Page 21 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 21
g&sj
âMÂ LOC
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE
1,
Răspuns prin fapte împlinirii unui deziderat
S O C I A L I S M U L Obiectiv de interes na acestui succes se cuvine diului actual şi de per
major-creşterea producţiei de cărbune pentru cocs
ţional,
de
sarcină
minerii
importanţă pentru maximă evidenţiat aportul hotărî- spectivă privind realiza
tor al colectivelor carierei
rea în mod ritmic ¿şi la
ORGAN AL COMITETULUI ÜÜDETEAN HUNEDOARA AL P C Văii Jiului — subliniată şi sectoarelor VIII, Vil, I înalt nivel calitativ a sar
cu putere de tovarăşul si IV de producţie. Fap cinilor de producţie a re
Şl 1 AL C O N S I L I U L U I P O P U I A l R J U D E Ţ E A N Nicolae Ceauşescu, secre tul că în luna iunie a.c. levat, în urma discuţiilor
tarul general al partidu unele sectoare au rămas purtate cu mai mulţi in
lui, în cuvîntarea rostită sub plan nu poate să ne terlocutori, încrederea în
la recenta plenară co forţele proprii, angajarea
Anu! XXXIX, nr. 9 217 MARJI, 7 IULIE 1987 4 pagini — 50 bani
mună a Consiliului Naţio acestui puternic colectiv
nal al Oamenilor Muncii LA I.M. LUPENI mineresc în bătălia pen
si a Consiliului Suprem tru creşterea cantitativă
al Dezvoltării Economice şi calitativă a producţiei,
CAMPANIA AGRICOLA DE şi Socialo —, creşterea mulţumească. De acrea, în acest sens, demne de
producţiei de cărbune pen relevat sînt eforturle ce
tru cocs constituie dezide în perioada imediat ur vizează asigurarea capa
ratul major al întregului mătoare vom trece cu cităţilor de producţie la
Pregătirea terenului şi semănatul culturilor colectiv de la întreprir. • forţe sporite la materia nivelul sarcinilor de plan.
lizarea unui complex pro
derea minieră Lupeni, cea Maistrul electromecanic;
mai mare producătoare gram de măsuri adoptat la Constantin Lupulescu, ad
conducerii
unităţii
nivelul
duble să „ţină pasul“ cu secerişul! de cărbune cocsificabil din şi al comitetului de partid junct al şefului sectorului
ţară.
la
încheie
Acum,
rea primului semestru clin al minei, măsurile stabilite IV, aprecia că, prin fina
reci
lucrărilor
de
lizarea
¡Duminică, încă de la în cîmp pentru a vedea ploaie care au pornit la acest al doilea an al cin fiind -de natură să înlăture clare a unuia dintre com
care
se
cu
neajunsurile
primele ore ale dimineţii, cum se desfăşoară seceri acea oră impiedieîndu-i pe cinalului 1986—1990 şi la plexele SMA-2, lucrări
o formaţie de 11 combine şul —, am adus la Cigmău coţobineri să sporească trecerea în cea de a doua mai confruntă încă mine
a fost grupată la margi şi combinele de acolo. în suprafaţa secerată. jumătate a anului in curs. rii din sectoarele rămase MIRCEA DIACONU
nea lanului de orz de acest fel, sperăm ca în La C.A.P. Romos se minerii de la Lupeni pol în urmă.
,La şosea", al C.A.P. două zile să încheiem lu muncea în tarlaua „Capul declara, cu fruntea sus, Analiza detaliată a sta (Continuare în pag. a 2-a)
(
Cigmău. După ce inginerul crarea în această imi satului". în urma combi- că au făcut paşi însemnaţi
şef al unităţii, Viorcl. Po- tate". nerilor Petru Cosmoiu, So pe drumul materializării
pescu, ă verificat gradul rin Poenaru şi Nicolae sarcinii de onoare încre
de umiditate din spice, Săndescu, care au recoltat dinţate de partid, personal I■ CINCINALUL Vili ■ DEZVOLTARE INTENSIVA'-/
combinele au intrat la se orzul de pe 25 ha, au in de secretarul său general, imită t m m m m mmă
cerat. Cei unsprezece me C.U.A.S.C. Geoagîu trat operativ cu presele aceea de a extrage căr
canizatori — Ioan Mihăilă. la balotatul paielor Her- bune pentru cocs mereu
Traian Rînzar, Cornel Mo- man Zeii şi Mihai Binder. mai mult şi de mai bună Calitatea produselor - element
ga, Nicolae Mărgineanu. Transportul boabelor la Ca şi altădată, aici acti calitate.
ioan Buda, Emil Casandri, vitatea era bine. organiza — Colectivul minei
îl
Ioan Tirănescu, Viorel locurile de depozitare Ioan tă. muncindu-se cu hărni noastre — aprecia ing. imprimat, exclusiv, de oameni!
mecanizatorii
efectuau
Ştiop, Ioan Oprea. Adrian Tomuş şi Nicolae Curuţ. cie şi răspundere sub Constantin fonescu, direc
Şerban şi Ioan Ţigu — îşi La eliberarea terenului de coordonarea nemijlocită a torul adjunct tehnic cu
dădeau silinţa să menţină paie erau antrenaţi meca inginerului'şef al unităţii, producţia al I.M. Lupeni Este tot mai cald, gra nute în primele 5 luni
viteze buric de lucru şi, nizatorii Avram Dandea, Mircea Pătrînjan. Terenul — a încheiat ultima lună dele termometrelor urcă ale acestui an ?
în acelaşi timp, să nu se cu presa de balotat, Ioan eliberat de paie era arat a semestrului trecut cu vertiginos, tar în linele — Avem un spor la
piardă nici un bob din Balaş, la transportul bato* şi discuit în flux de me planul de producţie rea zile se poate vorbi chiar producţia marfă de peste
recoltă, iar paiele să fie ţilor şi o echipă de coo canizatorii Nicolae Cos de caniculă Acum au 5 milioane lei. în ce pri
tăiate cît mai de jos. peratori. Laurenţiu Munce- moiu, Petru Maniu şi Flo lizat integral, reuşind chiar crescut în „grade" (adică veşte producţia fizică am
„înlrucît la C.A.P. Gc- lean, inginerul şef al S.M.A. rin Fodor. în urma aces o uşoară depăşire a pre sînt foarte căutate) întrea fabricat peste prevederi
oagiu nu se poate recolta Geoagiu si mecanicul Gli- tora, Vasiie Macoviciuc se vederilor. La obţinerea ga gamă de răcoritoare 6 000 hi de bere,, iar ia
astăzi orzul, datorită pro» gor Trif au fost cei care măna porumbul în cul- şi berea. în privinţa ulti indicatorul „bere îmbute
contului mare de umidi au asigurat asistenţa teh Flecare zi, fiecare oră mului produs, trebuie să liată la sticlă" s-a înscris
că
la
menţionăm
poarta
tate din spice — preciza nică. Pînă la amiază orzul MIRCEA LEPĂDATU bunii «io lucru folosite din unităţii dc profil din Ha în bilanţ o cantitate su
plimentară de 60 000 bl de
Constantin Petec. ingine a fost recoltat de pe 20 plin in secerişul orzului.
Foto N. GHEORGHIU ţeg s-a instalat de câtva bere. Producţia de. nialt.
rul şef al C.U.A.S.C. aflat ha. rafalele puternice de (Continuare în pag. a 2-a) timp o imagine insolită: — materia primă pe care
un intens „clu-te — vino" ne-o fabricăm singuri —
al marilor autovehicule fo a fost depăşită cu 118 to
losite pentru a transporta ne. în acelaşi sens, putem
berea către unităţile de arăta că s-a livrat benefi
desfacere din mai multe ciarilor în plus 29 800 hl
judeţe ale ţării. Pe liniile de bere, iar productivita
de cale ferată interne so tea muncii a crescut cu
sesc. in acelaşi scop. Va peste 14 000' lei/om al
goane. Pe acest foind de muncii. Şi la investiţii —
mişcare vie. dinamică şi care au constat mai mult
ordonată a întregului co în lucrări de modernizare
lectiv am solicitat un in — avem o depăşire de
terviu tovarăşului ing. 1115 000 lei.
Ionel Işfan, directorul în — Probabil că şi o parte
treprinderii de bere Ha din rezultatele pozitive în
ţeg. scrise „pe toată linia" tre
— Aşa este in fiecare buie puse pe seama înnoi
zi, tovarăşe director ? rilor şi modernizărilor e-
— în prezent, da. Şi, fectuatc pe fluxul de fabri
pe măsură ce înaintăm caţie. Vă rugam să vă re
spre miezul verii volumul feriţi la câteva acţiuni de
de muncă sporeşte. Dar. acest fel, pentru că ele
avem un colectiv minunat, reprezintă, după cum ştim,
care şlie să se mobilizeze principala cale de înfăp
corespunzător şi să facă tuire a dezvoltării inten
faţă tuturor sarcinilor pe sive.
care le avem, acţionînd — S-a montat in acest
permanent atît pentru în prim semestru 1987 o nouă
Coregrafia hunedoreană —în haine de sărbătoare deplinirea şi depăşirea linie de îmbuteliere, au
planului, cât si pentru sa fost automatizate operaţii-
Evoluţia formaţiilor co taţii satului, ale folcloru caii si instrumentişti din bărbăteşti, de femei, an tisfacerea exigenţelor be
regrafice hunedorene în lui hunedorean, in an ansamblurile de cântece sambluri folclorice, obi neficiarilor. MARIN NEGOIŢÂ
etapa republicană a Fes samblul său, atît de ge şi dansuri şl reunirea u- ceiuri, de cântece şi dan — Care sînt rezultatele
tivalului naţional „Cin neros valorificate, ce au nor apreciate colective suri, ansambluri folclo economico-financiare obţi (Continuare în pag. a 2-a)
tarca României" a con reţinut atenţia specialiş artistice etc., pentru ca rice creaţie, de dansuri
stituit probabil momentul tilor şi a publicului, care, în finalul întrecerii, în- călu.şereşti, dansuri tema
cel mai important al în timp de nouă ore, au tîlnirea cetelor de du- tice, moderne, de socie
trecerilor prilejuite de tate, interpreţi dansatori
ampla manifestare. Mul ş.a. A remarca ceea ce
titudinea şi complexitatea Etapa republicană a Festivalului naţional a fost mai deosebit în
genurilor ce se integrea seamnă a menţiona patru
ză aici, masivitatea for zeci şi trei de formaţii şi
maţiilor artistice, dificul interpreţi, ceea ce ar
tatea mobilizării şi pre fi imposibil. Există însă
gătirii lor au fost aspec unele colective artistice
tele care au stat în a- care prin calitatea, ine
tenţia Comitetului jude ditul şi savoarea evolu
ţean de cultură şi educa umplut pînă la ultimul, ba.şi să aibă loc în aen ţiei lor s-au impus in
ţie socialistă, Centrului loc sala mare a Casei de liber, la lumina făcliilor, mod deosebit atenţiei. A-
de îndrumare a creaţiei cultură din Deva. Orga în splendidul decor al cestea au valorificat lin
populare şi a mişcării nizatorii s-au străduit să casei de cultură. Meritul material folcloric bogat,
artistice de masă, a sin creeze cele mai bune principal revine, fără .în înregistrat cu asiduitate
dicatelor, avînd sprijinul condiţii de evoluţie, ni doială, coregrafilor, in pe peliculele de film şi
organelor şi organizaţii mic n-a fost scăpat diii structorilor de formaţii pe videocasetele specia
atenţie — de la cadrul artistice, tuturor celor liştilor institutelor cen
lor de partid, al condu
cerilor de unităţi eco scenic conturat de su care au gîndit întreaga trale de specialitate spre
tele de metri pătraţi de
nomice şi instituţii. în fundaturi pictate cît mai desfăşurare a întrecerii. a rămîne în fondul de
rînd,
pe
Rînd
prin
trecerile au evidenţiat, sugestiv, continuînd cu faţa juriului s-nu perin MINEL BODEA
cu precădere, resursele repertoriul, cu ilustraţia dat formaţii şi grupuri de
nebănuite ale spirituali - coregrafică la soliştii vo- dansuri populare mixte. (Continuare în pag. a 3-a) I.A.C.IÎ.S. Hunedoara, aţei ¡erele centrale de reparaţii,
Intre hunii meseriaşi de aici se numără şi mecanicul auto
Ioan Tulbiirean.
