Page 25 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 25
_ VL-*
Pentru studenţii din Aurel Zăpîrţan, Gabriel mură (şef lucrări Con
învăţămîntul seral al Breben, din anul II ingi stantin Semen), utilaj mi
Institutului de anine Pe neri, Toader Floresou, nier (şef lucrări Kovacs
troşani, prima decadă a Cristian Mezer, din anul Iosif), electrotehnică (şef
lunii iulie este o perioa III, Silvia Palco, Ion Cîr- lucrări Dumitru fCathi),
dă de intensă activitate ţină, din anul IV, Marin termotchnică (conf. univ.
universitară. Se află în Filimon, Cristina Racol- dr. ing. Robert Ţibula), t
I plină desfăşurare sesiunea ţea, Ioan Tirin, din anul studenţii seralişti din \
de examene la facultatea V sînt doar cîţiva dintre anii I, II, III şi IV au
de mine şi la facultatea studenţii seralişti care demonstrat, în această \
de maşini şi instalaţii sesiune, interesul pentru \
miniere. însuşirea temeinică a dis \
— Constatăm cu satis R E P E R E ciplinelor de învuţămînt,
facţie, după fiecare zi de participarea lor la acţiu \
examen, că nu sînt dife U N I V E R S I T A R E nile suplimentare pe ca \
renţe mari între rezul re cadrele le-au organizat
examenelor \
tatele obţinute de stu în preajma
dovedindu-şi eficienţa.
de S E R A L I S T I I
SI A1 C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N denţii seralişti faţă de — Noi am pregătit se \
cele ale studenţilor ■» \
la învăţămîntul dc zi. siunea prin finalizarea
Iată — ne spune prof. la timp a activităţilor de \
Anul XXXIX, nr. 9 218 MIERCURI, 8 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani la disciplinele prevăzute
univ. dr. ing. Ioan Ma \
rian, prodecan la facul pot sta, prin strădanie şi cu verificări sau cu pro \
tatea de maşini şi insta rezultatele obţinute în iect de an. Cadrele di
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE laţii miniere — pînă în actuala sesiune de exa dactice au făcut şi fac \
prezent se înregistrează mene, alături de mulţi consultaţii — precizează
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ 79,6 la sută examene dintre colegii lor din în conf. univ. dr. ing. Ilie \
promovate la studenţii văţămîntul de zi. La nu Rotunjeanu, decanul fa \
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A prezentaţi. Grupele .2518, meroase discipline, ca cultăţii dc mine — avînd \
anul I ingineri seral, tehnologia materialelor întâlniri programate cu
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE 2515, anul II, 2512, anul (şef lucrări dr. ing. loan grupele de studenţi în \
III, sînt printre fruntaşe, Bolonduţ) .bazele electro zilele pregătitoare exa \
menelor. Am insistat pe
Asimilarea noului tehnic — mulţi studenţi seralişti tehnicii (conf. univ. dr. acest mod de lucru, în \
aliniindu-se chiar din a-
ing. Vasile Isac), maşini
I nul I dc învăţământ în şi acţionări fluidice deosebi la la disciplinele \
matematice,
mecanică,
proces continuu, operativ, eficient î rândul celor merituoşi. (conf. univ. cir. ing. Paul filozofic. Avem rezultate \
Claudia
Cosma,
Daniela
Petrescu), tehnologia con
Í Colhon şi alţi colegi se strucţiilor de maşini bune la maşini miniere, \
Pe „centura" Devei, de podar. „înnoirile şi inge treprinderea „23 August I află printre aceştia, încă (conf. univ. dr. ing. Ale anul V feeral, grupa 1414 \
ciţiva ani încoace, ochiul niozitatea oamenilor noş Bucureşti). Mai recent, am \ din sesiunea din iarnă xandru .Florea), mecanis LUCIA LICIU \
trecătorului poate vedea tri — ne spunea ing. loan asimilat şi introdus în dovedind strădanie şi in me .şi organe de maşini
întreprinderea de piese Avram, directorul între fabricaţie curelele tf-ape- teres deosebit pentru (şef lucrări Nicolae Ni- \
ele schimb ş' rej:»araţii uti- prinderii — sînt mult mai zoidale multiple — reper munca de student. ţescu), tehnologii de ra (Continuare in pag. a 2-a) \
laj p miniere — o unitate vizibile în interiorul ha deficitar — pentru liniile (
cecmomică n oua, caro a lelor de producţie, pe de flotare din uzinele de
im bogăţit p noii Iul indus- fluxurile de reparaţii. Asi preparare.
tri a! al oraşi LI lui. Dar, tre- milarea noului tehnic a în urmă cu trei ani, cînd
bu ie arătat Cei în acest fost .şi este pentru noi un sosise pentru reparaţie
ra>>timp ima Sinea unităţii proces fără întrerupere, primul utilaj minier din
n u a rămas deloc aceeaşi. generator al unei înalte istoria noii unităţi, un
ei s-a înnoit morcu şi s-a eficienţe economice". excavator de mare capa
modernizat prin grija liar- — Ce s-a asimilat in citate —- cu o cupă de
nie■ului colectiv de mun- principal, tovarăşe direc 4,5 m.c. — l-am cunoscut
ca. De pildă. „ buchctul" tor, ’de "fa intrarea în pe ing. Constantin Peptan,
do con duete (pe ntru ail funcţiune a unităţii ? un om inimos, care de di
mc*ntar ea fluxuri 1 or cu eli — Voi aminti doar câ mineaţa pînă seara se zba
fei¡le materii)' ci tre făcea teva tehnologii, hai să le tea pentru organizarea şi,
o buch i în sus, ii n dreptul spunem, unicat, întrucât în acelaşi timp, corelarea
|X> rţii de acces. a fost platformelor .şi a fluxuri
îm brac; al pentru protecţie centrul lor de greutate lor de reparaţii. „Azi -•*■-
în plac j metalice dînd un s-a mutat . în unitatea ne spune acelaşi inginer,
aspect maiestuos (tip „ari noastră. De pildă, repa în prezent şef al biroului
de triumf,") aceşti u intrări raţia autobasculantelor de producţie din întreprin-
mare tonaj (se mai exe
1 .ucrurii simple 1 Făcute în cută si la Mîrşa) sau re MARIN NEGOIŢĂ Lăcătuşii Ion Puşa, Trai an IYIititelu, Glicorglio Szibko alături do sudorii ISnzil Albu
mod in igcnios, cu gândirea paraţia motoarelor tip şi lldiko Semeine do la S.TJ.T. Deva lucrează la finisarea unui cofrug pentru scară,
şi paşi unea bun ului gos- „MTU" (o mai face şi în- (Continuare in pag. a 2-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Astăzi, cel fîrziu mîine, în flux neîntrerupt — secerişul,
întreaga recoltă trebuie să fie în hambare! eliberarea terenului şi însămînţarea
culturilor duble
— Unităţile agricole coo combină, ceea ce înseamnă luni cum se acţiona in Pînă la orele* 13 tarlaua
peratiste de pe raza că recoltatul orzului se lanuri. de 40 de hectare a fost Luni, prima zi a acestei în 1987 şi în întregul cin
a-
O.U.A.S.C. Calan deţin o poate încheia in două zile Am fost mai întîi la recoltată, începuse balo- săplămîni, de cooperativele din cinal actual.
gricole
producţie
— Adevărul este că în
suprafaţă semănată cu orz bune de lucru — sublinia Batiz, la o tarla de 18 tatul paielor şi .eliberarea Dobra şi Lăpu.şnic au ra perioada premergătoare se
de 433 hectare. Cum în tovarăşul Romulus Crişan, hectare cu orz frumos. La terenului, totul în fluxul portat un prim succes al cerişului s-au făcut pre
secţiile de mecanizare sînt preşedintele consiliului u- marginea lanului şase com impus de cerinţele acestei bătăliei pentru strîngcrca gătiri temeinice în vede-
bine erau gata să înceapă importante campanii de
pregătite 43 de combine. nic, împreună cu care am lucrul. Se aştepta verdic strângere a recoltei.
revin cite lu hectare pe văzut de-a lungul zilei dc tul umidităţii. - A sosit — Aş remarca în mod C O M U N A DOB RA
repede, a fost bun şi se deosebit hărnicia şi price
cerişul a început. Nu în perea cu care au acţionat
Au încheiat secerişul orzului plin cum ar fi trebuit, ci combinerii Ioan Gherghi- grabnică şi fără pierderi rea bunei desfăşurări a
cu uncie poticneli. Cum noiu, Gheorghe Cîrje, a cerealelor păioase : în acestuia — arăta Aron
Organizînd judicios munca şi folosind cu randa în lanurile cu orz de la Gherasim Sicoc, Stan Pană, cheierea secerişului orzu Marian, secretarul adjunct
ment ridicat combinele, precum şi timpul bun de Strei şi Nădăştie nu s-a Gherasim Alionescu — ne lui. Este un succes dc sca cu probleme de propagandă
lucru In cîmp, cooperativele agricole din Hărău, Ban- putut intra — orzul nu spunea inginerul şef al mă al cooperatorilor, me al comitetului comunal de
potoe, Bîrsău, Veţcl, Lcşnic, Bretea Română, Bretea era copt — alte şapte unităţii, Ioan Lăpu.şan, canizatorilor şi specialişti partid. Ca urmare, atunci
Spre o tarla cu orz a
Streiului, Roinos, Ilia, Bretea Mureşană, Sîrbi, Dobra, combine au fost dirijate lor din cele două unităţi cînd s-a declanşat seceri
la Batiz. CjA.P. Strei urcau trei ce relevă hărnicia şi răs şul, strîngerea orzului a
Lăpusnic si Sălciva au reuşit să siringă recolta de „Glorii". Dar una se blo
Punct model de lucru punderea cu care sînt an mers foarte bine. S-a mun
orz de pe întreaga suprafaţă planificată. în flux cu case în drum, alteia i se cit folosindu-se fiecare
am întîlnit pe tarlaua grenaţi, sub conducerea
secerişul s-a acţionat cu forţe sporite la eliberarea „Podu Morii", de la C.A.P. rupsese o curea... organelor şl organizaţiilor oră şi chiar fiecare clipă
— Tot nu putem începe
terenului de paie, la efectuarea arăturilor şi însămîn- Bretea Română, punct or recoltatul că orzul are de partid, in înfăptuirea prielnică, cu maximă gri-
ţarea culturilor duble. De asemenea, unităţile care au ganizat de inginerul Ioan marilor sarcini puse de
Cotuţiu, directorul S.M.A. t o v a r ă ş u l Nicolae TRAIAN BONDOR
raportat încheierea secerişului au acordat atenţie deo GH. I. NEGREA
Călău. Zece „Glorii", cu Ceauşescu, secretarul gene
sebită livrării producţiei la-fondul de stat. cupluri do remorci sufi ral al partidului, în faţa
ciente, acţionau în plin. (Continuare în pag. a 2-a) lucrătorilor din agricultură (Continuare în pag. a 2-a)
C.A.P. Rnliz. Se lucrea ză cu spor la secerişul or/u lui.
