Page 33 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 33
-- ^r' ^
1,
PftölfTÄffi DlVfÖATl: TÄRIC£. üNITi-VÂI Vizita prietenească de lucru
íf\M a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
în R. P. Polonă
T ovar ă ş U l N icolae CONVORBIRI OFICIALE ÎNTRE
Ceauşescu, secretar gene
ral al Partidului Comunist TOVARĂŞII NICOLAE CEAUSESCU
Român, preşedintele Re SI WOJCIECH JARUZELSKI
publicii Socialiste Româ
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. nia, a efectuat în cursul La Palatul dc la Otwock cedat, totodată, ia o ana
zilei de joi, 9 iulie, o vi au avut loc, joi, 9 iulie, liză cuprinzătoare a posi
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N zită prietenească de lucru convorbirile oficiale din bilităţilor şi căilor de ex
în Republica Populară Po tre tovarăşul Nicolae tindere, în continuare, a
lonă, la invitaţia tovară Ceauşescu, secretar gene cooperării şi conlucrării
ral al Partidului Comunist
plan
româno-polone,
Anul XXXIX, nr. 9 220 VINERI, 10 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani şului Wojciech Jaruzelski, Român, preşedintele Re politic, economic, pe tehnico-
prim-secretar al Comite,
tului Central al Partidului publicii Socialiste Româ ştiinţific, cultural şi, în
Muncitoresc Unit Polonez, nia, şi tovarăşul Wojciech alte domenii de activitate.
preşedintele Consiliului dc Jaruzelski, prim-secretar Au fost examinate, de
Stat al Republicii Popu al Comitetului Central al asemenea, unele probleme
lare Polone. Partidului Muncitoresc U- actuale ale vieţii politice
în seara aceleiaşi zile, to nit Polonez, preşedintele mondiale.
varăşul Nicolae Ceauşescu Consiliului de Stat al Re . ★ cursul după-amie-
publicii Populare Polone
în
La secerişul orzului, eliberarea terenului si a revenit în Capitală. în numele conducerii de zii. tovarăşul Nicolae
Da plecare şi la sosire, pe
7 * partid şi de stat, tovară Ceauşescu şi tovarăşul
aeroportul Otopeni, secre şul Wojciech Jaruzelski a Wojciech Jaruzelski au re
însămîntarea culturilor duble—ritm inalt de desfăşurare! tarul preşedintele al Republi adresat tovarăşului Nicolae luat schimbul de păreri în
general
partidu
lui,
7 cii a fost salutat de tova Ceauşescu un călduros bun probleme bilaterale şi in
Cooperatorii, mecaniza Ioan Mihai şi dusă la lo ea s-a ocupat şi de asigu răşa Elena Ceauşescu, de venit şi a salutat vizita pe ternaţionale de interes co
torii şi specialiştii, toţi curile de depozitare. rarea hranei calde pentru membri şi membri su care o întreprinde în R.P. mun.
factorii din unităţile ce — Scontăm o producţie toţi participanţii la seceriş, pleanţi ai Comitetului Po Polonă, manifestîndu-şi Da această nouă rundă
aparţin Consiliului unic bună de orz —■ ne spunea prînzul fiind adus în litic Executiv al C.C. al convingerea că aceasta va de convorbiri au partici
agroindustrial Hunedoara Ileana Radu, inginerul şef cîmp. P.C.R., secretari ai Comi da noi impulsuri conlu pat :
au abordat secerişul orzu al cooperativei. Am efec — Da unitatea din Peş tetului Central al partidu crării multilaterale polrt- Din partea română —
lui cu hotărîrea fermă de tuat toate lucrările — în- tişu Mic se acţionează lui, precum şi de membri no-române. tovarăşii Ion Stoian, mem
a strînge cit mai grabnic ccpînd de la pregătirea te foarte bine — subiinia A- ai C.C. al P.C.R., ai Con Tovarăşul Nicolae bru supleant al Comitetu
întreaga recoltă, fără să renului şi pînă la erbici- lexandru Zudor, primarul siliului de Stat si ai gu Ceauşescu a mulţumit lui Politic Executiv, se
piardă nici un bob. Aceas dat — în timpul optim şi comunei, prezent la faţa vernului, conducători ai pentru invitaţia de a vizi cretar al C. C. al P.C.R.,
tă hotărîre se materiali la nivelul cerut de tehno locului. în această tarla, unor instituţii centrale, ta Republica Populară Po Ştefan Bîrlea, membru su
zează zi de zi. în unităţile logii. astăzi se intră cu pluguri organizaţii de masă şi ob lonă, pentru primirea cal pleant al Comitetului Po
care au orz în cultură se le şi cu discurile, iar mîi- şteşti, de alte persoane dă ce i-a fost făcută, care litic Executiv al C.C ah
acţionează cu hărnicie şi ne semănăm porumb în oficiale. a pus, încă o dată, în evi P.C.R., preşedintele " Co
înaltă răspundere pentru C.U.A.S.C. cultură dublă. denţă sentimentele de mitetului de Stat al Pla
a pune, în cel mai scurt Cooperativa agricolă de Pionieri români şi polo profundă stimă şi priete nificării. Gheorghe ' Pe-
timp, recolta la adăpost, Hunedoara producţie din Peştişu Ma nezi au oferit tovarăşului nie ce şi le nutresc reci trescu. viccpri m-ministru
Nicolae Ceauşescu şi tova
pentru eliberarea terenu re. Unitatea are cultivate proc popoarele român şi al guvernului, Constantin
lui, pregătirea patului ger cu orz 40 de ha din care, răşei Elena Ceauşescu bu polonez. Mitea, consilier al secre
minativ şi însămînţarca — Care este stadiul re pînă miercuri scara, s-au chete- de flori. . Cei doi conducători de tarului general al Partidu
culturilor duble. în raidul coltării orzului ? secerat aproape jumătate, Au fost prezenţi însăr partid şi de stat şi-au ex lui Comunist Român şi
efectuat miercuri, 3 iulie — Din cele 70 de ha o- ceea ce relevă hărnicia cinatul cu afaceri ad-in- primat satisfacţia faţă de preşedintelui Republicii
a.c., atu cules cîteva as cupate cu această cultură mecanizatorilor de pe com terim al Republicii Popu această nouă întîlnire, ca Socialiste România, Nico
pecte concrete ce se con am secerat 40. Combinele bine — Duca Hacicu, Pe lare ' Polone la Bucureşti re se înscrie ca un mo lae Mihai, adjunct nl şe
stituie ca argumente în merg bine, nu rămîn boa tru Duma, Sabin Ciupe şi şi membri ai ambasadei. ment important al dialo fului secţiei relaţii exter
sprijinul celor spuse mai be în spice. Andrei Tamaş. Ioan Fur ★ gului româno-polon la ni ne a C.C. al P.C.R., Con
sus. Holda era căzută în cî că, preşedintele şi ingine vel înalt. — dialog ce a stantin, Oançea, adjunct nl
Cooperativa agricolă de teva locuri şi combinele rul şef al cooperativei, şi Da. sosirea .şi plecarea avut şi are un rol deter ministrului afacerilor ex
producţie din Peştişu Mic. n-o puteau secera. Inter- Vasile Dejică, de la Con din Varşovia, pe aeropor minant în întărirea con terne, Constantin Stanca,
Olcecie,
tovarăşul
tul
[mediat ce s-a putut intra veneau cooperatorii, în siliul popular al munici tinuă a prieteniei şi cola adjunct al ministrului co
în lanuri, combinele con frunte cu Iordan Luca şi piului Hunedoara, prezent Nicolae Ceauşescu, secre borării multilaterale din merţului exterior şi coo
duse de Petru Voia, Con Ilie Gruniţan, cu coasele zi de zi la' unitatea agri tar general al Partidului tre partidele, ţările şi po perării economice interna
pre
Român,
stantin Hăucă, Vasile Hă- şi tăiau spicele rămase. colă din Peştişu Mare, Comunist Republicii Socia poarele noastre. ţionale. fon Teşu, amba
şedintele
lăstiuan, Ioan Gîşleanu şi După combine acţionau controlau îndeaproape ca în timpul convorbi sadorul Republicii Socia
Constantin Larion au în presele conduse de Vasile litatea secerişului şi se a- liste România, a fost sa rilor, tovarăşul Nicolae liste România la Varşovia.
ceput secerişul. Combinele Habor şi Gheorghe Mihai. rătau mulţumiţi de modul lutat de tovarăşul Wojciech Ceauşescu şi tovarăşul Din partea polonă — to
înaintau cu viteză sporită. Un alt grup de coopera cum lucrează combinele. Jaruzelski, prim-secretar Wojciech Jaruzelski s-au varăşii Jozef Czyrck —
Bunchcrele se umpleau re tori scoteau baloţii la TRAIAN BONDOR al Comitetului Central al informat reciproc asupra membru al Biroului Poli
pede. Recolta era deşerta marginea tarlalei. Activi Partidului Muncitoresc U- activităţii şi preocupărilor tic, secretar al C. C. al
tă în mijloacele de trans tatea cooperatorilor era nit Polonez, preşedintele celor două. partide, ţări şi P.M.U.P.. Manfred G oty-
port conduse de Vasile coordonată de Otilia Duca, (Continuare în pag. a 2-a) Consiliului de Stat al Re popoare, relevând, în acest vvoda — viceprim-minis-
Nemeş, Ilie Grunrţan şi preşedintele unităţii. Tot publicii Populare Polone. cadru, realizările obţinute tru, preşedintele Comisiei
Conducătorul partidului do România şi Polonia în de planificare de pe lin
Orzul — recoltat şi statului nostru a fost înfăptuirea planurilor şi gă Consiliul de Miniştri,
salutat, de asemenea, de programelor de dezvoltare
de pe întreaga Zdzislavv Sadovvski — vi-
membri şi membri su eeonomico-socinlă. a obiec- ceprim-minislru, preşedin
suprafaţă pleanţi ai Biroului Politic, ( tivelor stabilite de Con tele părţii polone in
secretari ai C.C^al P.M.U.P., gresul al XIIT-len al
Ieri, alte unităţi agri Comisia mixtă guverna
cole an reuşit să în vicepreşedinţi ai guvernu P.C.R. şi, respectiv, de mentală de colaborare e-
cheie recoltatul orzului lui, de alte persoane ofi Congresul nl X-lea al conomică şi tehnico-ştiin-
de pe întreaga supra ciale. P.M.U.P. in opera de e- ţifică. Boguslavv Kolodziej-
faţă planificată. între dificare a societăţii socia czak — şeful Cancelariei
acestea amintim coope liste. Secretariatului O. C. al
rativele agricole din Cei doi conducători de
Peşieana, Unirea, Os (Continuare în pag. a 4-a) partid şi de stat au pro- (Continuare în pag. a 4-a)
trov, Boşorod, Beriu,
Turdaş, Băcia, Simeria,
Roşcani, Răduleşti şi
altele. în flux cu sece ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE
rişul, se acţionează e-
nergic la eliberarea te TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNA
renului, efectuarea ară
Alexandru Zudor, prima rul comunei Peştişu Mic, co A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A
ordonează îndeaproape dedă şurarea secerişului orzului. turilor şi însămînţarca
Foto NICOLAE GHEORGHIU culturilor duble.
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE
Bună organizare — Reparaţiile energetice —
rezultate pe măsură
Da începutul unei fru Băcia şi Simeria, iar as este faptul că în mal puţin operative, eficiente, de calitate
moase zile de muncă, aşa tăzi încheie cele din Sîn- de patru zile bune de
Este bine cunoscut locul
c.um au fost multe în a- tandrei, Rapolt şi Bobîlna, muncă am recoltat întrea deosebit dc important pe dezvoltare în domeniul e- voltării Economice şi So
nergeticii pe perioada 1931
ceastă săptămînă de vară unde au fost concentrate ga suprafaţă, am trecut care îl ocupă în producţia — 1990 şi orientările prin ciale, asigurarea indepen
autentică, am schimbat forţe mecanice şi umane apoi cu toate forţele la de energie electrică, în cipale pînă în anul 2000". denţei energetice a devenit
cîteva cuvinte cu tovară balotatul paielor, la eli dezvoltarea . şi moderniza un obiectiv strategic ma
şul inginer şef al berarea terenului, la arat care oferă o imagine glo jor pentru ţara noastră,
C.U.A.S.C. Simeria, ioan C.U.A.S.C. Simeria şi însămînţarea culturilor rea continuă a energeticii bală, clară a tuturor căi în concepţia partidului
româneşti,
de
Igna. succesive. . oameni ai colectivele din lor şi direcţiilor ce tre nostru, independenţa ener
muncii
buie urmate.
— întîi de toate, tova în ziua raidului nostru cadrul antreprizelor co a- getică este o componentă
răşe inginer şef, care este sporite pentru a strânge în prin unităţi agricole din sigură intervenţiile teh •în acest context. pe de bază a independenţei
situaţia pe frontul bătă timp optim şi fără pier Consiliul unic agroindus nice de specialitate, pre baza directivelor Congre economice, o condiţie e-
liei pentru încheierea grab deri întreaga recoltă de trial Simeria am întîlnit cum şi reparaţiile la insta sului al XlII-lea, a sar senţială a acesteia. De
nică a secerişului la orz? orz. la lucru oameni care îşi laţiile şi agregatele ener cinilor subliniate de se aici, sarcinile de mare
geseraf
parti
—. Miercuri seara s-a — Aşa cum ne-a cerut făceau datoria bine, cu getice. O intensificare a cretarul tovarăşul al Nicolae amploare ce stau perma
dului,
terminat secerişul orzului secretarul general al parti răspundere pentru recoltă.. eforturilor ce se fac con Ceauşescu, la şedinţele
pe întreaga suprafaţă la dului, tovarăşul Nicolae Mecanizatorii Nicolae Băl-, tinuu în acest domeniu şi, Comitetului Politic Execu nent si in faţa oamenilor
C.A.P. Tîmpa — prima Ceauşescu, campania de ţatu, Pavel Cutinici, Ioan într-un fel, începutul unei tiv al C.C. al P.C.R. din Ing, ADRIAN ROVINARU,
unitate din consiliul nos recoltare a orzului am or Fazecaş, Alexandru Dcte- adevărate ascensiuni către acest an, precum şi la
tru care a încheiat lucra ganizat-o mult mai bine şan, Aurel Oprea, Iosif energetica viitorului au recenta plenară comună a directorul
rea în cele mai bune con — sublinia tovarăşul Ioan GH. I. NEGREA fost marcate prin însăşi Consiliului Naţional al A.C.M.R.U.E. Deva
diţii. Teri au finalizat se Arsin, preşedintele elaborarea „Programului Oamenilor Muncii şi a
cerişul orzului unităţile din C.U.A.S.C, Simeria. Dovadă (Continuare în pag. a 2-a) directivă do cercetare şi Consiliului Suprem al Dez (Continuare în pag. a 2-a)