întreprin Claudia Kijycn, şeful bi sarcinile au fost realiza
şi caracter to- cînd un comerţ civilizat, mai multor judeţe. Vă ru Vom pune accentul în derilor, în condiţii de roului plan, ne-a comu te, la zi, în proporţie de
ipă.şţnd 20 1/mp. o servire atentă, plină de găm să vă referiţi la mo continuare pe organizarea
sufla slab pînă solicitudine, unitatea îşi e dul cum s-a acţionat pen- producţiei şi a muncii, in calitate ridicată,. întregul nicat : 100,49 la sută. la utilaj
it clin nord-est, depăşeşte cu FGguIarliaţo I volum de maşini şi in — ,Ne prezentăm la tehnologie pentru lucrări
isiflcări trecă- plunul de desfacere. Pe trTi urgentarea predării tensificarea ritmurilor în stalaţii complexe de înal miniere — 100,33 la sută,
timpul avorse- trimestrul II, de pildă, de « obiectivelor de investiţii vederea creşterii producti sărbătoarea cpnstructoi i-
la 40—00 km/ păşirea a fost de peste din judeţul nostru. vităţii la obiectivele în lu tă tehnicitate contractat, !or de maşini ou sarcinile la echipamente hidrauli
îperaturile mi 20 la sută. în vederea creşterii pro îndeplinite la toţi indica ce şi pneumatice. 100,54
or fi cuprinse — Firesc, pentru noi toa cru, pe asigurarea condi ducţiei de cărbune, a
ţi 23 de grade, te lucrările din plan sînt ţiilor optime desfăşurării randamentelor de extrac torii de plan. lată şi câ la sută. la piese âs
maxime între importante, toate trebuie normale a producţiei la teva 'cifre care oglindesc schimb pentru utilaj mi-'
de grade. (Me W Â ţie în abataje, reducerii
le serviciu iul iu realizate conform grafice toate brigăzile, pe recupe efortului fizic al mineri eforturile colectivului nier 160,3 la sută.
lor de execuţie. Obiective rarea grabnică a restanţe
lor din judeţul nostru lor acumulate.