Page 41 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 41
PROLETARI MN TOATE TARILE. UNIŢI -VĂ!
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
îâi Miile de semnături de pe documentul
JUOUUl HUWDOiiSt dezvoltării contemporane a Orăştiei
S O C I A L I S M U L mensiunile impresionante lor materiale le întilnim la anul 1200, localitatea, pur-
di
Pentru a cunoaşte
tind un nume cu nuanţă
tot pasul.
ale
materiale,
dezvoltării
ilustrează
cum
„Orăştia
intr-un
mare
tuată
„sat"
în anii de glorie ai Epocii nu se poate mai bine - diminutivală - Orăştie, si
Nicolae Ceauşescu, dar şi mărturisea neobositul şi, (a se înţelege un mare ţi
r
şii ; A L C 0 I V S I L I U L U1 P 0 P U L A I t ; J U D E T E A m mutaţiile petrecute în mo în acelaşi timp, pătimaşul nut românesc - n.n.) de
pe Valea Mureşului a cu
dul de gîndire şi acţiune
cercetător al istoriei daci
al oamenilor unei locali lor liberi, Nicolae Adam, noscut o extraordinară
tăţi cu un atît de bogat omul care şi-a împletit dezvoltare a breslelor, ca
Anul XXXIX, nr. 9 222 DUMINICĂ, 12 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani trecut istoric, cultural şi destinul deopotrivă cu fru re favorizează schimbul cu
ştiinţific cum este Orăştia, mosul artistic, cu arta plas industria ţărănească, pen
primul pas trebuie făcut tică monumentală — tan tru ca peste secole presa
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE la muzeul de aici, spre a demul de locuire a popu românească de aici să cu
auzi şi vedea prin inter laţiei băştinaşe atît în Va noască, la rîndul ei, o în
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ mediul documentelor de lea Mureşului, unde se florire fără precedent. De
epocă puternicul fenomen cultiva pămintul, cit şi pe spre toate acestea vorbesc
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A de trăire şi simţire româ terasele muntoase, oferind mărturiile în piatră, în lut,
nească ce a animat fieca condiţii pentru practicarea în lemn existente în mu
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE re clipă aceste locuri. Pe creşterii vitelor din cele zeul nostru",
Privind la chipul nou al
o astfel de zidire trainică mai vechi timpuri. Aceste oraşului, aşa cum a fost
îndeletniciri nu le-a putut
în „prima linie“ a metalului hunedorean- cu care noi, cei de astăzi, opri nimeni niciodată, in el conturat în perioada
pe bună dreptate ne mîn-
tr-un astfel de spaţiu s-au
drim, au fost durate ma împletit, încă din neolitic, MINEL BODEA
aofiuni operative, dinamice, eficiente cialismului. Documentele elementele culturilor de tip (Continuare în pag. a 2-a)
rile împliniri ale anilor so
Coţofeni şi Turdaş. După
C. S. Hunedoara. In lan şi cantităţile de materie riale de adaus pentru
ţul de activităţi care al primă, pe care le asigurăm. oţelării şi turnătorii (nisip,
cătuiesc fluxul metalului Deci, cele mai multe mine bauxită etc.). Sîntem con
hunedorean, una dintre reuri sînt pentru fabricile ştienţi că de munca noas
,,verigile" cele moi impor de aglomerare. Desigur, tră depinde, în mare mă
tante — nu doar pentru este vorba de minereuri sură, cantitatea şi calita
faptul că este. prima! — mărunte trecute prin pro tea metalului fabricat la
o constituie pregătirea ma cesul de omogenizare în Hunedoara. Prin urmare,
teriilor prime. Această stive". colectivul secţiei noastre
sarcină este încredinţată — Ce alte procese de acţionează cu fermitate şi
harnicului colectiv al sec pregătire mai au loc în înaltă responsabilitate co
ţiei cu acelaşi nume. Cum cadrul secţiei ? Şi unde se munistă pentru transpu
se achită de ea ? „Trebuie mai trimite materie primă nerea în viaţă a sarcinilor
să menţionăm — ne spunea de aici ? subliniate de secretarul
ing. Stelian IVănică, şeful —O parte din minereuri general al partidului, tova
secţiei — că facem parte se concasează şi se sortea răşul < Nicolae Ceauşescu,
din uzina nr. 2'furnale- ză, iar alta urmează, cum la plenara comună a Con
aglomerare a C. S. Hune am arătat, calea stivelor siliului Naţional al Oame
doara şi, în consecinţă, de omogenizare. Desigur, nilor Muncii şi a Consi
aici în cadrul secţiei noas în secţia noastră se pri liului Suprem al Dezvol-
tre se asigură materia mesc şi alte materii prime, Aspect «le la lini;« «le
primă necesară fluxurilor cum sînt cocsul metalur MARIN NEGOITĂ, celule pentru Hotare «le Micul cosaş
de fabricaţie a aglomera gic, combustibilul mărunt LIVIU BRAICA :i,8 metri tulii a brigăzii WCCiWff
tului şi fontei. Chiar în (pentru fabricile de aglo «le preparare a minereu
rilor cuprifere Barza.
această ordine se situează merare) sau diverse matc- (Continuare în pag. a 2-a) lui era mai îngustă, dar
muncea in rind cu cei
Cositul este o muncă
grea, care solicită nu nu lalţi, nu se lăsa mai pre
mai torţă, ci şi pricepere. jos.
Dar Ii-e mai mare dragul - Cifi ani ai Cristiene ?
— 13. Am trecut in cla
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA cînd auzi tişiitul coasei sa a Vlll-a.
prin iarbă, cirtd vezi cum
— Cum ai încheiat clasa
Unul ţi se culcă în ţaţă. a Vli-a ?
Amplă mobilizare la semănatul Activitate rodnică In această vreme, cind co o problemă cu învăţătura,
-
Bine. N-ani avut nici
situl tinetelor este in plină
desfăşurare,
am
văzut
pe
— Şi coasa cum mer
culturilor duble si strinsul finului! în legumicultura cîmp mulţi cosaşi, precum ge ? Foarte bine, câ-i al
întorc
care
şi
şi
oameni
-
Legumicultorii de la din sol, lucrîndu-se zilnic adună ţinui in căpiţe. La doilea an de cînd cosesc.
Nandru, în apropierea sa
In unităţile C.U.A.S.C. Damian, iar transportul şl A.E.S.C.H. Deva desfăşoa în program prelungit cu Acum trebuie sâ mă gră
Brad eforturile mecaniza depozitarea baloţilor o e- ră, în această perioadă, o cele 15 aripi de ploaie, tului, am intilnit la coasă besc, că mă ajung din
torilor şi ale cooperato chipă de cooperatori coor activitate rodnică pentru a care asigură irigarea si cite patru persoane. Facem cu urmă ceilalţi.
rilor sînt concentrate a- donaţi de Marin Borza, asigura producţii sporite 30 de hectare. De aseme noştinţă. Erau Constantin Şi Cristian s-a apucat f
cum la strîngerea grabnică preşedintele cooperativei. Răileanu, Dumitru Butna iar dc lucru. Cosea cu
a paielor de pe terenurile Vedem la lucru pe tere la hectar şi a-.şi aduce ast nea, în plantaţia tînără rii şi Ni cu Corcodel — toţi ambiţie. Deşi este foarte
secerate de orz şi trans nul eliberat de paie două fel o contribuţie tot mai de pomi se face udarea lucrători la marele combi tinăr, munceşte ca unul
portul lor în bazele fura maşini de împrăştiat gu însemnată la buna apro la fiecare pom cu ajutorul nat siderurgic din Hune matur. Să lie asta o tră
jere. pregătirea patului noi, conduse de mecani vizionare a populaţiei cu cisternelor şi găleţilor. doara. Al patrulea cosaş, sătură a caracterului său.
legume. Inginerul şef al Subliniem că echipele spe ce lucra în fruntea celor atunci cînd va aiunge
maturi,
era
bărbaţi
trei
C. U. A. S. C. asociaţiei, Liviu Ghirca, ciale de udători îşi înde un puşti ¡nalt, suplu, fiul bărbat ? Să lie !
aducea drept argument în plinesc eu răspundere da primului, dintre cei trei, TRAIAN BONDOR,
germinativ şi semănatul zatorii Nicolae Gorcca şi toria.
culturilor duble. In acelaşi Ioan Oncţ. „Cum avem acest sens faptul că toate Atenţie deosebită se adică Cristian Răileanu. Foto
timp. se acţionează la gunoi aici aproape — ne culturile de legume culti acordă recoltării şi valori Avea o coasă mică, brazda NICOLAE GHEORGHIU I
recoltatul nutreţurilor de lămureşte inginerul Matei vate pe mai mult de 440 ficării produselor : tomate, i
pe fineţele şi pajiştile na Ccan. şeful fermei zoo ha sînt bine întreţinute, ardei, castraveţi, morcovi,
turale si punerea lor la tehnice si secretarul comi
adăpost. tetului de partid al uni efectuîndu-se cîte două varză timpurie, ceapă şi
O bună mobilizare la tăţii — am hotărît ca îna pra.şile pe întreaga su verdeţuri (mărar şi frunză
aceste lucrări • am întîlnit inte de a intra eu plugu prafaţă. de pătrunjel). Merită re
la C.A.P. Rişca, unde rile la arat să fertilizăm Pe lingă acţiunile de levat că faţă dc planul
munca era organizată în terenul pentru a spori re combatere a buruienilor, la perioadă, fermele au
flux, de la eliberatul te colta de porumb în cul livrat în plus peste 400
renului do paie, pînă la tură dublă". bolilor şi dăunătorilor, în tone legume, zilnic valori-
semănat. Balotatul paie MIRCEA LEPĂDATU actualitate se află preo fieîndu-se, in medie, cîte
lor îl efectua, cu presa, cuparea pentru completa 4T> tone produse.
mecanizatorul Gheorghe (Continuare în pag. a 2-a) rea deficitului de umiditate In actualitate se află şi
pregătirile pentru recolta
rea cepei uscate ş arpagi
1
cului. care ocupă 120 şi.
respectiv, 7 hectare. S-a
stabilit ea, începînd din
decada a doua a acestei
luni, să se lucreze eu li
formaţii, fiecare avînd în
dotare cite o maşină
M.S.C. 1.
Rezultatele meritorii în
registrate se datorese grijii
deosebite ce o manifestă
conducerile asociaţiei şi
fermelor pentru buna or-
ganţgire şi coordonare a
muncii, prezenţei lor per
manente in ci mp. de di
mineaţa si pînă seara târ
<A. i*. iviesieacăn.■, Du pă ritm susţinui In semănatul
«■uluirilor duble. - ziu, alături de legumicul
tori.
