Page 26 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 26
r* DP’ MUL SOCIALISMULUI
-n 2
„Ne-a unit tot timpul o mare dragoste
si am trecut uşor orice obstacol“ Astăzi, cel tîrziu mîine, întreaga 2(/j JÜ V
2AA0 ']
5 * 20,30 r
- - Alo, 21448, Deva ? Sini bat. Dar nu pentru că ai învăţătură, ne-au adus nu recoltă trebuie să fie în hambare! fs
V
de la ziarul... li emotiv... Are părul bă mai mulţumiri şi bucu'ir (Urmare din pag. 1) 20,10 C
— Un moment — ne în lai şl ochii mari, albaştri, pînă acum. rii” patru ,,căzuseră", al varăşul Ieronhn Grccu, îl
trerupe vocea zglobie a trădează isteţimea unul co - Dar familia noastră tele aşteptau cu buncărele cele nouă combine pleacă 21,00 F
mare
arăta
»1
unei tinere -, vorbiţi cu pil căruia-l place mult să s-a îmbogăţit nu demult umiditatea şef al — C.A.P,, pline. Mijloacele de trans la orz. 21,50 T
inginerul
mama... citească şi să... cinte. I cu un moştenitor - inter Petru Achim. port — basculante, re — Nu se putea mai de
— li spuneam fiicei dum s-a distribuit chiar un rol vine tatăl. Luminiţa s-a că morci — acţionau anevoie. vreme ? — îl întrebăm pe
neavoastră - adică inten pentru spectacolul pe cam sătorit anul trecut şi are După cîteva ore nece-. C.A.P. Boşorod. îl cău inginerul şef.
ţionam să-l spus - că aş clasa l-a pregătit de Ziua o fetiţă. Cu alte cuvinte, sare deplasării, combinele tăm pe inginerul şef, to — Ştiţi, ieri a plouat
dori să stăm puţin de vor învăţătorului. sintem bunici. intrau în lanurile de orz. varăşul Adam Mihăilă. pe la noi. Dar cele 71
bă. Pe ce temă ? Pe aceea Discuţia cu mama, Ve- Bunici tineri, care abia de la Batiz, unde pînă Nu-i la sediu, nu-i la sec de hectare cu orz le re
BIJC
a familiei dumneavoastră... ronica Pop, se-nliripă fi anul viitor îşi vor sărbă seara au făcut treabă bună. ţia dc mecanizare, dar nici coltăm în două zile... diopro
— Vă aşteptăm cu dragă resc. E vădit emoţionată şi tori nunta de argint ! Ce Dar se putea şi mai bine la lanurile de orz dat în La orele 19,40 tarlaua Bulctil
inimă, vă poftim. Soţul nici nu ascunde că-i aşa. ginduri minunate are Ve- aici. La orele 16 însă cind pîrgă. La insistenţele e- de 18 hectare de la Batiz La ort
meu iese din şut, de la Vorbeşte cursiv şi frumos, ronica pentru pregătirea am revenit, din 13 ..Glo nergice ale primarului, to- era recoltată. Combinele culturi
7,30 A
Troiţa, pe la ora 15. Vom trăieşte cu intensitate a- evenimentului ! Vor fi la s-au mutat jos, la şosea respon
II toţi acasă. Cu excepţia mintirile despre satul na olaltă toţi copiii. Iar ei, şi au intrat în lanuri la 8.00 R
Luminiţei, fiica cea mare. tal de pe valea Someşului, părinţii, vor depăna amin orz. Aproape de orele 21, Curieri
tiri despre ziua cind s-au cînd am plecat se acţiona Buletii
Răspur
cunoscut. El lucra în subte încă din plin la seceriş. lor; io
ran, la Ghelarl, iar ea ve La încheierea zilei de 10,25 :
folclori
nise în vizită la fratele ei, muncă am reţinut: 40 de 10,15
miner şi el. La puţină vre hectare recoltate (lucrare Litera
me, s-au luat. încheiată) la C.A.P. Bre U,25 ]>
„începutul n-a fost uşor tea Română, peste 20 dc Mirabe
CADRU DE MANIFESTARE A UNOR - povesteşte Veronica. hectare — la Batiz, 5 — Spătari
de
ştir
Ne-a ■ unit insă tot timpul la Boşorod Se cuvin laude corale;
ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI SOCIALE o mare dragoste şi-am tre pentru modul în care au ra folc
cut astfel uşor orice ob muncit mecanizatorii Pe la 1 la
15.00
stacol. Am purtai un res tru Stînen, Cornel Podaru, clio-tv.
Valorică
Ea este la Petroşani, e despre părinţii ei, despre pect deosebit soţului meu. Ciorognru, Şchiopu, Dumitru 10.00 Ii
Publici
ioan
Negoiţă.
încă studentă... mama sa mai cu seamă, Această stimă o au şi co folclori
Tirzlu, după orele amie care a crescut 8 copii, din piii pentru el. II iubim şi-l Simion Motolea. mulţi noilă
zii, cînd minerul şei de e- care şase fete şi... „ne-a aşteptăm acasă cu mult alţii. 17.00 I (
17,05
chlpă loan Pop ajunsese îmbrăcat cu trudă. A tors, drag şi cred că şi el ac o-' Ieri ş-a acţionat in con mice ;
acasă după ce-şi încheia a ţesut, a cusut pentru noi Io, la Troiţa, in adincun, tinuare cu forţe puternice ţară şi
folclori
se cu bine încă un „şut" toţi... Dar nu s-a plîns ni poartă cu sine aceeaşi la secerişul orzului. la cabinet
la mina Troiţa, sunăm la ciodată". dragoste pentru familie". Boşorod, Bretea Şiroiului, (locuim
uşa apartamentului 27 din - Ne-a crescut in cinste Că aşa este o spun în Ruşi, Batiz, peste lot unde
Aleea Armatei. Ne deschi şi demnitate. Ne-a învăţat seşi rezultatele muncii lui: procentul de umiditate a u rn
de o tinără blondă. să răzbim prin muncă, să din 1985, împreună cu e- permis. Am reţinut anga turn ’8'
...Este Liliana, al doilea ne întemeiem cămine ba chipa, este pe primele lo jarea fermă a lucrătorilor tia dv.
copil al familiei. Nu de zate pe dragoste şi res curi în întrecerea socialis C.A.P. Bretea Română. Secerişul or/.ului a fost indiciul din unităţile agricole de oră *
Momen
mult a trecut de vlrslo pect. Şi ne-a mai slătuit tă organizată între sectoa pe toată suprafaţa. n încheia recoltatul orzu Publicii
adolescenţei. Acum se mama să avem copii şi rele C.M. Mintia-Veţel. O lui în cel mai scurt timp. turnă i
pregăteşte serios pentru sâ-i învăţăm să fie oameni spune chipul omului că 2|-"1 B-
facultate. Vrea să încerce de omenie. Aşa mi-am slă ruia nu-i place să vorbeas în flux neîntrerupt
la... construcţii. Fratele ei tuit şi eu mereu Ielele şi că mult, dar care exprimă
cel mic, Florin, este abia pe cel mic. Poate uneori seriozitate, cumpătare, mo
in clasa a ll-a. Răsloieşte am lost mai aspră cu ei... destie. Şi o Imensă căl (Urmare din pag. 1) tă recolta, dai mai avem ţinută a fost selectată în
de zor o revistă şl se cu Dar cred că n-am lăcut dură sufletească pentru do balotat paiele şi de întregime în unitate, după
fundă apoi în... lectură. rău. Şi ei ne au răsplătit soţie şi copii. jă să nu se piardă nimic transportat la baza fura care a fost transportată m;\M
Nu vorbeşte deloc neintre- cu rezultate frumoase ia ESTERA SÎNA din recoltă. jeră, de pregătit terenul la locurile de depozitare. pentru
— Ce sarcini şi-a asu si de însămînţat cultura După combine —- care triaj; l
mat comitetul comunal de dublă de porumb, lucrări s-au deplasat eu operati (Arta);
partid ? pe care sintem hotărîţi să vitate la C.A.P. RâduIeşti Secret u
dern
—
Seralistii organizarea muncii, la le efectuăm, de aseme care acţionau presele cu fără soi
—■ Am ajutat efectiv la
nea, intr-un timp cit mai
lucrau loan Pop şi
Acţiune
7 crearea fluxului — sece scurt şi la un nivel cali Gheorghe Simode. Au in (Placări
soare
(Urmote din pag. 1) riş, eliberarea terenului, tativ superior. trat în brazdă şi plugu ŞANI: (
pregătirea patului germi — în ce stadiu se află rile, pînă luni scara fiind Luptăto
(conf. univ. dr. ing. Marin nativ şi trecerea cu cea lucrările respective ? arate opt ha şi însămîn- Noiemb
Mirian), filozofie, anii II, mai marc grabă la însă- — Balotarca paielor se ţate primele hectare cu adevâru
LUPENI
grupele 1427. 1428 (lec mînţarea culturilor duble. apropie de sfîrsit şi aş porumb în cultură dublă. poli no
tor Gagy Tiberiu), geo Am vegheat la transportul vrea să evidenţiez străda Secerişul orzului se află CAN :
logie grupele 1480, 1431 cit mai operativ al recol nia depusă de mecaniza acum în plină desfăşurare (Lucea r
d(
(şef lucrări Elena Po- tei la locurile de depo torii Adrian Flocan şi Ene la cooperativele agricole Jubit ; i*
porogu). acraj şi protec zitare, la alte activităţi. Nicula. La pregătirea te din Roşcani şi Rădule.şti. bl
ţia muncii, anul III mine La C.A.P. Dobra seceri renului lucrează Daniel — Avem 25 de ha cu .' ti. .
(Muncit
subingineri (şef lucrări şul orzului s-a încheiat Magda. Mihai Toneştean. orz — ne spunea Emil ZI de s
loan Neag). geodezie, a- luni la ora prînzului. Iacob Popa şi Marius Dat- Mircea. inginerul şef al gostea
nul II !, topografie, gru Combinerii Mihai Negrilă, ea. Am început şi încor C.A.P. Roşcani. Ne stră lezat);
-
pa 404 (prof. univ. dr. Tiberiu Dorea, Ionel Lun- porarea seminţei în sol, duim să realizăm o viteză persona
I vanova
ing. Nicolae Dima).
Aspect din depozitul de panouri mari prefabricate de ean. Ionel Oprean şi Ionel fiind hotărîţi ca în maxi bună de lucru în fiecare CîURAB
la I.M.C. Deva. — Deşi rezultatele sint Petrasc au făcut o pauză mum două zile să însămîn- zi, fără să pierdem nimic nea ,,Ci
superioare celor din se de masă,' apoi s-au urcat ţăm cu porumb cele 35 de din recoltă, astfel că în tierul);
siunea din vară a anu din nou la volanul com ha devenite libere. două zile terminăm lu tea 1 u
(Patria)
Asimilarea noului lui trecut — cu aproape binelor şi au pornit-o spre crarea. în paralel cu com căra);
8 procente — există dis un lan al cooperativei a-, Tot în jurul amiezii s-a binele acţionează şi pre Parada
cult
(Urmore din pag 1) Trebuie consemnat cipline la care studenţii gricole de producţie din încheiat secerişul orzului sele de balotat. Au intrat de preţ
Cu
faptul — concluziona Aurel seral işti s-au prezentat Roşcani să ajute la strîn- şi la C.A.P. Lăpuşnic, Şi în brazdă şi plugurile şi BRAZI:
dere — reparăm excava Tulbăcean, secretarul co slab. gerea cit mai grabnică a aici lucrarea s-a desfăşu discurile la pregătirea te 40 de h<
CAL AN
toare gigant (cu o cupă de mitetului de partid al în — Intr-adevăr. Sînt orzului şi aici. rat intr-un ritm rapid, cu renului. sa dc <
8 mc) şi linii întregi de treprinderii — că întregul disciplinele cu un grad Silviu Olaru, preşedin grijă să se evite orice RIA : P
măcinare a minereurilor nostru colectiv este mobi mai mare de dificultate, tele cooperativei agricole pierdere. Gheorghe Taşcov, La C.A.P. Răduleşti lu tale (M
din preparaţii. De aseme lizat. în prezent, cu toate care se clădesc pe cu din Dobra, ne spunea : inginerul şef al coopera crează combineri cc au Oii vor 1
nea, au fost asimilate forţele pentru traducerea noştinţe anterioare, şi tivei, aprecia hărnicia muncit la Lăpuşnic. Acest GIIELAI
moaşă (
peste 2 000 de repere pen în viaţă a sarcinilor sta dacă pregătirea nu este — Combinerii au muncit deosebită a combinărilor fapt este o garanţie că
tru diverse utilaje mi- bilite de secretarul gene la nivel corespunzător, foarte bine la seceriş, Petri.şor Criznic, loan recolta dc orz se va strîn-
' mere". ral al partidului, tovară studenţii întîmpină difi fapt pentru care merită Rusu, Ovidiu Gheară şi ge cît mai repede şi fără
— Ce piese de schimb şul Nicolae Ceauşescu, la cultăţi. Mă refer la dis toată lauda. Am strîns toa Petru Groza. Recolta ob pierderi.
pot fi amintite la acest recenta plenară comună a ciplinele matematici I
capitol ? Consiliului Naţional al (la anul I), matematici Pentru
— Este vorba de repere Oamenilor Muncii şi a Con speciale (anul II mine î' Iruixu
complexe pentru maşini siliului Suprem al Dezvol exploatări la zi), meca corul va
de încărcare, locomotive tării Economice şi So nica rocilor (anul IV in senin. \
în genei
de mină, mori autogene ciale. Raportăm încheie gineri seral). Am luat de râturile
şi cu bile din preparaţii, rea primului semestru 1987 pe acum măsuri ca. după cuprinse
piese pentru alte diverse cu un bilanţ bogat în rea 15 august, la nivelul fie grade, i:
între 27
utilaje. lizări : depăşirea preve cărei catedre să asigu W ^ W m m lat ceaţ« J
Am mai aflat .şi un fapt derilor la producţia marfă răm permanenţe pentru La nu
moaşă,
pe care îl considerăm deo cu peste 8 milioane lei, consultaţii şi recuperări bll, rm
sebit de bun ; oamojji la productivitatea muncii de activităţi didactice Vîn t ul v
întreprinderii execută şi — cu 17,2 la sută, redu pentru cei care au ab la mode
reparaţiile în teren -• a- cerea cheltuielilor totale sentat in timpul anului Pentru
dică montarea reperelor la 1 000 lei producţie mar universitar .şi nu au pro zile: Vi
treptat
fabricate de I.P.S.R.U.M. fă cu 16,6 lei. iar a celor movat în această sesiune. cerul vn
şi toate celelalte lucrări materiale cu 8,5 lei, cu Consemnăm opinia prof. senin la
pînă la repunerea in func importante plusuri la pie univ. dr. ing. loan Ma va în no
doua p
ţiune a utilajelor miniere. sele de schimb asimilate idan, ca, în timpul exa Iul. Izo
Am notat şi cîteva nume şi la alţi indicatori. Aces menelor, unităţile econo ploi cu
de muncitori care se află te succese reprezintă şi mice în care sînt înca să, în sc
căii el cc
permanent în fruntea în un angajament al colecti draţi studenţii seralişti dină. \
trecerii- socialiste : forma- vului nostru de muncă de să vină mai mult în slab pîn
tor-turnătorii Victor Co- a încheia întregul an 1987, sprijinul acestora, cre- unele ii
porare.
tofenci, Daniel Vesean, Vio- al doilea ' din actualul îndu-le — în limitele minime
rel Vasiu, sudorul Vasile cincinal, cu depăşirea tu programului întreprinde grade, 1
Munteanu. lăcătuşii loan turor sarcinilor de plan, rii respective — condi La C.A.P. Lăpuşnic se acţionează in flux cu secerişul la eliberat terenul, la arături între 27
Groza, loan Cârmăzan şi a angajamentelor asumate ţiile necesare prezentării şi semănatul culturilor duble. teorolog
Liana Ţ
mulţi alţii. in întrecerea socialistă. la sesiunea de examene.