Page 22 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 22
’na 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Dm nou despre îmbunătăţiri aduse Calitatea LA BRĂNIŞCA
Legii de organizare şi funcţionare produselor Posibilităţile gospodăriilor
21 T
(Urmare din pag. 1) populaţiei - mai bine valorificate 20,20 V
a comisiilor de judecată 20,05 T
le de încărcare cu sticle ii
a navetelor la încă o li II:
Comisiile de judecată de judecată vor fi alcă în îndeplinirea sarcini în participarea la fondul de stat 20.50 S
(de
organe obşteşti do influen tuite din. 9 membri care lor ce le revin, membrii nie de îmbuteliere liniile (<
ultima,
toate
fapt,
ţare şi jurisdicţie — sînt se a'.cg pe timp de patru comisiilor de judecată se (li
Si
expresie a democraţiei ani. Creşterea numărului bucură de protecţia legii funcţionînd acum în acest între comunele judeţu încheierea de contracte şi 21.50 T
noastre socialiste, a creş membrilor comisiilor de la ca şi persoanele care în fel), s-a montat o instala lui, Brăni.şca este una de convenţii se menţin .şi pe
de
ţie
automată
spălat
terii rolului opiniei publi 5 la 9 membri şi a duratei deplinesc funcţii ce indică butoaie ş.a. Se mai află în mărime mijlocie, numărînd anul în curs. S-au înche
ce în ansamblul vieţii so de funcţionare de la 2 la exerciţiul autorităţii ele curs de montare o insta eu ceva peste 2 000 de lo iat pînă acum contracte
ciale, care-şi desfăşoară 4 ani a fost determinată stat, ceea ce înseamnă că laţie de recuperare şi re- cuitori., cu 9 sate dintre pe 217 capele bovine, faţă
activitatea în baza legii, de necesitatea asigurării nu li se pot aduce insulte, circuitare a „kiselgur"- ¿are 5 nccooperativizate, de 220 planificat, dar nu
îmbunătăţirile aduse recent continuităţii, a unei cit calomnii ori ameninţări ultti (material filtrant). cu economie preponderent mai pe 165 din 188 por HUC1
Legii de organizare şi mai bune funcţionări, pen în legătură cu modul în — Fiindcă veni vorba agrară. Şi mai are Bră- cine planificate. în ceea dioproţ
funcţionare a comisiilor de tru valorificarea mai de care au soluţionat pricina. de cei „3 R", cum recupe nişca o particularitate: o ce priveşte laptele de vacă, Buletin
ordinea
judecată (Legea 59/191)8) plină a experienţei .şi cu Orice insultă, calomnie sau raţi şi predaţi cioburile bună parte a populaţiei contractele încheiate pen tura;
prin Legea nr. 1/1987, vor noştinţelor dobîndite in ameninţare la adresa mem de sticlă ? active navetează către tru 2 331 hectolitri — se 7.30 Azi
ponden
contribui Ia creşterea a- activitate. brilor comisiilor de jude — Am realizat cu forţe Deva, Hunedoara, sau Si- apropie ca volum de 8.00 Re
portului comisiilor de ju Potrivit art. 1.3-din Le cată constituie ultraj şi proprii un fel de siloz- meria, fiind retribuită în ceea ce a avut comuna Curieru
decată în ce priveşte apu- gea nr. 59/1908 modificată se pedepseşte potrivit art, depozit pentru cioburi, a- industria din localităţile planificat pe anul trecut, Buletin
prin Legea nr. 1/1987, co 239 C.P. eu închisoare de respective. Pe scurt, este clar reprezintă abia jumă Răspun
lor ; 10,
la 3 luni la 2 ani, flat chiar deasupra liniei o comună cu bune posi tatea planului pe 1987. nicrilor
Recunoscîndu-se eficien ferate. Cînd se strînge bilităţi de a contribui cu Convenţiile încheiate cu de muz
ţa asupra minorilor a acti cantitatea necesară, se în produse agroalimentare la C.P.A.D.M. sînt. deocam Pîslaru
vităţii instructiv educati carcă direct îrt vagon — for' ’’li de stat, de a spori dată, la un nivel satisfă 11.00
11.05 U:
ve a comisiilor de jude foarte repede şi fără pier această contribuţie cu cător. S-au încheiat con 11,25 I)
cată, prin Legea nr. 1/1987 deri. fiecare an, fie pe baza venţii pentru 2 600 kg mie dansuri
— Să revenim la bere.
s-au introdus în Legea nr. unor contracte cu între 12.00 13
misiile de judecată din în 59/1968 articolele 27/1. 27/ Cum explicaţi creşterea re de albine, 3 000 kg fa 12.05 R
ordlnii şi disciplinei, res treprinderi, organizaţii e- 2, 27/3 şi 27/4, care pre masivă — se poate spune prinderi prelucrătoare, fie sole, 2 500 kg carne de pa radio ;
ra folc
pe cea a convenţiilor cu
pectarea neabătută a în conomice, instituţii şi ce văd dreptul comisiilor do aşa, nu ? — a solicită C.P.A.D.M. săre, i 600 kg carne de la 1 la
15.00 A
datoririlor cetăţenilor faţă lelalte organizaţii socialiste judecată de a dispune mă rilor ? iepure, 105 000 ouă, 4 000 dio-tv. ;
de familie şi societate, de stat judecă litigiile sura încredinţării minoru —• Desigur, nu căldura Care a fost contribuţia kg nuei şi alte produse. operetă
formarea şi dezvoltarea dintre personalul muncitor lui între 14—18 ani, care sau alte fenomene au spo pe anul trecut' a gospo Pentru realizarea acestor 15.30 A
unei atitudini corecte faţă şi organizaţiile socialiste, a săvîrşit o faptă penală, rit cererea de bere, ci dăriilor populaţiei comunei obligaţii asumate, consiliul Români'
de legile statului. Totodată, în legătură cu încheierea pe o durată de 1—2 ani. CALITATEA acesteia, pe la fondul de stat ? Aproa popular c o m u n a 1 şi jurnal:
şoară;
ele reflectă grija deosebită şi executarea contractului colectivului în care mun care vă rog s-o scrieţi pe 97 tone de carne, 1 555 C.P.A.D.M., unităţile cu ştiri ;
acordată reeducării minori de muncă şi litigiile pri ceşte sau învaţă. Măsura cu majuscule. Căldură a hi de lapte de vacă şi de care s-au încheiat con economi
lor care au săvîrşit fapte vind pretenţii referitoare încredinţării nu se poate fost şi acum 5—6 ani, ma oaie, 22 000 bucăţi ouă, tracte — industria cărnii, preţi de
’ rea ţi
penale, instituindu-se for la drepturi in legătură m aplica minorilor între terie primă Ia fel, dar la 5 tone cartofi, 1.4 tone industria laptelui. I.L.F. — o nai
me specifice de educare şi desfacerea contractului sau 14—18 ani care săvirşesc berea de Haţeg nu se fasole şi alte produse în au datoria să acţioneze .. e‘: i
*
reeducare, în spiritul res reintegrarea în muncă da vă fapte penale deosebit de înghesuia nimeni... cantităţi mai mici. Rapor consecvent şi sistematic muzică: uz
pectării legalităţii şi mo obiectul lor are o valoare grave, în care caz compe — Unii zic că la bere tat la plan, doar la sorti pentru achitarea de către nul: 20.
ralei socialiste. de cel mult 10 000 lei sau tenţa revine instanţelor de calitatea o dă, mai ales, mentul carne total s-a a- cetăţeni a obligaţiilor a- mîntutui
l-a suge
Pentru îndrumarea acti este neevaluabil în bani. judecată. apa folosită. propiat de nivelul plani zi într-
vităţii comisiilor de jude Pînă la modificare, obiec Sînt stabilite de aseme — Nu-i adevărat! Cali ficat, dar aceasta pe sea sumate prin contracte şi jurnnl:
cată, pe lingă Comitetul tul litigiului putea avea o nea în lege obligaţiile pe tatea bună se datorează, ma depăşirii numărului de convenţii. Efectivele de u- poetic :
executiv al Consiliului valoare de cel mult 5 000 care ic au minorii pe în exclusivitate, OMULUI, bovine planificate a fi nimaic şi păsări înregistra muzical;
popular al judeţului Hune lei. durata măsurii încredin care tot cu majuscule tre predate. La celelalte pro te în gospodăriile popu le«' • de
doara s-a constituit un co în mod corespunzător au ţării colectivelor de mun buie scris. Avem oameni duse, contribuţia s-a situat laţiei la rocensămîntu! din
lectiv format din cadre fost modificate şi art. 16 că sau de învăţămînt şi pricepuţi care stăpînesc sul) nivelul planului cu acest an atestă existenţa
de specialitate cu munci şi 17 din Legea nr 50/ părinţii sau reprezentanţii tehnologiile de fabricaţie, pînă la 90 la sută, ea în f.|>
de răspundere în diferite 1968 privind litigiile de legali ai minorului. bine pregătiţi profesional, cazul cartofilor. posibilităţilor de a se rea
contractate
produsele
liza
sectoare ale vieţii sociale. muncă dintre membrii coo un colectiv harnic care. Tendinţele de anul tre
Conform modificărilor perativelor agricole de IOAN RETEGAN, în prezent, îşi pune cu cut in ceea ce priveşte şi eonvenţionate. DEVA
aduse de Legea nr. 1/ producţie şi ai cooperati preşedintele organizaţiei cinste semnătura pe „berea pentru
1987, art. 5, alineatul 1 din velor meşteşugăreşti şi or judeţene a Asociaţiei de Haţeg", atît de soli tria); )’
(Arta);
Legea 59/1968. comisiile ganizaţiilor respective. juriştilor citată de beneficiari. .Secret ul
Răspuns prin fapte dorn —
fără soai
Acţiune*
Economisirea resurselor — (Urmare din pag. 1) Oraveţ şi brigada iui Va- (Flacăra
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ siîe Ruşan pregătesc pu- ŞANI:
soare ((
îndatorire esenţială executate de brigada con . nerea în funcţiune a unui FllptÜtO!
dusă de 11 ie Sav, in fron
mecanizat
nou
complex
Noiembr
de
turile
minerii
cărbune
a colectivului de muncă Pregătirea terenului din brigăzile lui Constan cărbunelui pentru cocs - adevărul
— Cit priveşte calitatea
ujpi;y’
CAT*
— Stadiul actual al dez pe’ 6 milioane lei. Vorţu (Urmore din pag. 1) — De luni (ieri — n.n.) tin Popa, AUrel Manda. conchidea ing. Constantin pol ir
Ioan Iuga şi Petru Chirilâ
voltării economiei naţio — peste 3 milioane lei. vom spori ritmurile la se dispun de mijloacele me lonescu — şi aici am în (Lac*
Dragoste
nale — ne-a relatat ec. Troiţa — circa 2 milioane ceriş în toate unităţile canizate necesare înde registrat progrese, ajun- norul); /
Valeriu Marcu, contabilul iei, Boiţa — peste 1 200 000 tură dublă. Pînă dumini — sublinia Ioan Căstăian plinirii integrale a pla gînd ca cenuşa să se si ten1rea
şef al Carierei miniere lei ş.a. La costurile ma că a fost însămînţată cul preşedintele C.U.A.S.C. Gc- nului de producţie aferent tueze la 48 de puncte. UK1CAN
Van c
Veţel-Mintia — situează teriale, economiile înregis tura dublă pe 12 ha. oagiu —, în aşa fel incit perioadei următoare. Aceasta, ca urmare a îm B li A D:
pe primul plan probleme trate au fost obţinute. în în cel mult patru zile să bunătăţirii funcţionării flu luciei >
roşie) * (
le de ordin calitativ şi de ordine, de: Brigada Min Seceratul orzului s-a încheiem recoltarea orzu Aceeaşi preocupare asi xurilor de separare şi tea fcî
eficienţă — decisive în tia — aproape 3 milioane desfăşurat, pînă la veni lui pe toată suprafaţa o- duă pentru sporirea capa celor două instalaţii de (P o;
procesul creşterii econo lei, Vorţa — circa 2 mili rea ploii, în bune condiţii cupată în consiliul nos cităţilor do producţie se presortare. fiind întărită şi ra
miei, al acumulării pro oane lei, Ohaba — peste şi la C.A.P. Vaidei. Com- tru. manifestă şi in sectorul răspunderea faţă de ale mln peí
(C asa d<
gresului economic al ţării. un milion iei ş.a. Aş vrea binerii Cornel Dragotâ, O dată cu secerişul, în VIII. ..Aici, remarca sing. gerea manuală a sterilului TFG : II
Reducerea cheltuielilor de să mai. subliniez că in a- Gavrilă Huber, Nieolae fiecare unitate trebuie să Mihai Basarab, şeful sec din cărbune. Doresc să (Dacia);
producţie se integrează în ceastă perioadă s-a obţi Ganea şi Constantin Căta fie mai temeinic organi torului, a fost pus în subliniez, in încheiere, an cu rie.şa
ci
efortul general de ridica nut o producţie marfă su au reuşit să siringă re zată munca la eliberarea funcţiune un complex me gajamentul colectivului mi goslu (Ci
nei Lupeni : vom realiza
şină
re a eficienţei întregii ac plimentară de peste 17 mi colta de pe 10 ha. Ingi terenului de paie. pregăti canizat tip SMA-2, încre ritmic, integral, prevede SI.MF.KI/
tivităţi şi reprezintă o sar lioane lei. Totodată, chel nerul şef al cooperativei. tul patului germinativ şi dinţat brigăzii conduse 1 ui d o
rile
de
pian,
întelegînd
ILIA: O
cină esenţială a colective tuielile totale la 1000 lei Lucreţia Mihăilean şi semănatul culturilor duble de Minai Bujo', un ait ca în acest foi, prin fapte, mina) ; ■
lor de muncă din toate u- producţie marfă au fost preşedintele unităţii, Aure Aceasta deoarece, cu ex abataj aflîndu-se în -curs să cinstim apropia te ic eve mal fruí
nităţile economice. ** reduse cu 105,5 lei, iar lia Dobrean, prezente la cepţia C.A.P. Romos, unde de echipare. Este vorba nimente din viaţa partidu
— Vă rugăm, tovai ăşe cele materiale cu 58.7 lei. datorie alături de mecani lucrările amintite se rea despre un abataj cu front
în
lung
(120
m),
situat
contabil şef, să arătaţi Considerăm că sînt rezul zatori, aveau grijă să nu lizează în flux din zori stratul Xli, panoul 2, unde lui si a ţării — Conferin
ţa Naţională a P.C.R. şi a
pentru c'titorii noştri ce tate bune, pe iinia exi existe pierderi de pro în noapte, în celelalte uni echipa „service" a minei, , 40-a aniversare a procla
reprezintă nivelul cheltuie genţelor formulate de se ducţie, întreaga recoltă să tăţi ritmurile la pregăt’- Numen
lilor de producţie ia Ca cretarul general al parti fie expediată operativ spre tui terenului şi semănat coordonată de maistrul ion mării Republicii. t ragerea
riera minieră Veţe’-Min- dului, tovarăşul Nieolae locurile de depozitare. nu sînt corespunzătoare. Extr. 1
lia. Ceauşescu la plenara 20. Extr. o
comună a Consiliului
— In primul rînd, tre Naţional al Oamenilor F.xtr. .
buie să menţionăm »â în Muncii şi Consiliului Su *‘ond «
nivelul cheltuielilor de prem a! Dezvoltării Eco *103 797 1*
producţie se reflectă, cum nomice şi Sociale. Ne an
e şi firesc, activitatea gajăm ca şi în acest an
complexă a unităţii, rezul să obţinem rezultate bune.
tatele obţinute pe linia să întîinpinăm Conferinţa
creşterii productivităţii Naţională a partidului cu
muncii, în economisirea re succese pe toată linia. A- Pentru
surselor materiale, utiliza mintesc că pentru activi fi frumo
mai mul
rea eficientă a fondurilor tatea desfăşurată in 1986 şl diminc
fixe ş.a. Dar, ceh mai mult. unitatea noastră a fost sufla mo
cheltuielile oglindesc gri distinsă cu „Ordinul Mun rul nord-
ja colectivului nostru de cii" clasa a III-a pentru turile ml în
prinse
muncă faţă de resursele locul III ocupat în între de. iui • c
materiale. tre 21 sl
- Şi cum arată aceasta cerea socialistă pe ţară. cea ţa di i
După cum arată rezultate
grijă, în unitatea dumnea I. a mu
le din primul semestru şi fi prci do;
voastră, după primul se în acest an avem certitu să. cu C<
mestru 1987 ? se.n in no;
— L.â cheltuielile totale dinea că vom ocupa un nea ţa şi
loc pe podiumul întrece amiază,
şi materiale s-au rea rii socialiste şi sperăm să cădea pl
lizat economii. Pe subuni de avers,
fie cit mai bun. descărcăr
tăţi, economiile la costu moderat,
rile totale au fost realiza Convorbire consemnată de de 40—50
torul nor
ţi:' astfel : Mintia — aproa M. LIVEZEANU