Page 30 - Drumul_socialismului_1987_07

DRUMUL SOCIALISMULUI

In îniîiiipmarea Conferinţei Naţionale a partidului

Ú

I- M. M. îl» Simeria - angajată ferm v. a.oc
20,15
20,25
20,4 i
pe calea dezvoltării intensive

în bilanţul pe anul tre­ 21,10
De ta „locomotive“ la „vagoane“ - cut al întreprinderii au
Modernizarea in cadenţă cu viitorul fost înscrise — la 1 000 lei 21,50
r fonduri fixe — beneficii
în plus de 32,29 lei şi o
o cale cit o viată! în faţa colectivului de muncă al I.M.M.R. Sime­ producţie netă suplimenta­
ria stau în prezent şi sarcinile complexe ale înnoirii ră de 30,49 lei. Aceasta
şi modernizării proceselor de reparaţii, ale reducerii
— Am Cosi plin această Simeria în primul an al consumurilor energetice, creşterii nivelului tehnic şi exprimă o eficienţă econo­
întreprinde!o, tovarăşe di­ actualului cincinal. calitativ al lucrărilor, Ing. Ovidiu Mureşan respon­ mică bună datorată, în
rector, .şi pc „impui când Interviu cu — Am obţinut o pro­ sabilul grupei proiectare ne relata : „Aplicăm neabă­ principal, reducerii con­
so reparau locomotivele ing. GHEORGHE ZUDOR, ducţie marfă suplimentară tut în munca noastră zilnică indicaţiile şi sarcinile sumurilor specifice de ma­ HI
eu aburi. Am avut ocazia directorul I.M.M.R. Simeria de peste 3 milioane lei. formulate de secretarul general al partidului, tova­ terii prime şi materiale, diop
Huit
să văd aici. la reparaţii şi iar la producţia fizică am răşul Nicolae Ceauşescu, privind creşterea contribu­ combustibil şi energie c- La
vestita locomotivă cu roa­ realizat •— in plus — 15 ţiei cadrelor tehnico-inginereşti la soluţionarea tutu­ lectrică, implicit a costu­ culţi
tă dinţată la mijloc ce tone ele piese forjate şi ror problemelor ivite în activitate la introducerea ra­ rilor de producţie. Astfel, 7,30
resp
urca de la Bouţari. spre — Aş vrea să vă întreb matriţate din oţel, I 129 pidă în producţie a rezultatelor cercetării în vederea cheltuielile totale la 1000 8,00
judeţul nostiu. Pe coaste­ doar ştiind că denu­ bucăţi de osii recondiţio­ modernizării şi perfecţionării tuturor sectoarelor de lei producţie marfă au fost Curi
Huit
le grele, ..dinţii" locomoti­ mire;! 'întreprinderii nu nate şi 1 151 vagoane RPe/ activitate", reduse cu 20,6 lei, iar cele Kăsi
vei se prindeau de verigile s-a schimbat — cit d- j 2 (adică : vagoane reparate — în ce direcţii se desfăşoară cercetarea proprie ? materiale cu 19,4 lei. Ren­ lor;
unui lanţ întins între şi­ lungă vi se pare calea periodic, pe două osii). — în primul rînd, spre introducerea de tehnolo­ tabilitatea unităţii a fost 10,05
10,45
nele de cale ferată... parcursă de la reparaţia — A trecut, tovarăşe di­ gii noi şi utilaje de mare productivitate. Totodată, Rep<
zică
— îmi amintesc şi eu de locomotivelor la munca rector, primul semesti u acţionăm pentru asimilarea de noi produse şi repere Giro
foarte multe lucrări-unicat desfăşurată astăzi V din 1987. Ce cuprinde bi­ in producţia proprie, pentru recuperarea, recondi- de ş
pe care harnicul colectiv — Practic, trecerea de lanţul acestei perioade ? ţionarea, reproiectarea şi refolosirca resurselor ma­ colu
il acestei întreprinderi, eu ia o activitate la alta s-a — Un plus ia producţia teriale de care dispunem. Consumuri corn
De
îndelungată tradiţie în petrecut rapid, cu o a- marfă industrială de circa Am notat, dintre tehnologiile noi, instalaţia de jurii
repararea materialului ru­ daptarc operativă a toii - şapte milioane şi jumătate recondiţionat roţi de vagon prin încărcarea buzei ră
limb
lant. le-a efectuat do-n lei, 11,1 In sută peste bandajului prin sudură automată sub strat de flux — mici, dioji
lungul aniloi. Aici. la noi. nologiiioi existente la. noi­ cu o eficienţă economică anuală de 500 000 lei şi o radi'
le cerinţe si, bineînţeles prevederi la producţia ne­ creştere a productivităţii muncii cu 65 la sută. Din ştiri
s-a scris cu inima şi bra­ tă, depăşirea beneficiului aceeaşi categorie de realizări mai. pot fi amintite: con
ţul o adevărată istorie cu o completare a lor dispozitivul pentru tractarea vagoanelor cisterne pe ,Vi t.
însă. pînă în prezent pe­ planificat cu 1,92 la sută. Prop
despre locomotivele eu li­ linia tunelului de spălare, un alt dispozitiv pentru eficientă Orei
totale
investiţiilor
i
cu
nuri şi, mai încoace, des­ rioadă în caic s-au petre­ 85,73 la sută ş.a. S-au re­ găurirea şi rcfilctarea osiilor, conceperea şi executa­ ştiri
pre tonte tipurile de va­ cut transformări înnoitoa­ rea unor ştanţe şi matriţe (de exemplu : dispozitiv tinei
re, complexe atît la uti­ condiţionat. tot in pius. nai ;
goane pentru m n rf ă de strunjit siguranţa la ţepuşe, ştanţe pentru limita- mare tierîi
I.M.M.R, Simeria nu a laje cit şi la., oameni 538 bucăţi de osii, piese torii arcurilor, foi, ştanţe pentru repere privind con­ La
ml se p arc că dc Ia .Jo­ in vai oare de aproape un solidarea cadrului boglnului etc.) care au condus 'i îi
llls niciodată lipsă (Ic spe- /urii
îaIişti în aceste domenii rom otive Iu ..vago ia no" am milion lei şi au fost ro- la creşterea productivităţii muncii şi a calităţii lu­ poet
parcurs un drii'.i i rit o parate peste prevederi jt- crărilor. muz
Dar, in perioada .care a viaţă ! Această i mp! osie în acţiunile de reeondiţionarc au fost atraşi foarte letin
prnape 600 v; igonne RPe/
urmat celui de-ai iX-lea poate s:l i vină şi de • la 2. Co Ierţi vul nostru dc mulţi oameni ai muncii, rezultatul fiind elaborarea a cu 4,23 la sulă peste pre­
Congres al partidului, pe­ anii pe ( ■are I-nin . .adunat" muncă s-a mo hillzat exi mu­ 49 de tehnologii de reeondiţionarc care au fost incluse vederi. Şi în 1987 s-a pus
rioadă pe care o n u m i m cu intr-un catalog si difuzate la locurile de muncă. De accent pe reducerea con­ Z2P—
aici. la l.M.M R. plai i n cinsti m Confe rin- - fi'*
dragoste şi legitimă mîn- — Poate nu vă spun asemenea, pentru asigurarea pieselor de schimb nece­ sumurilor. Un singur exem­
, dric patriotică „Epoca ceva nou. dar mulţi 'till lei Naţionale a partidului sare, reparaţiilor, pînă în prezent au fost asimilate plu luat chiar din prima
./.Ni'colae Ceauşesru". în- că v-aţi dăruit toate vi­ şi s-n angajat să obţină şi fabricate 36 de repere. Nurrţeie unor oameni ca. lună a anului: din mate­ Dl
jireaga-activitate a căpătat sele şi capacitatea de depăşii I la toţi indicatorii inginerii Nicolae Cuc, Simion Romoşnn şi Nicolae rialul „laminate finite nţa
Juanchea,
Cornel
maistrul
Iuliu
Szenaşi,
tehnicianul
un dinamism deosebit muncă acestei unităţi. A- do plan. să încheie cu Ilerlea, sing. Virgil Pădurean şi mulţi alţii se află pline din oţel" nu s-a con­ o a ou
u a na
«itştînologiile s-nu dezvoltat vrea. acum. să relevaţi pe succese importante şi cel permanent alături de lucrările de modernizare, ela­ sumat nimic din cele 60,2 ta);
creţi
'iar fluxurile ele producţie scurt citeva din rezultate­ de-al doilea an al actua­ borate „în pas" cu viitorul ! tone planificate pentru dorn
iar
(Moc
s-au extins. le înregistrate de I M.M 14 lului cincinal. recondiţionări de asii, din „Aut
reparaţii
vagoane
la
cele 166.5 tone planifica­ AL l
deba
te s-au 'consumat doar TI\0.
63,4 tone. în acest fel, **îng)
Lauri meritaţi de In urmă cu 16 ani, titlul „Urmaşii lui Buzan“ cadrul sectorul I cisterne - după primele 6 luni di biu
I.M.M.R.
Simeria.
La
acestor
deasupra
rîn-
Para
rea)
duri a mai apărut in zia­ lăcătuşii Mihai Toma, Vio acest an la total materii con u
rul nostru, tot in legătură rel Susan şi Cornel Tur- turul
— în sprijinul noului se allă permanent in tivitatea propriu-zisă de prune şi materiale s-a
tehnic — ne relata ■ ing. cu I.M.M.R. Simeria. Gă­ fruntea tuturor acţiunilor producţie, cit şi în cea dăşan, sudorii loachim Mâ­ putut înregistra o econo­ de
LON
Coste! Popa, din cadrul sisem pe atunci chiar doi declanşate de comitetul de de conducere a întregii nase, Zoe Madan şi loan mie de 0,1 la sută iar la (Min
grupei proiectare — se în­ „Bozanl" autentici (după partid şi conducerea co­ activităţi. Asemeni între­ Tămăşloni, forjorul Sabin energic electrică şi com­ l’răp
torei
1
rolează. de la an la an, nume !) care se specializa­ Hirciog, strungarul Miha bustibil dc 8,69 la sută dc s
un număr tot mai mare seră in reparaţia cazone­ lectivă pentru ,mobilizarea gului popor, urmăm cu Crişan, maiştrii Sabin Ar­ goste
do oameni. De pildă, în lor de la locomotivele cu tuturor forţelor spre în­ dragoste şi mîndrie patrio­ meanca şi Virgil Pădurean, In acelaşi timp, indicele lezat
J086, la cunoscuta iniţia­ aburi. Aici, am reluat ti­ deplinirea şi depăşirea sar­ tică exemplul viu de mun­ mulţi alţii. Din cadrul de folosire a maşinilor şi son a
nova
tivă „Fiecare cadru teii - tlul respectiv la sugestia cinilor de plan, o angaja­ că neobosită şi de dăruire sectorului II vagoane se Utilajelor u fost mai mare GUR
nico-ingineresc să rezol­ tovarăşului fosil Rădic, se­ mentelor asumate în în­ continuă in folosul patriei remarcă lăcătuşii Francisc cu 0.46 la sută, faţă de nea
ve o problemă tehnică cretarul comitetului de trecerea socialistă. Comu­ pe care ni-l oferă secre­ Pek, Alexandru Lazâr, loan ntîTu
mlsi
sau economică în afara partid al întreprinderii, niştii noştri sînt urmaşii tarul general al partidu­ pian. Cheltuielile totale „la vals
sarcinilor do serviciu" au care ne-a spus : „Comu­ lui Bozan, din „Uzina lui, tovarăşul Nicolae Blaj, forjorul Vasiie loni- mie" pe primul semestru G1 li­
participat 94 de cadre şi vie" a lui Sabia, oameni Ceauşescu". chcnte, arcurarul Cornel au scăzut cu 21.4 lei şi cu pim
s-au propus spre rezolvare niştii din întreprinderea căliţi la focul luptei re­ lată, în continuare, nu­ Oproiu, strungarul Mircea 28,6 lei cele materiale, re- HA 1
(Dat
43 de teme legate de pro­ noastră, educaţi la înalta voluţionare, plini de ab­ Para, maiştrii losif Onaca, 13a bi
cesele noastre de produc­ şcoală a spiritului revolu­ mai ciţlvo dintre sutele de Octavian June şi mulţi alţii. zultînd o eficienţă eco­ serii
ţie. în 1987. pînă acum ţionar si dăruirii in muncă negaţie şi pasiune in ac­ „urmaşi" ai lui Bozan din nomică ridicată. Pugi
tură
avem. 104 de cadre telini- dc
co-inginereşti care au pro­ reşu
pus spre rezolvare 64 de mist
teme. Perfecţionarea şi policalificarea oamenilor muncii
— Cum este organizată a II!
munca aceasta eh' asimi­ Productivitatea - „seismograful
lare a noului ? Omul trebuie să înveţe alegerea formelor de per­ III*a, se află în Timi­
— Avem 3 cercuri ale toată viaţa I Este cunoscut fecţionare, a tipurilor de şoara) să fie înscrişi pen­ Nu
inventatorilor şi inova­ întregii activităţi faptul că într-o perioadă programe şi perioadei de tru policalificare 225 mun­ tragt
Exi
torilor (anul trecut a fost de cel mult 2—3 ani Ingi­ desfăşurare etc. A rezul­ citori. Dintre aceştia, 40 25, î
doar unui) şi 3 cercuri ale nerul, economistul, munci­ tat că în acest an vor fi de sudori, 20 de tîmplari, Exi
calităţii. Acesta este ca­ In anul trecut — primul din actualul cincinal — torul calificat şi orice alt perfecţionaţi pe linie pro­ şi 20 de electricieni se vor 14, 4:
Foi
drul organizatoric Două productivitatea muncii a fost cu 1,37 la sută mai mare cadru tehnic, dacă nu-şi fesională 1674 de membri califica şi în meseria de 744 7
din lucrări au obţinut decît rea planificată, iar faţă dc realizările din 1985 completează cunoştinţele, ai colectivului de muncă, lăcătuşi. Totodată, dintre lei r
ehiai premii, în 1986, în sporul acestui indicator s-a ridicat la 18,5 la sută. î.şi pierde din capacitatea din care 35 cu scoatere lăcătuşi un număr de 70
întrecerea social'-tu pe ra­ Rezultă că de la un an la altul productivitatea muncii de orientare în speciali­ de la locul de muncă şi • vor învăţa şi meseria de
mură. Pc locui doi s-a cla­ creşte vertiginos — aceasta fiind şi o cerinţă esenţia­ tate. Din aceste motive, 300 prin cursuri dc poli­ sudor, 20 îşi vor însuşi
sat ..Dispozitivul de în­ lă a actualei etape dc construcţie. Pe primul se­ ■ viaţa omului contemporan şi tainele profesiei de L Ï
dreptat traversa frontală mestru al acestui an productivitatea a crescut cu 3,04 nu mai poate.fi împărţită calificare, iar restul prin forjor, iar 15 vor deveni
ia vagoanele marfă" (au­ la sută faţă de pian, fiind un adevărat „seismograf" într-o perioadă de acumu­ perfecţionare la locul de şi macaragii. Interesant Tei
tor: ing Dan Silvestru) şi al activităţii bune desfăşurate de harnicul colectiv. lare a cunoştinţelor şi alta muncă. Cei -mai mulţi, care este faptul că la aceste Ii c
locul al IH-lea a fost o- Programul pentru creşterea productivităţii muncii vor urma aceste cursuri, cursuri predau cunoştinţele varia
cupat de lucrarea „Insta­ pe J987 cuprinde 20 de măsuri (structurate pe trei de cheltuire a acestora. sînt oameni ce participă de specialitate oameni din dupfl
Aceste
sînt.bine
adevăruri
laţie de spălat şi depresal capitole mai importante) prin aplicarea cărora va cunoscute la I.M.M.R. Si- nemijlocit la realizarea întreprindere — ca ingi­ vor i
1er i
rulmenţi din cutiile de osii spori in mod dinamic producţia. De pildă, prin mă­ reparaţiilor — 1621 de nerii. . Nicolae Udrescu, de d
în ciclu automat de lucru" surile ce vizează introducerea noului tehnic se scon­ meria. In consecinţă, pen­ muncitori. Costel Popa, Rudolf Ve- Vînti
(autori : ing. Ovidiu Mti- tează pe un spor anual de producţie de peste 13 mi­ tru 1987 au fost stabilite In legătură cu policali­ ress, ec. Mariana Moguţ mod<
local
rc.şan, sing. Mircea Piscoi lioane lei, prin perfecţionarea organizării condu­ cerinţele de perfecţionare ficarea — cerinţă impe­ şi alţii. parle
şi ing. Coslel Popa). cerii producţiei şi a muncii — pe încă 8 milioane iei a personalului şi s-a ela­ rioasă în actualul cincinal Temi
Vă dorim să obţineţi suplimentare, iar măsurile de calificare, perfecţio­ borat programul în aceas­ — s-a stabilit ca pentru vor
şl 20
cit mai mulţi laur în nare şi creştere a îndemînării muncitorilor vor mai tă direcţie. sectoarele întreprinderii a- Pagina realizata efe xhne
aceste concursuri tehnice aduce un plus productiv de aproape 2 milioane iei. Desigur, asemenea ac­ flate pe teritoriul jude­ MARIN NEGOIfĂ de.
pe plan naţional. ţiuni au fost precedate de ţului nostru .(o secţie, a