Page 29 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 29
în spiritul sarcinilor subliniate ffe
Alte unităţi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia plenara
au terminat
comună a Consiliului Naţional al Oamenilor
secerişul orzului
Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării
Ieri, alte cooperative Economice şi Sociale
agricole au raportat în
cheierea recoltării orzu Cercetarea şi proiectarea-
lui. între acestea se
află: C.A.P. Orăştic,
Căstău, Pricaz, Gurasa- puternic implicate in creşterea
ţla,
DREAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOflBfl Al P C.B. Sînpetru, Sîntămă-
ria Orlea, Deva, liirtin, bazei de materii prime
S I A L C O A I S I I I Ü I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Clopotiva, Sîncrai, Ruşi,
Tîmpa, Lunca, Lăsau, Hotăririle Congresului al noi, purtătoare dc sub
XlII-lea al partidului, o- stanţe minerale utile fe
Zam, Haţeg ş.a.
Anul XXXIX, nr. 9 219 JOI. 9 IULIE 1987 4 pagini — 50 bani rientările şi indicaţiile de roase, neferoase şi auro-
inestimabilă valoare teo argintifere. Totodată, în
retică şi practică formu lumina sarcinilor trasate
late dc secretarul general de secretarul general al
al partidului, tovarăşul partidului, specialiştii noş
Nicolae Ceauşescu, la ple tri participă activ la
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ nara comună a Consiliului perfecţionarea tehnologii
Naţional al Oamenilor lor dc lucru din mine,
Muncii şi a Consiliului cariere, uzinele de prepa
rare.
cu
Urmărind
con
Suprem al Dezvoltării Eco
Viteze mari la recoltat, însă Nici o clipă irosită, nomice şi Sociale conferă secvenţă transpunerea în
practică
a
principalelor
cercetării
un
ştiinţifice
nici un bob pierdut rol predominant în ca sarcini cc nc revin, consi
liul
ştiinţific,
atenţie la strîngerea paielor co-sociale a patriei noastre. îndrumare a ministerului
sub
drul dezvoltării economi -
directa
din recolta de orz! în spiritul acestor sar dc resort şi a C.N.S.T.. a
si semănatul culturilor duble cini, comitetul dc partid restructurat planurile n-
si organul colectiv de con
nuale şi planul cincinal de
In Consiliul unic agro col ta de orz de pe o su ducere ale T.C.f.T.P.L.C.I.M, cercetare ştiinţifică, dez
găsU la datorie pe combi- industrial Toteşti, primele prafaţă de 405 ha. Pentru Deva au orientat activi voltare tehnologică şi in
s-a muncit din plin în u- nerii Mihai Cristinescu, unităţi care au început a asigura acestei lucrări tatea colectivelor de oa troducere a progresului
nităţilo din C.U.A.S.C. O- Ion Lăscoi, Florin Con secerişul orzului au fost o desfăşurare în ritm înalt meni ai muncii spre asigu tehnic, grupîndu-le pe
răştie, înregistrîndu-se la stantin şi Ioan Turdăşan, cele din Unirea, Clopotiva am alcătuit şase module rarea cu tehnologii şi mij programe prioritare de lu
secerişul orzului viteze de pe Dumitru Moldovan şi şi Toteşti. încă din prima dc combine, prese si mij loace moderne de lucru a cru. Aceste programe au
avansare dintre cele mai Alexandru Rusu, care asi zi de activitate, mecaniza loace de transport care se marilor obiective minie fost transpuse în prin
bune. De fapt, bilanţul gurau transportul boabe torii şi specialiştii au ac deplasează cu operativi re Roşia Poieni şi Mol cipalele capitole ale pla
înscris seara în operativa lor la locul de depozitare, ţionat cu răspundere pen- tate la lanurile care au dova Nouă, a altor nului de cercetare, urmu-
consiliului unic este edi pe mecanizatorul Ioan unităţi miniere clintr-un rindu-sc finalizarea în
ficator: 101 hectare recol Rusu, care împreună cu număr important de ju cel mai scurt timp a o-
tate doar în ziua respec cooperatorii Viorica Bă- C. U. A. S. G. TOTEŞTI deţe ale ţării. Cerce bio: Livelor prevăzute.
tivă. diuţ şi Ionel Cîndea efec tătorii şi tehnologii din LIANA VESA,
La C.A.P. Turda.s, sece tuau balotatul şi elibera cadrul institutului nos secretar al comitetului
rişul orzului se executa în tul rapid al terenului de tril a înfăptui orientările ajuns în faza dc coacere. tru îşi aduc o contribuţie de parti'd,
tarlaua din „Dealul bujo paie. Mai remarcăm pe ♦ si indicaţiile tovarăşului — Cum s-a acţionat pînă tot mai mare la punerea I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva
rului". Au intrat la recol mecanicul Gheorghe Dan- Nicolae Ceauşescu, secre acum ? în valoare a unor zăcă
tat în lan cinci combine, ciu pentru eforturile de tarul general al partidului, — După părerea mea, minte şi zone mineralizate (Continuare în pag, a 3-a)
la volanul cărora sc aflau puse în vederea bunei privind strîngerea recoltei bine. S-a atins zilnic o
intr-un timp cit mai viteză sporită la seceriş,
scurt şi fără pierderi. s-a muncit în flux la re m
C. U. A. S. C. ORĂŞTIE în raidul ce 1-atn efec coltat, balotat paie, eli lomon Oavid, de la Sectorul |
de gospodărie comunală şi
tuat marţi, 7 iulie a.c., în berarea terenului şi arat, I locativ» din cadrul Consi- *
C.U.A.S.C. Toteşti l-am efcctuîndu-se lucrări de • liului popular al inuuici- |
mecanizatorii Antonie Al- funcţionări a combinelor. avut ca prim interlocutor bună calitate. I piti I u i Hunedoara, se allă
in stadiu de finalizare Iu- •
■mă.şan, Petru Popa, Ale „Am recoltat pînă acum pe Ilie Bufnea, directorul • CB IN TABARA NAŢIO crărilc la baza sportivă din .
xandru Chioreanu, Costcl orzul de pe 29 dc hecta S.M.A. Cîrncşti, care ne-a TRAIAN BONDOR NALĂ. Echipajul claselor cartierul Micro VII. i.a u-
I—IV ite la Şcoala generală
Lepădat si Ilie Mogoşan. re din cele 55 hectare o- spus : • I nr. 2 Haţeg se află în ta monajarea terenurilor de #
handbal, baschet, tenis, a |
Pe parcursul zilei, acesto cupate — preciza Ioan Ma- (Continuare în pag. a 3-a) băra tle la Năvodari, unde minitcremilui de fotbal şi
ra li s-au mai adăugat nolescu, inginerul şef al • participă la întrecerea re- pistelor de atletism au par- •
trei combine venite de la cooperativei. Timpul se | public.mă a concursului ticipat numeroşi cetăţeni |
din cartier, ca şi oameni ai
„Educaţia rutieră, educaţie
C.A.P. Dînc. Cu presele menţine bun, aşa că nu 8 pentru viaţă“. Tot la Nâvo- muncii de la întreprinde- I
la balotatul .şi eliberatul văd cc ne-ar împiedica să | dări, şl tot în întrecere re- iile de tricotaje, de încăl- «
terenului de paie acţionau încheiem recoltatul în două • publicană, se află şl cchi- ţăminte şi I.C.S.M.I. I.a do-
pajul claselor V—VIII de
iările cu bănci, garduri de 1
mecanizatorii Nicolae Nas- zile. Nc-am asigurat şi 1 ia Şcoala generală llobra, împrejmuire, jocuri pentru «
ta, Ioan Lăcătuş. Activita front dc lucru pentru plu • cişllgător al etapei judeţene copii, porţi şi parapeţi .
a competiţiei „Cea mal
tea era coordonată de Ma guri, vom intra imediat I bună patrulă şcolară de cir- au contribuit I.A.C.K.S.H., 1
C.S.H., Baza de aprovizio- *
rin Crişnn şi Liviu Cran- la pregătirea terenului şi 9 culaţle“. Succes în lutre- nare l’eştiş şi l'.P.I.l’.S. |
ciovn, inginerul şef şi, res semănatul culturilor du ^ coreu republicană !
HI I.EC'.UMK PROASPETE «
pectiv, preşedintele unită ble". • »g PROMOŢII OI-: SURORI I.A I'ONDUI, DE AUTO- ,
ţii. „Pînă disearu încheiem Şi la C.A.P. Bcriu com l)M CRUCE ' ROŞIM. Zilele APROVIZIONARE. In gră
cu siguranţă. recoltarea binele mergeau din plin. ' acestea au ’ absolvit şl au dina de legume a C.A.P. •
susţinut examenele practico
orzului dc pe această tarla Mecanizatorii Ion Murgoi, • . şi teoretice 200 de surori de Dobru se lucrează la rccol- |
tarea gulioarelor. Piuă în
dc 22 dc hectare — arăta Petru şi Cornel Paraschiv 1 Cruce Roşie, care au urmai, prezent, cum ne spunea *
preşedintele — şi ne vom (tată si fiu), Emilian Pă o timp de doi ani, cursurile l.eoniina Rada, şefa fermei, |
muta cu întreaga formaţie dure, precum şi Nicolae . pe lingă spitalele din Deva, s-au livrat reţelei de des-
facere către populaţie peste a
Petroşani, Haţeg, OrăştiC.
in altă holdă. Avem toate Crăciun, inginerul şef al ® In faţa comisiilor de examî- 15 foile guljoarc şi există |
condiţiile să raportăm pî- unităţii, se străduiau să I nare, cursantele au dove toate condiţiile ea planul
nă joi (azi — n.n.) înche nu se piardă nimic din dit o bună pregătire tco- la această cultură să fie *
rotlcă şi practică, dovadă
ierea secerişului pe întrea recoltă, să menţină viteze • | a seriozităţii cu caro s-au realizat şt depăşit, |
ga suprafaţă ocupată cu de lucru sporite. Şi aici, pregătit în timpul cursurl-
orz". de pe mai mult de juină- I lor.
In acelaşi fel se desfă 9 a CiQSPODA RMŞTI. După
şurau lucrurile şi la C.A.P. MIRCEA LEPÂDATU în lanurile «le orz ule C. A.P. Toteşti, combinele Iu- cum ne Informează Ing. So
Căstău. unde se lucra în (Tcazâ cu spor. it
flux la secerat şi elibera
tul terenului de paie. I-am (Continuare în pag. a 3-a)
Diversitatea se găseşte acolo unde este căutată cu interes
Valorificarea resurselor al celei de fabricat săpun — Pe lingă activităţile acum, de la începutul ci
locale în cadrul industriei şi dccofrol, reziduurile pro noastre de mică industrie nului, 57 000 lei. Din ma
mici este o activitate coor venite de la abatorul din — ne spune Miron Gher- terialul abţinut clin bu
donată şi îndrumată de localitate. Aceeaşi coope gan, şeful Atelierului de taşii dc răchită plantaţi
către consiliile populare rativă foloseşte piatra de producţie industrială şi pe suprafeţele mlăştinoa
caro, potrivit legii, răs riu la fundaţiile caselor se ce nu pot fi folosite
pund de eficienţa ei. construite pentru cetă prestări servicii Haţeg, se pentru culturile agricole
- în. oraşul Haţeg ţenii din zona oraşului, ca va amenaja o platformă s-au confecţionat coşuri
cuprinde
galere
va
ce
ne relatează Gheorghe .şi la stîipii ornamentali. clin nuiele, din valorifi
Popescu, vicepreşedintele Atelierul de producţie in pentru debitat buşteni, un carea cărora s-au realizai,
biroului executiv al Con dustrială .şi prestări ser atelier de mobilă, o hală de la începutul anului,
siliului popular orăşenesc, vicii al I.J.PJ.P.S. va or dotată cu aparatură mo- 40 000 ici. Tot din ma
numeroase unităţi valori terialul rezultat de la cu
fică cu bune rezultate re răţarea păşunilor se vor
sursele locale. C.A.P. Sil- Valorificarea resurselor locale — face cozi pentru unelte
vpş, spre exemplu, reali o activitate necesara, rentabilă agricole.
zează în cadrul secţiei — Confecţionarea mătu
de industrie mică — prin rilor din sorg — ne spu
valorificarea măturilor şi ganiza în perspectivă acti clemă de ridicat confecţii ne Axente Viţionescu, pre
coşurilor din nuiele, a box- vităţi ce vor folosi ca metalice şi un uscător de şedintele C.A.P. Haţeg,
paleţilor confecţionaţi din materie primă căzăturile capacitate pentru a asi este o activitate mai veche
lemnul exploatat din lo din bazinele forestiere ale gura uscarea cherestelelor la noi. Avem un plan
curi greu accesibile şi din acestei zone. necesare tuturor ateliere anual de 3Q0 000 lei, pe
doborîturile de vini — Concret, despre activită lor, fabricilor şi secţiilor care-1 vom realiza, avînd
o producţie anuală de a- ţile proprii, în direcţia va aparţinătoare i J.P.I.P.S. în vedere venitul obţinut
proapc 6 milioane lei. Coo lorificării resurselor loca De la Silvia Ştoica, con
perativa „Retezatul" valo le, am stat de vorbă cu tabil şef al C.A.P. Silvaş, ESTERA SÎNA
In grădina de legume a C.A.P. ilia se recoltează eca- rifică, în cadrul secţiilor
pa, care esie cxpcdlută eu operativitate reţelei de desfa- factori de răspundere de aflăm că numai din va
cere. Foto NICOLAE GHEORGHIU de sculptură in os, caro la cîteva dintre unităţile lorificarea măturilor clin
şi-a mărit capacitatea, şi amintite. nuiele s-nu realizat, pînă (Continuare în pag. a 3-a)
