Page 2 - Drumul_socialismului_1987_07

°<^q. 2
DRUMUL SOC».

Materializarea propunerilor - factor de seamă Un debut cu evoluţii promiţătoare

in perfecţionarea muncii şi realizarea sarcinilor
La Gasa de cultură din ze.ştii de Sus şi Blăjeni, dafir Filimon (Geoagiu),
Deva au debutat dumini­ orchestrele de muzică Aurel Sibişan, Ioan Urs
De şase ani este secre­ lui, cu site de solzi de muncesc organizaţiile de că întrecerile din cadrul populară ale Casei de cul­
tarul organizaţiei de bază peşte cu dimensiuni de 5 bază, concret cei ce pri­ etapei republicane a Fes­ tură Orăştie şi Casei de (Căstău), taragolistul Do-
A venit la Călan de la mm (ultima duce la o mesc răspunderi în aceas­ tivalului naţional „Cînta- cultură a sindicatelor din rel Sparios şi duetul rea­
înalta şcoală a Hunedoa­ creştere a producţiei cu tă direcţie. Pe rezultatele rea României" în care au Petroşani, grupul de flu­ lizat împreună cu Petrică
rei şi afirmă cu mîndrie 500 tone în 24 de ore!), dobîndite în ultima vre­ evoluat artişti amatori liu- ieraşi din Coste.şti, grupul Lupaş („Siderurgfslul" Hu­
nedoara),
viori
duetul
că „sînt aglomeratorist de sînt doar cî-teva dintre me se baza şi Nicolae nedoreni, membri ai for­ vocal din Hăşdău. Taraful (Geoagiu), fluieraşul Mi-
30 de ani". A adunat o cele mai recente. Se adau­ Cenghi atunci cînd spunea maţiilor de muzică popu­ mare din Vaţa de Jos şi • hăilă Vulsan (Costcşti),
vastă experienţă şi susţi­ gă materializarea .unui ma­ că „la noi sînt tot mai lară şi fanfară. O „între­ taraful mic din Căstău ră- grupul de viori (Boşorod),
ne cu tărie că fiecare, re număr de propuneri mulţi cei care vin cu pro­ cere" la... distanţă în care mîn aceleaşi formaţii de solista la tulnic Marioara
chiar tînăr fiind, are o a- vizînd perfecţionarea or­ puneri concrete, aduc în doar juriul republican are rafinament şi vigoare, cu Alba (Bulze.ştii de Sus),
nume experienţă intr-un ganizării muncii, asigura­ atenţia biroului o mare posibilitatea să cunoască o aromă aparte în inter-' taragotistul Pera Bulz (Va­
domeniu sau altul, pe ca- . rea pieselor do schimb, diversitate de probleme şi calitatea interpretării ar­ pretare. Şi totuşi, pe acest ta de Jos).
re trebuie să o pună în respectarea tehn ologi ilor idei“. Este adevărat, am tistice, evoluţia, în ultimă fond de frumuseţe, anumi- Interesante, cu o reală
slujba bunei desfăşurări a de lucru şi întărirea dis­ văzut şi noi acest lucru, instanţă, a competitorilor prezenţă scenică au apă­
activităţii productive. Iar ciplinei, creşterea eficien­ dar tot din spusele lui a din întreaga ţară şi să o rut formaţii noi, unele
una din formele prin care ţei economice şi a produc­ reieşit că nu întotdeauna aprecieze ca atare. încre- Etapa republicană grefate pe colective artis­
şi nu cu răspunderea cu­
se realizează acest lucru tivităţii etc. Există, de a- dinţîndu-şi deci juriului tice deja cunoscute: an­
sînt propunerile, ideile şi semenea, în evidenţa bi­ venită s-a acţionat pentru eforturile lor, artiştii hu- a Festivalului samblurile vocale ale
ca acestea să-şi dovedeas­
soluţiile menite să ducă roului organizaţiei de ba­ că eficienţa în munca de nedoreni s-au întrecut cu naţional „Cîntarea C.U.A.S.C. Hunedoara, că­
la perfecţionarea muncii, ză un mare număr de zi cu zi a oamenilor. Şi ei înşişi în faţa unui pu­ României" minelor şi culturale După-
puţin
Mihăileni,
numeros,
poate
gru­
piatră
blic
acestea s-au manifestat obişnuit şi el cu aproxi­ pul vocal - instrumental
într-o perioadă în care mativ aceleaşi prezenţe Roşcani-Mihăic.şti. grupul
VIAŢA DE PARTID secţia întîmpina greutăţi scenice, dar şi cu unele te automatisme î.ş lasă de fluieraşi din Vîlcele,
!
în realizarea planului. S-a noutăţi, e adevărat mai amprenta asupra celor grupul vocal folcloric al
la materializarea sarcini­ propuneri de o largă di­ acţionat însă şi acum, cînd puţine. două formaţii instrumen­ Şcolii populare de artă
lor şi angajamentelor sta­ versitate, izvorîte, evident, o mare parte din propu­ Cei prezenţi au avut po­ tale, dîndu-ne impresia că Deva, grupul de horitori
bilite. din intenţia comuniştilor neri se regăsesc în viaţa sibilitatea să revadă co­ ascultăm o muzică înre­ din Dealu Mare ş.a.
activitatea
şi
colectivului,
„Este foarte necesar a- de a realiza în cele mai implicit şi' realizările sînt lective artistice şi inter­ gistrată. Deosebit de valoroasă a
cest lucru — spune Nico- bune condiţii sarcinile ce altele. Rezultatele din ul­ preţi, a căror valoare a Dintre soliştii vocali, fost şi de această dată
lae Cenghi (căci despre el le revin. timele luni dobîndite de fost probată de-a lungul rărnîn în continuare cei interpretarea celor două
este vorba), secretarul or­ „O parte ne sînt înain­ •colectivul de la aglomera- mai multor ediţii ale Fes­ mai buni Drăgan • Mun­ fanfare — a sindicatelor
ganizaţiei de bază numărul tate nouă spre rezolvare tor îndreptăţesc în bună tivalului „Cîntarea Româ­ tean (cu o sensibilitate şi din Deva şi a minerilor
4 din cadrul secţiei aglo- — sublinia Ionel Sturza, măsură pe secretarul ad­ niei" care oferă argumen­ căldură aparte), Mariana Văii Jiului, de atîtca ori
merator a Combinatului secretarul comitetului de junct cu probleme orga­ tul că, la cel mai înalt Angliei (C.S.V. Călan) şi laureate ale Festivalului
siderurgic „Victoria" Că­ partid al secţiei. Stadiul nizatorice al comitetului nivel al competiţiei, evo­ Lenuţa Evsei (Casa de cul­ „Cîntarea României". Au
probabil
evoluţii,
şi
lan. Este important ca bi­ realizării lor este analizat de partid din combinat, luţiile artiştilor amatori tură Brad). Li s-au ală­ fost moment, nesalisfăcătoa-
de
roul nostru, întreaga orga­ săptămînal. Dar nu numai tovarăşul Gheorghe Vîj- nu sînt cu nimic mai pre­ turat interpretele de ba­
rc,
aspecte
unor
datorate
nizaţie să acţioneze per­ atît. într-o strînsă conlu­ dea, să spună că „din zi jos decît cele ale profe­ ladă Aurica Hotya (Ha­ cînd scena devine - un vul­
manent pentru ca toate crare cu organizaţiile de în zi, secţia merge tot mai sioniştilor. Ar putea fi ţeg) şi Ana Banciu (Şcoala can al nervilor şi al miş­
propunerile oamenilor să bază, pe cele mai impor­ viguros pe calea unor a- menţionate în acest sens populară de artă Deva).
prindă viaţă. Este o obli­ tante le ■ analizăm la locu­ cumulări şi împliniri". formaţii de tradiţie ca : Soliştii instrumentişti şi cărilor pripite. Au mai
gaţie şi o răspundere pe rile de muncă vizate, iar orchestra „Ardeleana" a rapsozii populari rărnîn la fost şi selecţii neinspirate
care nu trebuie să le ui­ lunar toate cele patru or­ Desigur, nu este puţin C.S. Hunedoara care, prin rîndul lor în memoria sau cînd pregătirea n-a
tăm nici o clipă I". ganizaţii informează de­ acest lucru, dimpotrivă. repertoriul abordat, oferă spectatorilor. împreună fost pe măsura exigenţelor
de
unei
competiţii.
astfel
Exemple dintre celé mai spre stadiul realizării pro­ Par pentru ca, acest drum de fiecare dată o nouă fa­ cu instrumentele lor mu­ Acestea au fost însă . ex­
relevante în acest sens ar punerilor scadente. S-au •să fie cit mai rodnic, este ţetă a deosebitelor sale zicale, aceşti oameni con­ cepţii care nu au umbrit
stituie
valoare
pentru
o
fi multe. Bunăoară, repa- rezolvat în acest fel mul­ nevoie să nu se uite ceea calităţi interpretative, ta­ evoluţia promiţătoare a
mişcarea artistică a jude­
lizp" a iotorului de la ex- te dintre problemele ridi­ ce spunea „aglomeratoris- raful mare şi mai ales an­ ţului. Pot fi menţionaţi, formaţiilor şi interpreţilor
scorul de 1,1 milioane cate, dar mai avem încă tul de 30 de ani", anume samblul de diverse 'instru­ muzicali hunedoreni in an­
mc/h, construirea jghea­ multe.', de finalizat". că „acolo unde se pune mente populare al Casei pentru calităţile interpre­
De bună seamă', un ast­ de cultură Brad, mostre tative şi repertoriul abor­ samblul lor.
bului de deversare pe ban­ fel de mod de a acţiona suflet, unde este interes de ceea ce înseamnă re- dat, soliştii là vioară Tran- MINEI BODEA
da A29, înlocuirea sitelor îşi pune serios amprenta şi luptă continuă — se ■pertoriu divers şi ' o ma­
la sortarea aglomeratoru- asupra felului în care poate". nieră nouă de abordare a
VALENTIN NEAGU lui, tUlnicăfesele din B.ul- y 1
< m m
Participare activă la Preocupări susţinute pentru
autoconducerea si valorificarea superioară a
*
autoaprovizionarea teritorială rezervelor de minereuri üllii < ' -Í
(Urmare din pag. 1) sele miniere, a fineţii de
Comuna Săiaşu de Sus paganda vizuală, prin măcinare .a minereurilor,
se numără .printre unită­ gazetele de perete îndem­ zinc, cu un reactiv conce-' pentru reglajul automat al
ţile adininistrativ-terito- năm cetăţenii să încheie put şi realizat de către ’ clasării, â conţinutului de
riăle mari ale judeţului contracte cu statul. în a- I.P.CJVI.N. Baia Mare. De ’ xântăţi reziduali în ste­
nostru, fiind alcătuită din dunările generale organi­ la începutul acestui an în rilele flotaţici.
11 sate. în acest caz este zate periodic pe sote dis­ cadrul uzinei noastre s-a Cu sprijinul activ al
firească participarea ei cutăm pe marginea aces­ trecut la utilizarea pe conducerii unităţii, al co­
tei probleme. Contractan­ scară industrială a acestui
activă la realizarea pro­ reactiv, obţinîndu-se con­ mitetului de partid, pre­
gramului privind autocon- ţii de animale se bucură paratorii, maiştrii şi ingi­
de prioritate în atribuirea centrate de calitate bună nerii din cadrul uzinei au
di'oe,, i-ii 'Şi aatoaprovizio- de terenuri pentru coasă şi sterile cu conţinuturi soluţionat cea mai mare
—tiare«?' teritorială. scăzute în elemente utile.
şi aite avantaje. . parte a problemelor şi
— Ne străduim să rea­ Paşi mari s-au făcut în propunerilor făcute vizînd
—■ Ne aflăm aproape de conceperea şi punerea în
lizăm obiectivele cuprinse modernizarea fluxurilor
în planul dezvoltării eco- jumătatea anului. Ce s-a funcţie a instalaţiei de tehnologice, ridicarea ca­
predat pînă în prezent ? automatizare a procesului
nomico-sociale în profil de măcinare — flotare ,— lităţii produselor şi creş­
teritorial — sublinia Petre — 211 capete bovine, terea eficienţei economice
179 oi şi iniei, 10 porci, 250 clasare asistat de calcula­ a întregii activităţi. La
Itul, primarul comunei, tor şi cu vizualizarea gra­ succesele obţinute în pro­
în acest sens, acţionăm, hl lapte de vacă, 55 hl fică şi numerică a prin­ Fabrica pentru producţie industrială şi prestări servicii
lapte de oaie şi alte pro­ ducţie, pe toate planurile, lJrad. Ultima operaţie de pro ducţie este ambalarea in ve­
în principal, în două di­ cipalilor parametri tehno­ care vor fi majorate în derea expedierii spre beneficiarii din ţară. Cu marca
recţii ' şi anume în scopul duse agricole. Printre cei logici pa monitoare tv. co­ partea a doua a anului, fabricii aplicată de ambalato rul Valeria călămar, produsele
ce predau mari cantităţi vor reprezenta această unitate economică brădeană.
creşterii producţiei vegeta­ lor. Prin punerea în func­ în cinstea măreţului eve­
le şi a numărului de ani­ de carne şi lapte în fie­ ţiune a acestei instalaţii niment din viaţa întregu­
care an se numără Ioanei s-a realizat un salt cali­
male în gospodăriile popu­ tativ în concepţia oameni­ lui nostru popor — Con­
laţiei şi, în acelaşi timp, Tira din satul Paroş, Şte­ ferinţa Naţională a parti­ Sărbătorirea
fan Dancea şi Ioan Ho* lor, în gradul de cunoaş­ dului — o contribuţie deo­
sporirii cantităţilor de tere a parametrilor ce tre­ sebită şi-au adus-o lucră­
produse agricole livrate la bean din Săiaşu de Sus, buie permanent reglaţi „Zilei învăţătorului“
Iustin Coman şi Cornel torii Ioan Giurgiu, Viorel
fondul de stat şi la cel de în flux. în prezent func- Lazea, Traian Groza, Sa-
autoaprovizionare. Lascu din Coroeşti, Iacob ţionează în regim automat bin Petruţ, Ioan Moraru, (Urmare din pag. 1) grame prin care oamenii
Ţîţ din Mălăieşti, Ioan dozarea minereului la şcolii hunedorene - expri-
—> Ce sarcini îi revin co­ Petru Poenar (muncitori), prezentanţii intreprinderi- mîndu-şi recunoştinţa pen­
munei pe 1987 ? Hurdubeu şi Ioan Gontea mori, reglajul raportului Traian Roşea, Ioan Dan- lor patronatoare, de pă­ tru statornica grijă acor­
din Nucşoara, • Gheorghe
solid-lichid la faza de mă­
— Trebuie să predăm cinare, reglajul reactivi­ ciu, Viorel Toader (maiş­ rinţi au fost clipe emoţio­ dată învăţămîntului în e-
475 bovine, 473 ovine, 198 Turcu şi Miron .Filip din tri), Ioan Frîncu, Adrian nante. Un moment înălţă­ poca de mari împliniri ce
Peştera, Dorin Balosin din lor colectori, măsurarea Noaghi şi Barnabas Szo-
porci, lapte de vacă, lapte puterilor active absorbite, losi (ingineri). tor şl emoţionant a avut poartă ca efigie numele
de oaie şi alte produse. Rîu Alb, Iosif Lăsconi din măsurarea debitelor de loc ia Deva: în prezenţa ctitorului ei — se anga­
Zăvoi, Petru Armie, Ioan Colectivul Uzinei de pre­
=• Sînt sarcini impor­ ape şi tulbureli cît şi alţi sutelor de participanţi ia jează cu răspundere şi ab­
Ivaşcu şi Nicolae Armie parare de la Mina Deva adunarea festivă, a fost negaţie la opera durabilă
tante. Ce măsuri aţi între­ din Ohaba şi mulţi alţii. parametri. Această reali­ va dovedi prin fapte şi în înmînată Inspectoratului de formare a omului de
zare în premieră naţiona­
prins pentru realizarea Exemplul lor de gospodari lă este rodul unei strînse continuare că este hotărît şcolar al judeţului Hune­ mîine. •
lor? vrednici este urinat de colaborări între Uzina de să transpună exemplar în doara Diploma de Onoare Sărbătorirea „Zilei învă­
— Lucrătorii primăriei, tot mai mulţi locuitori al preparare, I.G.I.T.P.L.C.I.M. viaţă sarcinile şi orientă­ pentru locul III pe ţară, ţătorului" a fost marcată,
repartizaţi pe sate,' au fost comunei noastre care îşi Deva şi Oficiul' de calcul rile date de secretarul ge­ ocupat de învăţămîntul hu- în fiecare centru, de emo­
tova­
neral
al
partidului,
din casă în casă, au stat al G.M. Deva, sub îndru­ nedorean în întrecerea so­ ţionante momente artisti­
sporesc continuu partici­ răşul Nicolae Ceauşescu, cialistă pe anul şcolar
de vorbă cu fiecare gospo­ parea la înfăptuirea pro­ marea conducerii centralei la recenta plenară comu­ 1985-1986. ce susţinute de formaţiile
dar despre sarcinile ce-i noastre. în continuare e- nă a Consiliului Naţional şcolare laureate în actua­
gramului privind autocon­ forturile sînt orientate în climatul solemn al a-
revin comunei în acest an ducerea şi autoaprovlzio- spre perfecţionarea apara­ al Oamenilor Muncii şi dunărilor au fost adresate la ediţie a Festivalului na- ,-i
Cj
.şi despre necesitatea ca fie-.' narea teritorială. turii de determinare rapi­ Consiliului Suprem . al C.C. al P.C.R., tQvarăşului ţionol „Cîntarea Româ­
care familie să contribuie la dă în flux a conţinuturi- Dezvoltării Economice şi Nicolae Ceauşescu, tele­ niei".
îndeplinirea lor. Prin pro­ TRAIAN BONDOft -de metale în produ­ Sociale.