Page 31 - Drumul_socialismului_1987_07

9 219 ® JO!, 9 IULIE 1987 Pcq. 3

Ce oferă în sezon estival casa de
VIZIUNE
■MUHHI cultură dintr-o staţiune balneară ?
Viteze mari Ia recoltat
întrebarea nu e deloc piedica unde nici nu te zeului judeţean" organizat
economică nouă. Am adresat-o în fie­ aştepţi. Mai sînt încă gea­ cu sprijinul muzeului de-
:ul românesc care an celor care se o- muri sparte. Trebuia pre­ vean, cineevoearea „Erois­ (Urmare din pag. t) lan şi Ioan Susan au por­ fluxul este gâtuit la a doua
tor cupă de activitatea cul- gătită cu alte cuvinte o mul armatei române şi al nit cu remorcile pline spre sa verigă — stiângerea pa»
(ie în studiou- tural-educativă din fru­ înfăţişare mai de sezon forţelor patriotice în ac­ laie din suprafaţa culti­ locul de depozitare. ielor. Doar în cîteva* uni­
Radioteleviziu- moasa staţiune balneară instituţiei. A primit aju­ ţiunea de eliberare a Ca­ vată orzul a fost recoltat. O formaţie de şase com­ tăţi presele urmau opera-;
Gcoagiu-Băi, adevărată toare din partea Comi­ pitalei de sub dominaţia Mai remarcăm modul în bine secera cu spor, în tiv combinele. Mai exact,
tiia a IX-a de perlă de soarbe şi sănătate tetului judeţean de cul­ fascistă", o şezătoare a care .se implică în proble­ jurul orei 19, în tarlaua din cele 19 prese cîte e-
)veii (frag- a judeţului nostru. Dacă tură şi educaţie socialistă poeţilor populari şi, bine­ mele campaniei membrii „Şumuştău" a C.A.P. O- xistă în consiliul unic O-
staţiunea în ansamblul ei în procurarea perdelelor, înţeles, multe... intenţii, comitetului comunal de răştie. Dumitru Vasile, Ion răştie, marţi se aflau în
actori, mari s-a îmbogăţit an de an, a draperiilor şi ar mai a- grupate pe toate zilele partid, îndeosebi Rodica Petreuş, lulius Morar, Ion cîmp doar şapte. Şi din
ri: casa de cultură ne-a ofe­ vea nevoie de aparatură săptămînii. Moţa, primarul comunei, Dănilă, Petru Căţănaş şi acestea, practic, lucrau
Cazan rit şi ea schimbări. In de practică culturală (te­ Activitatea de bază se şi Gelu Samoilă, vicepre­ Petru Gîrjob erau coi de doar patru, restul se de­
mal. primul rînd de conducere levizor, magnetofon, sta­ grefează deocamdată pe şedintele consiliului popu­ la volanul combinelor. In­ fectaseră. La Orăştie, de
şi, ca atare, speranţe noi ţie de amplificare etc.), munca cu filmul, realizată lar, prezenţi permanent la ginerul şef al cooperativei. pildă, doar o piesă acţio-'
eă activitatea va fi mai cea existentă avînd Un de operatorul Paul Cazacu locurile fierbinţi ale mun­ Dorin Bibolaru, precum na în urma a şase combi­
diversă, mai atractivă şi grad avansat de uzură, cu sprijinul întreprinderii cii. De altfel, primarul şi Laureata Lucoi, preşedin­ ne, în timp ce la C.A.P,
mai bogată în valenţe fiind nefuncţională. Ne cinematografice _ judeţene nc-a asigurat că pînă la tele C.U.A.S.C. Orăştie, c- Dine, de unde combinele
educaţionale. Ca orice aflăm in plin sezon — ce (de menţionat că întreprin­ apariţia acestor rînduri rau foarte mulţumiţi de fuseseră redistribuite la
schimbare, ea presupune le oferim oamenilor în a- derea cinematografică pro­ toate unităţile de pe raza ritmul bun atins la recol­ Turdaş, trei prese stăteau
pentru nou) venit o pe­ fară de jocuri de şah şi gramează în sezonul esti­ comunei vor încheia sece­ tat, de faptul că toate neutilizate. Nceliberarea o-
5»T1 I: ii,00 Râ­
ul dimineţii « rioadă de tatonare, de a- rummy ? Lipsesc şi forma­ val în staţiune cel mai rişul orzului. c o m b i n e l e funcţionau perativă a terenului dc
| ştiri ; 0,30 comodare, de căutări, de ţiile artistice întrucît mare număr de filme şi Pe mecanizatorii de la „şnur". „Pînă miine seară paie duce, fireşte, la ră-;
zilei în agri- a-şi contura un mod de constituirea şi pregătirea
10 Radiojurnal; deopotrivă acţiuni cu fil­ C.A.P. Orăştioara de Jos (ieri — n.n.) încheiem — minerea în urmă a pre-'
n ţară * Co- exprimare. Deci, de a face lor nu se face cit ai bate mul — n.n.) şi pe munca i-am găsit în timp ce luau arăta inginerul şef —, as­ gătirii patului germinativ,
3 din judeţe ; ceva pentru cei care trec din palme ! cu cartea, desfăşurată de prînzul. în cîmp, la um­ tăzi am recoltat orzul de .şi semănatul culturilor du-ţ
a presei; 8,10 pragul aşezămîntului de Trecînd peste astfel de bibliotecara Emilia Pera. bra combinelor., Nu s-au pe 65 la sută din supra­ ble. Nu dorim să minima­
iclodiilor ; 9,00
e ştiri ; 9,05 cultură. condiţii nu tocmai „speci­ Mulţi dintre cititori care întins prea mult cu masa, faţa ocupată". Cu presa, lizăm eforturile şi răspun­
ascultă tori- Tovarăşul Viorel Jude, fice" pentru o staţiupe poposesc dc cîţiva ani la deşi căldura amiezii te în urma combinărilor, Va­ derea cu care se implică
¡uletiu de ştiri; actualul director al casei balneară, casa de cultură ■ rînd în staţiune la odihnă îmbia să rămîi la umbra.
s cutezători !; sile Amăriucăi asigura în lucrările campaniei con­
citate; 11,05 de cultură de aici este este totuşi în măsură să şi tratament se întreabă Se grăbeau cu toţii să a- front de lucru plugurilor. ducerea consiliului unic
¡187; 11,35 Mu- un om al locului, un bun iniţieze acţiuni cultural- când se va mai înnoi fon­ propie de finalizare sece­ Aflăm că au fost deja pre­ şi .a S.M.A. Oră-ştic. dar
i de Aurel gospodar. Pentru că real­ educative pe care le orga­ dul de carte, mereu ace­ rişul. La fel se grăbeau
12,00 Buletin nizează la complexele bal­ gătite pentru semănat 11 considerăm cu are toatei
2,05 Ştiinţa se- mente se simţea nevoia laşi. Deocamdată, de la Marig Boşorogan, pre­ ha de teren. condiţiile şi trebuie să or­
: î 12,10 Din unei mîini de gospodar. neare, la baza de trata­ începutul anului au intrat şedintele cooperativei şi Dacă de la bun început ganizeze mai temeinic, sS
»1 clorul ui; 13,00 Trebuiau făcute reparaţii ment B.T.T. Pot fi amin­ doar 23 volume dintre
i 3 ; * Rad io - la tencuiala căzută de pe tite : simpozionul „Valori Petru Luca, inginerul şef, am apreciat ritmurile rea­ impulsioneze în fiecare tt»
)0 Avanpremie- care 13 ideologice, una dar aveau grijă să nu se lizate marţi la seceriş în nitate lucrările de strînge4-
/. ; 15,10 Odă pereţi, schimbată podeaua ale patrimoniului cultural- tehnică, 9 literatură, o piardă nici un bob din consiliul unic amintit, tre­ rea paielor, pregătirea te­
'ine ; 10,00 Ra- scenei în care te poţi im- artistic în colecţiile Mu- carte pentru copii şi una
10,15 Audienţa recoltă: Aşa că, Dorel Ivă- buie să arătăm însă că la renului şi semănatul cul-i
)0 Buletin de diversă. Şi nu este primul nescu, Ioan Vapit, losif eliberarea .de paie, pregă­ lurilor succesive. Aceast§
5 liogazeta an cînd semnalăm acest Dab şi Uie Dănesc s-au tirea terenului şi semăna­ observaţie este valabilă şt
Te apăr lucim ! urcat în cabinele combine­ tul. culturilor duble lucru­ pentru consiliile popular#
i- ,tria mea.
nuzical; 18,00 Pentru primenirea şi lor şi au reluat rapid se­ rile se desfăşoară mai a- de pe raza C.U.A.S.C. O-
: * Buletin do dinamizarea atmosferei cul­ cerişul, iar Aurel Arghi- nevoios. Am constatat că răşlie.
05 Amfiteatrul
20,00 Radiojur- turale din staţiune se pun
Circulaţia ru- mari speranţe în progra­
ro şicană: 21,00 mul de spectacole pe care Nici o clipă irosită, nici un bob pierdut
i dv. ; 22,00 O
ră '* * Radio- să le ofere formaţii ar­
3,ty Moment tistice profesioniste şi de (Urmare din pag. 1) discurile la pregătirea Elena Lepădătoni Deci, în
23,10 Nocturnă amatori din judeţ. Deo­ terenului In vederea însă- trei zile de lucru in plin
23.55—21,00 Hu- camdată, pînă la această Primul popas în cadrul mînţării porumbului în încheiem secerişul orzului.
i ri. raidului l-am făcut la o cultură dublă. La faţa locului se afla
oră doar Teatrul de es­
tradă din Deva a pre­ tarla cu orz a C.A.P. Uni­ Aceeaşi bună organizare şi Petru Mihăiloni. pri­
zentat două spectacole, rea, numită „Unghcţ". şi desfăşurare a secerişu­ marul comunei, care se
r^A unul în mai şi altul în Combinele înaintau cu o lui am intîlnit-o şi la ocupa de organizarea şi
iunie. Dc unde concluzia, viteză bună, oprindu-se C.A.P. Clopotiva. Aici se de coordonarea întregului
că programele au darul doar atunci cînd îşi goleau aflau în lucru nouă com­ flux de lucrări, în ara fol
Cucoana CJil- să... programeze iluzii. Nu buncărele de boabe. La bine la volanul cărora se incit să se desfăşoare în
iiunna şi va- sînt dirijate nici evoluţii volanul lor se aflau Ioan aflau Ioan Mihuţoni, Iu­ ritm neîntrerupt.
l’atna); Un- lian Bcrnat, Dumitru Bog­
liilo I-li (Ar- ale unor colective artis­ Voiconi, Gheorghe Băcă- Ajungem în •tarlaua nu­
ElDOARA: So- tice din ţară aflate în lete, Vasile Groşan, Con­ dan, Ioan Opric, Ioan mită „Adăpătoare" a C.A.P.
Baclius (Mo- turneu ?1 stantin Coşa, Vasile Zvun- Lăseoni, Cornel Miculescu. Toteşti. ia orele 16,30. Aici
; Olivor Twlst Victor Iancu, Ioan Stăn- se aflau cinci combine
li); Acţiunea A trecut o lună din se­ ca, Constantin Lăseoni.
(1‘lacara); zonul estival. Poate nu cea Augustin Dănescu, Siminic eioiu şi Remus Cozac. Se conduse de Octavian Co-
i gard iinga mai reprezentativă. Aştep. muncea intens, fără pauze huţ. Doinei Olaru, Doinei
(Arta); pic- Mihăiesc şi Iacob Vasi- decît cele impuse dc des­ Dumitrescu, Siiion Vlaio
Apaşii (iM- tăm cu îndreptăţite spe­ loni. Lucrarea era coor­
atorm cu sa- ranţe schimbări (în bine) donată dc Petru Bura, cărcarea recoltei în mij­ şi Miron Vlăiconi. Din ceia
N" ibric) ; in luna a doua ! loacele de transport. Acti­ cinci doar două erau în
Iu:,. (L'ni- inginerul şef al coopera­ vitatea combinărilor era funcţiune, celelalte erau
1’ l'J o : Prin C.S. Hunedoara, laminorul de .800 milimetri. Peste 30 de tivei, care sublinia :
ici'iiilul (Cul- ani în postul principal Ia caja degrosisoare a lucrat mane- MINEL BODEA —• Recoltatul se desfă­ îndrumată de Ladislau trase fa marginea tarlalei.
Lcan: O cili vrantul principal Marin Burtica. Custrin, inginerul şef al De ce? Ne răspunde
(Luceafărul) ; şoară bine. Combinele sînt S.M.A. Cîrneşti şi de Elena Viorel Ilian, inginerul şef
uit de public puse la punct, nu rărnîne Lepădătoni, inginerul şef al cooperativei
PETRU.A : Cercetarea şi proiectarea nici' un spic netăiat şi
abilii (Munei- al cooperativei agricole — Una este stricată,
rHICANI: Zi nici un bob în spice. Pînă din Clopotiva. celelalte două au bun.cn-
iro © Dra- diseară suprafaţa recol­ — Cum funcţionează rele pline şi n-au unde ie
■evoluţia (I!e- (Urmare din pag. 1) decantare vechi de la mente ridicate şi fiabili­ tată cred că va ajunge la goli.
T): Cazul per- Deva, Teliuc şi hâlziie tate mărită. combinele? — am între­
I oca (oarei Iva- Comitetul de partid a existente la Ocna de Fier Pe deplin conştienţi de 30 de ha. Mîine (8 iulie bat. — Unde sînt mnloa ele
caua roşie); a.c. — n.n.) sperăm să în­ dc transport ?
-A: Operaţiu- analizat rezultatele obţi­ (judeţul Caraş-Severin). importanţa sarcinilor tra­ cheiem strîngerea recoltei Ne-a răspuns L. Custrin;
vloril“ (Mi- nute în direcţia promovă­ Creşterii productivităţii sate, cercetătorii şi proiec­ — Foarte bine. Sînt re­ —- Avem doar un cuplu
lAŞTIE : pro- rii unor tehnologii noi de tanţii de la I.C.I.T.P.L.C.I.M.. de pe cele 55 de ha cu orz. glate în aşa fel îneît să cu două remorci care nu
itria); Titanic muncii la lucrările mi­ Deva vor acţiona cu fer­ Recolta era dusă cu nu rămînă boabe în spice. face faţă.
ira) ; GEOA- extracţie şi preparare a niere în subteran, prin operativitate la Locurile de
Parada CAi a- minereurilor, extinderii aplicarea unor tehnologii mitate pentru ridicarea Mecanizatorii de pe com­ —- De ce n-aţi cerut ma­
dc cultură); mecanizării şi automatiză­ activităţii miniere pe o depozitare cu mijloacele bine se străduiesc să nu şini de la I.T.S.A.T.A. ?
u preţul vieţii dc lucru îmbunătăţite şi treaptă calitativ superioa­ de transport conduse de irosească nici o clipă bună —Am cerut, astăzi. Del
BRAZI: Aii rii proceselor de produc­ mecanizării complexe a Eronitn Ardelean, Ioan
40 de hoţi — ţie în subteran .şi la su­ operaţiilor de perforare, ră — prin creşterea gra­ de lucru, să nu lase spice mîine, vom avea mijloace*
ii; CALAU: prafaţă şi a hotărît să se încărcare şi transport i dului de valorificare a Evulescu şi Gheorghe So- netăiate. de transport suficiente.
(Pasa de cul- resurselor miniere, îmbu­ cacl. în paralel se lucra Se acţiona şi ia elibe­ Păcat de ziua care s-S
\IL'!UA: Păcat acţioneze cu mai multă se acordă o importanţă
c laie (¡Mu- insistenţă, aşa cum a in­ deosebită. Avem în vedere nătăţirea eficienţei econo­ !a strîngerea paielor. Paie­ rarea terenului de paie, cu pierdut, în bună parte,
A : Caravana dicat secretarul general al mice a investiţiilor şi a le erau duse la incinta presele aflindu-.se Ioan din cauza slabei organ U
(Lumina). partidului, t o v a r ă ş u l în primul rînd creşterea mijloacelor de producţie zootehnică din Tuştea Unde foani şi Liviu Strucăl. zări a muncii. Conducei
Nicolac Ceauşescu, în ve­ vitezelor de înaintare a lu­ din dotarea Unităţilor — erau însilozate în amestec Baloţii erau transporta^ rea cooperativei avea da4
derea sporirii producţiei crărilor miniere de deschi­ convinşi că în acest mod cu lucernă. Această acti­ la marginea tarlalei pen­ toria să asigure toate eoni
DEXPRES de metale în concentrate, dere şi pregătire, prin participă plenar la dezvol­ vitate era coordonată de tru a face Ioc plugurilor diţiile pentru -ca secerişul;
stabilirii de noi tehnolo­ perfecţionarea organizării tarea multilaterală a eco­ Constantin Babcş, pre­ şi discurilor, orzului să se încheie cîi
extrase la gii de valorificare com­ muncii şi introducerea în nomici naţionale, Ia creş­ şedintele cooperativei. In — Mîine (miercuri, 8 iu­ mai repede, fără să sa
i 8 iulie i!)87: plexă a minereurilor cu­ subteran a unor utilaje terea nivelului de trai, terenul devenit liber, la lie a.c. — n.n.) vom în­ piardă nici o clipă bunii
43, 3, 19, 39, noi, cu parametri teh-
prifere de la Roşia Poieni material şi spiritual al scurtă vreme după sece-' cheia secerişul celor 45 de de lucru şi nici Un botf-
l-a: 23, 17, 5, şi Moldova Nouă. Au fost. nico-funcţionaîi superiori. întregului popor. riş au intrat plugurile şi ha cu orz — ne spunea din recoltă. ii
de asemenea, elaborate în perioada următoare,
1 <le câştiguri: documentaţii pentru imple­
lin care 3 Ó l 288 cadrele tehnico-inginereşti
a categoria I, mentarea acestora în pro­ ale institutului, sub di­
ducţie, astfel incit se va recta îndrumare a comi­
asigura extragerea atît a tetului de partid, vor ac­ Diversitatea se găseşte acolo unde este căutată cu interes
substanţelor minerale de ţiona pentru creşterea
bază — cupru şi pirită, cît indicilor de valorificare a (Urmare din pag. 1) Tot în scopul valorifi­ Din punctul de vedere tocmai datorită folosirii,
şi a metalelor asociate minereurilor sărace şi oxi­ cării materialelor locale, a) folosirii resurselor lo­ ca materii prime în pro-;
(molibdenul şi fierul) ne­ date, greu preparabile, de la începutul anului,
i: Vremea va cesare industriei metalur­ unde se obţin încă randa­ C.P.A.D.M. Haţeg amena­ cale, numeroase unităţi cesul de fabricaţie, a u-
să. cu cerul produsele şi materia primă jează în prezent o secţie din Haţeg cu o experien­ nor resurse locale. Expe-j
ii niuit noros gice. mente mai mici decît Cele pe care le mai avem în de prefabricate din beton. ţă bună. vin eu activi­ rienţa înaintată a unor
5, chici izolai O atenţie deosebită se prevăzute în documentaţii, stoc. Pentru anul viitor tăţile de mică industrie, unităţi, cum este aceea'
>loi cu carac- acordă extragerii şi valo­ pentru reducerea consumu­ am cultivat cu răchită 3 Se vor confecţiona aici,
rsă, însoţite după cum ne relata loan nou înfiinţate, în întîm- a C.A.P. Silvaş sau a Coo­
irl electrice, rificării metalelor conţi­ rilor de energie, combus­ hectare de teren, în locuri pinarea cerinţelor popu­ perativei meşteşugăreşti
sufla slab la nute în sterilele depozita­ tibil şi materiale, atît mlăştinoase, pe care o vom Jurca, vicepreşedinte, stâlpi „Retezatul", trebuie să
i intensificări te în iazuri de decantare la extracţie, cît şi la pre­ de susţinere, stâlpi pen­ laţiei din oraş şi satele
I—00 lcin/h în folosi ’ la împletituri de învecinate cu articole şi constituie pentru cele
oua a zilei, vechi şi în hălzile de mină. pararea minereurilor. în nuiele pentru diverse o- tru îngrădit, bolţari, alte aflate la început de drum
le minime Pe baza tehnologiilor ela­ domeniul modernizării şi biecte de mobilier, Va produse cerute de popu­ obiecte folositoare în gos­ modele de bună orga ni-;
■inse între 10 borate, în prezent se pro­ perfecţionării utilajelor trebui să iniţiem membrii laţie. Ca materie primă podării.' Pe de o parte
iar cele ina- zare. de chibzuită gospo­
n şl 32 grn- duc importante cantităţi vom milita pentru asimi­ cooperatori în confecţio­ va fi folosit balastul aceste activităţi s-au do­ dărire a rcsurseloi locala
de fier, cupru şi alte ele­ larea în fabricaţie a Unor narea Unor astfel de pro­ exploatat din rîurilc a- vedit necesare, iar pe do şi a unor materiale refo^
mente utile din iazurile de modele noi, cu randa­ duse pe timpul iernii. flate în împrejurimi. altă parte —• eficiente losibile.