Page 38 - Drumul_socialismului_1987_07

DRUMUL SOCIALISMULUI

Pe Muntele Retezat

Cu ochii scăldaţi de o albastră Rezemat de bătrîna-mi umbră,
lumină lăuntrică, răscolesc prin ungherele memoriei ■>n, ■ I
privesc arhaicul pămînl
să aflu 'firul de iarbă
%4 4 4 iA^w al Ţării Haţegului, care a cîştigat bătălia
vîntul dimineţii îmi mîngiic gîndurile, eu Cetatea de Colţ.
do aici, de sus, punct insignifiant.
Cu ochii scăldaţi de o albastră * <
colind cu sufletul toate potecile lumină lăuntrică,
străbătute altădată cu pasul, încerc cu vîrful peniţei « f 1
de la un cătun la altul, să-mi desenez alături pereche. » 5
de Ia un capăt a] istoriei IONEL AMĂRIUŢEI I I
Soarta operei de neînţeles ceea ce pen­ la celălalt capăt al ci. * H
I
tru
noi,
este
un
azi,
exemplu suprem de limpe­ ♦ 1
zime, de echilibru, armo­
Felul In care un mare doperă beethoveniană, de nie şi profunzime a simţi­ Comuniune de simţire
interpret îşi alcătuieşte pro­ Sonata nr. 9 in La major, rii ? Dar asemenea episoa­
gramul unui recital suscită op. 47, cunoscută de noi, de nu sint singulare (dim­ * 1
nu numai vibraţia alectivă nespecialiştii, îndeosebi ca potrivă I) nici în creaţia Deşi evoluţia formaţiilor de ele ne-am convins cît ales cele care au insistat 1
ci şl cea intelectuală, re­ Sonata Kreutzer. Ea a fost lui Beethoven, nici în coregrafice hunedorene în poate fi- de revelator, cît pe păstrarea autenticului * ']
* l
flecţia auditoriului. Am pu­ cintată în premieră in muzică, nici în istoria ar­ etapa republicană a Festi­ de mult poate exprima un mişcării, portului. Ce fru­ II, 45 ?
tut-o constata din nou cu mai 1803 de către Beetho- telor şî literaturii. Impre­ valului naţional „Cînta- dans tematic, un dans de mos şi ce uşor joacă în III, 00 '
prilejul recitalului pe care ven însuşi (pian) împreună sionista, în 1874, cu prile­ rea României" s-a înche­ societate, cît ne este de scenă femeile cu opinci în 10,20 ’
l-a susţinut in mai, la cu G. Polgreen Bridgeto- jul primei lor expoziţii de iat, amintirea ei mai per­ apropiat dansul modern picioare şi cîtă rigiditate 19,50
Deva, violonistul Ştefan wer. Ecourile critice au grup, au stîrnit un scandal sistă în memoria celor care de fapt este expresia şi „grijă" trebuie să aibă
Ruha. Prima piesă inter­ fost insă foarte rezervate, enorm. Azi, pînzele lor o- care au fost prezenţi la vârstei noastre". cele cu pantofi cu tocuri
pretată atunci a fost una departe de orice entuziasm, această întrecere. Dincolo Dacă tinerii au trăit ast­ înalte. Creaţia coregrafică 20,25 1
de mare popularitate, care cupă un loc firesc şi fa­ de calitatea interpretării fel de sentimente sincere, hunedorcană este un bun J
„ţine afişul" de două vea­ miliar in universul nostru sau poate chiar pornind maturii au simţit cu în­ pe care trebuie să-l păs­ 22,20
curi, Trilul Diavolului, de V £ & & ti\rv V \ spiritual şi trăim un senti­ de la aceasta, de la me­ treaga lor fiinţă bogatele trăm mereu nealterat".
Ciuseppe Tartini, compozi­ ment de jenă cînd mai per­ sajul cald, plin de încăr­ filoane ~ de frumuseţe ale Petru Costa-Coco.ş este
tor preclasic şi virtuoz al «PRIVELIŞTI cepem, la distanţă de pe­ cătură emoţională, al re­ locuitor al comunei Le- It
viorii. Piesă de virtuozita­ ste un veac, vociferările pertoriului abordat, s-a Impresii clin sala lese şi deopotrivă in­
te şi aceasta, dar, in ace­ şi sc pare că nici •violo­ semenilor noştri de atunci. creat acea comuniune de terpret în formaţia de
laşi timp, şi de succes si­ nistul n-a intuit intenţiile Dar Proust, dar Lampedusa, simţire binefăcătoare pen­ de spectacol dansuri populare pădu- BUL
gur la public : ea stirnes- compozitorului, căci cei dar atîţia alţii care n-au tru sufletul avid de sensi­ reneşti de aici, laureată diopr»
lîuleti
te numai admiraţie nu însă doi s-au despărţit certaţi. găsit editori pentru cărţi­ bilitate, dornic de a dis­ a Festivalului, naţional ordin»
şi gînduri, cu atit mai pu­ Beethoven îşi pune atunci le lor unanim recunoscute cerne nebănuitele şi nici­ actului de cultură. Comen­ „Cîntarea României". Ca tură;
ţin îngîndurări, ceea ce, azi drept capodopere ? odată îndeajuns explora­ tariile, aplauzele lor spon­ dansator este neîntrecut. 7.30 ,
speranţa in prietenul său tane s-au contopit, gene- Kevis
după cit ştim, a făcut să Rudolf Kreutzer, violonist „îşi au şi cărţile destinul tele frumuseţi ale' artei Nici nu s-ar putea concepe rfterit!
nu aibă parte de rezisten­ de mare notorietate in e- lor", zicea Terentianus mişcării, ale artei popu­ rînd o emoţionantă co­ brîul pădurenesc fără a-1 Uulct!
Audit?
ţă sau de controverse în pocă, dedicindu-i totodată Maurus. Observaţia e insă lare în general. După ma­ muniune de simţire. Pro­ avea în capul şirului de como;
receptare. Cu a doua pie­ şi sonata care a rămas valabilă pentru toate ope­ ratonul artistic, ne-a fost fesorul Nicolae Ţîrlea, pre­ dansatori. Şi dansează de ,k vis
să apoi, Ruha ne-a intro­ să-i poarte numele. Atita rele de artă. Soarta ope­ dat să auzim din partea zent la toate întrecerile ani şi ani animat de ace­ 00
.,05 I
dus în universul lui Beet- rei depinde de capacitatea cîtorva elevi ai Liceului din cadrul etapei republi­ eaşi dragoste pentru „Ar­ 15.30
Itoven : Sonata primăverii. doar că lui Kreutzer opera de înţelegere a celor că­ „Decebal" Deva care, ore cane, se confesa: „Am în­ deleana", „De doiul", „Spic 10,00
Atmosfera s-a schimbat dedicată i-a provocat o rora se adresează. Numai lâ rînd nu s-au ridicat de drăgit arta populară hune- de griul" pădurenesc. La Iloniâ
brusc. De la primele mă­ reacţie de perplexitate şi, spiritul rudimentar se re­ pe scaunele sălii de spec­ doreană cu toate obiceiu­ fel cum în formaţia de la trial
Buleti
suri s-a simţit gheara leu­ mărturisind că I se pare pede să judece din prima tacol, cuvinte pe care cei rile şi datinile ei, pe care Feregi apar juristul Viorel Mu zic
lui, viitoarea zămislirii şi de neînţeles, n-a cintat-o clipă. Omul cultivat, spiri­ ce nu au fost de faţă le-ar am reuşit să ie cercetez la Munteanu, mama şi tatăl
diferenţa dintre strălucirea niciodată. Pe noi, cei care tul receptiv se străduieşte putea crede nerostite : „Au rîndul meu. Am încercat său, iar la fluier inegala­ Jvtii «
interi
talentului unanim admira­ constituim posteritatea celo r întii să înţeleagă. Iar dru­ fost extraordinare forma­ să transmit acest lucru şi bilul baci Gheorghc Rom- 20,00
tă şi forţa geniului, atit de atunci, intimplarea ne mul spre înţelegere por­ ţiile care au adus în scenă elevilor mei de la Liceu] cea care după ţinuta sa l-a s
de des neînţeleasă şi con­ uluieşte. Cum a fost po­ neşte de la îngîndurare. autenticul artei noastre pedagogic din Deva. M-a scenică bănuim că nu s-ar Radio
testată. Pornind de aici, sibil ca unui om cult şi populare — de la Costc.şti, impresionat masivitatea lăsa impresionat nici de 23.00
Muzic
mi-am amintit de altă capo- ,,de meserie" să i se pară RADU CIOBANU I.M. Orăştie ş.a. Alături formaţiilor actuale .şi mai faima Operei „Scala" din 21.00
Milano, forţa talentului
său care il face de fapt
CROÑICA LITERARĂ imperturbabil avînd rădă­ €
cini adînci în folclorul
pădurenesc. Mereu alături
Viere! Oianu Suplinitorul de formaţiile coregrafice, Ría,
DIA
spectator,
ca
bineînţeles
t'i’lG ■ după ce a evoluat, la rîndul sabor
dana
■ . ta);
'■Apărui la Editura Cartea autorul foloseşte în mod ci, în diverse formaţii ar­ creí ui
Românească, romanul Su­ voit tuşa accentuată in tistice clin Sîntandrei şi dem
(Mod,
plinitorul abordează mul­ prezentarea acestoi nea­ Deva, acum trăind doar „AUU
tiple şi vitale probleme ale junsuri de care se loveşte emoţia apariţiilor scenice AI p;
muncii din şcoli, mai bine spiritul sensibil şi voinţa ale altora, dar şi cele ge­ debar
zis ale vieţii cadrelor di­ necălită a protagonistu­ nerate de munca soţului TROŞ
”>n g) ;
dactice, avînd ca protago­ lui. Socotim că, nu întîm- ei, coregraf, învăţătoarea nia
nist principal pe profeso­ plător ii rezervă, pentru Doina Ocoş îşi mărturiseş­ Para;
rea) ;
rul suplinitor Nicolae Ci­ lecţia la care c inspectat, te convingerea că „fiecare cen uş
motia. tocmai comentarea roma­ ieşiVe in public a unei tu ral)
Prin cinste şi sensibili­ nului Patul Iui Procust de formaţii de dansuri este, de i
tate, prin conştiinciozitate Cărnii Pctrescu, în dezba­ în fond, mereu alta, dez­ I.ONl
(Mint
şi principialitate incorupti­ terea căruia cea mai bună văluind noi faţete do fru­ Toalc
bilă, prin probitate ştiin­ elevă a clasei insistă ob­ museţe alo actului artistic, ría 1
ţifică, precum şi prin eti- sesiv asupra faptului că oferă noi căi de comuni­ (Mull
"i'ă'-şi creativitate profe­ oamenii trebuiau să se care publicului spectator". CANI
lor -
sionala, _ amintind intr-o opună, să lupte împotriva Este comuniunea de sim­ tezat)
'evidentă măsură de Ladima lui Procust. ajungînd chiar' ţire pe care o generează dana
lui Camil Pctrescu — de la generalizarea că ............acest arta autentică în rîndul (Stea
TIE :
care-1 apropie numele - pat poate fi identificat (...) comunităţii umane deschi­ tria) ;
I,intona e trecut şi el de şi cu viaţa, care şi ea ne să spre a recepta actul căra)
autor printr-un soi de „pat supune' rigorilor şi limite­ de cultură, mesajul său. Decía
(Casa
procustian", căruia nu i se lor ei în fiecare zi, dat Corul Combinatului sid< rurglc „Victoria 44 Calau, dirijat tie prof. Victorin Băţrîn- TEG
poate acomoda. Resortu­ pe care sîntem chemaţi să cea, cvoluind cu succes în etapa republicană a Festiva 1 ului naţional „Cintarca MINEL BODEA atacă
României“.
rile acestui „pat procus­ ie înfrîngem". (p. 125). Foto N. GHEORGHIU cia) ;
tian'' impus lui Limona învăţînd lecţia curaju­ CM,Z
de c
sini manevrate cu abili­ lui, a voinţei şi a luptei, CRONICA FILMULUI CRONICA DISCULUI Sîm
tez
tate. dar şi cu cinism şi de la şcoala vieţii, a rea­ Cata V
perfidie de directoarea lităţii şi a oamenilor in­ mina
Gorgonaru, sprijinită de tegri, pe care azi nu-i Cucoana Chiriţa S. V. Rahmaninov omni
prietena ei, profesoara mai poate influenţa nici rul).
Tătarii şi de cei ce le sus­ o forţă infailibilă, supli­ Cel mai cunoscut şi ce) mai Draga Oltcanu-Matei şl-a Muzician; multilateral rus, fonice — toate fac parte j;
ţineau cu mai multă sau nitorul Limona ajunge în simpatizat personaj al dra­ scris, transcris şi interpretat Serghci Vasilievici Rahma­ din creaţia cuprinzătoare
lui
mai puţină discreţie. situaţia de a nu mai fi maturgiei chiriţa Alecsandri — un mare rol pentru sine, dar ninov (1873—1943) este în­ n „romanticului întîr-
cucereşte
—
Cucoana
este
la
fel
Dacă Ladima avea de sancţionat cu avertisment marele ecran intr-un film plin profitul pentru celelalte do marc deosebi cunoscut prin în­ ziat" — inegalabilul Rah­
personaje,
şi
Nui
¡uptat cu rădăcinile unei şi nici de a fi transferat de veselie şi ritm, dominat do cărora o distribuţie exactă delungata sa activitate de maninov. tragei
structuri sociale bazate pe disciplinar aşa cum hotâ- untor subţire, dar şi de co­ le-a valorificat pe deplin ti­ pianist—concertist, care Vă recomandăm discul Ext;
Deşi
răutăcios.
inegalitate, cu rechinii po­ rîseră deja încâlcitele şi mic- prin îngroşarca simplifi­ pologia. Actorii Dem Rădu- l-a situat printre inarii cu înregistrarea cunoscu­ 3. 21,
comicu­
cat,
Ext
tenţaţi ai capitalului ce întunecatele forţe ca s-au lui burlesc şi transcrierea în lescu, Jean Constantin, Ileana virtuozi ai acestui instru­ tului „Concert nr. 2 pen­ Ü(i, 0!
dispuneau în mod absolut risipit şi topit în faţa a- registrul farsei, personajul îşi Stana Ionescu, ştefan Tapa- ment. Conştient de nece­ tru pian şi orchestră în do Ton
de soarta intelectualului de devărului şi luminii. retrăieşte cinematografic des­ lagă şi încă mulţi alţii, be­ sitatea folosirii tezaurului minor, op. 18", care con­ (>■12 P2
consisten­
de
roluri
odinioară, Limona se con­ Prin realismul şi steni­ tinul său. neficiari doar de apariţii fizice, artei populare ca sursă de stituie, fără îndoială, lu­
te
ori
al
serialului
fruntă cu formalismul dău­ ci tatea cu care Viorel (al Primul episod află deja pe prin maniera interpretativă şi inspiraţie, Rahmaninov a crarea definitorie pentru
doilea
se
nător, cu servilismul odios Dianu prezintă problema­ platouri), rezultat al transcrie­ cu ajutorul mişcărilor libere îmbogăţit literatura mu­ specificul tehnic şi de ex­ |V
şi degradant, cu moda me­ tica abordată, romanul rii „comediilor cu cîutice“ do ale aparatului de filmat, se zicală cu numeroase lu­ presie al instrumentului
todologică zgomotoasă şi Suplinitorul se constituie Alecsandri, este şi rodul co­ îndepărtează de teatrul filmat crări valoroase, de o mare căruia i-a fost încredinţat. l*en
fructuoase
ineficientă, cu inerţia, cu într-o veritabilă contribu­ laborării Mircca Drăgan a — regizo­ pentru a ajunge la film. bogăţie armonică, cu un Concertul respectiv şi apoi va ai
rului
re­
festivismul, cu rutina, cu ţie la eforturile perma­ întors la ceea ce părea a fi Iu această evocare ironic conţinut emoţional pro­ — Preludiile în „Si bemol rul \
nelc
demagogia, cu forma pro­ nente'de ridicare a şcolii nota specifică a talentului detaşată a unei epoci revolute, fund, care prin origina­ major, op. 23. Nr. 2", în serii
tocolară. cu rigiditatea pe­ noastre, iar textul său — său, la comedie — cu actriţa imaginea, semnată de Ion litatea lor cuceresc şi „Re major, op. 23 Nr. 4" nopţi
dagogică vetustă şi steri­ cuin ar zice marele Sa- şi scenarista Draga Olteanu- Marincscu, întrece în sugestie astăzi un auditoriu larg. şi în „Sol major, op. 23, cădea
lă. cu infatuarea şi vani­ doveanu - as trebui Matci. şi Intuiţie artistică scenariul, însoţi
lcctri
încă
generic,
intenţia
tatea, cu pedanteria şi siîo- „numaidecât" cunoscut de evocatoare din devine evidentă, dar bucuria cu care publicul Cele 3 simfonii, 4 con­ Nr. 5" se bucură de teh­ slab
nica prodigioasă şi de in­
bismul didacticist, cu tof toţi cei c-e-şi desfăşoară „emoţia arheologică“ de care a primit acest prim episod al certe şi o „Rapsodie pe terpretarea plină de sen­ sectoi
soiul de prejudecăţi. activitatea în sfera învă- pomenea George Călincscu se serialului ne face să aştep­ o temă ele Paganini" pen­ sibilitate a valorosului Temp
vor .
Cunoscător avizat al"rea­ ţămintului. precum şi de face simţită, clar accentul se tăm cu încredere următoarele tru pian .şi orchestră, piese pianist sovietic Sviatoslav şi li
„biciuirea
lităţilor şcolare, sincer, cu­ toţi iubito: ii şi luptătorii mută vizibil şi de a pe ridicolelor apariţii ale Cliiriţei, „coche­ corale, opera „Aleko", cele Richter. xime
năravurilor
rajos şi. animat de dorinţa sinceri pentru adevăr şi societăţii“, timpului, pe vese­ ta hătrină“ şi „bonjuristă“. 24 de preludii, studii, va- do. D
de a contribui la conti­ progres. lie, dulceaţă de pastel a cu­ rîaţiuni şi sonate pentru Prof. ELENA TÂMÂŞAN (ă P<
nua optimizare a acestora, Prof. DUMITRU SUSAN lorilor şi farmecul unei epoci. VERONICA PALADE pian, lucrările vocal-sim-