Page 42 - Drumul_socialismului_1987_07

D riq. 7 DRUMUL SOCIALISMULUI

in „prima linie"
Cîntecul lor e zbor EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU

a metalului
Cintecul copiilor e zbor. bemol major, W. A. Mozart r*»m:
Aripi pentru fiecare zi a - Concert pentru pian Miile de semnături de pe documentul
copilăriei. O copilărie care KV 413 in Fa major, F. hunedorean 11,30 Ti
înseamnă un prezent co­ Chopin — Fantaisie — im- 11.35 Li
*
pleşitor prin frumuseţe, dar promptu in do diez minor, dezvoltării contemporane aOrăştiei gl'
înseamnă şi viitor. Pentru S. Rahmaninov — Studiu (Urmare din pag. 1) au
acest viitor e zborul cin- op. 33 nr. 9, Preludiu op. Ep
tecului lor. Cintec ce se 23 nr. 4, R. Georgescu - (Urmare din pag. 1) ciat de investiţii de ordi­ în ansamblul economiei o- tării Economice şi Sociale, 12,10 Di
cu
înfiripă incă de la virslă Suita a ll-a pentru pian : nul miliardelor de lei, ce raşului, producţia indus­ privind încheierea acestui loi
fragedă in clasele cu pro­ Tocata), virtuţile unei vii­ au fost destinate construc­ trială marfă ajungînd in an cît şi a întregului cin­ Ml
fil de muzică şi artă plas­ toare personalităţi pianis­ ţiilor social-edilitare, extin­ anul trecut la aproape trei cinal cu îndeplinirea şi 13.00 Al
tică de la Şcoala generală tice, aflate intr-un avansat deschisă de Congresul al derii, dezvoltării şi moder­ miliarde lei. A crescut, depăşirea sarcinilor de (P
nr. 8 Deva, instituţie care proces de împlinire artis­ IX-lea al partidului, rămîi nizării bazei tehnlco-mate- deopotrivă, producţia agri­ plan, a angajamentelor a- 11.50 In
tir
■ se afirmă tot mai mult in tică. impresionat de construc­ rîale a unităţilor econo­ colă, care s-a ridicat ia sumate în întrecerea socia­ 19.00 Te
viaţa spirituală a judeţului, — Georgiana a mai sus­ ţiile sale, de „monumen­ mice. In partea sudică a 12 100 tone cereale. Pe un listă. 19.15 Ţa
a ţării. Poate chiar acum, ţinut recitaluri şi in cla­ tele noi ale Orăştiei", cum oraşului s-a conturat un posibil document al dă­ (ci
cind aceste însemnări văd sele mici, ne spune muzi­ le numea profesoara Ilea­ cartier nou, un adevărat ruirii fără margini pentru Am străbătut, împreună 19.35 CI
lumina tiparului, undele cologul Ana Fodor, sub a na Şuluţiu. Monumente du­ dezvoltarea contemporană cu sing. Casian Moldovan, (C(
Or
radiofonice ne vor aduce cărui îndrumare s-a pre­ rate de oameni harnici şi orăşel. Aici s-a dat în fo­ secretarul organizaţiei de du
partid a secţiei, o parte din
in intimitatea căminelor gătit eleva in ultimul an. statornici a căror conştiin­ losinţă un spital cu 250 şl destinul luminos al lo­ perimetrul (materiilor pri­ 20.15 Fii
noastre acordurile Înălţă­ Primii doi ani şi primul de paturi, modern, în mă­ calităţii lor, al propriei loi
toare ale corului claselor trimestru din clasa a lll-a, ţă a înregistrat puternice sură să contribuie substan­ bunăstărî, la loc de cinste me. în jurul nostru creş­ pe
teau — vizibil, ca într-un
V-VIII ale şcolii, inregistrat Georgiana s-a format sub mutaţii calitative ce vor­ ţial la îmbunătăţirea stării s-ar afla semnăturile co­ proces geologic primar — 21.50 Te
de curind, în studiourile supravegherea prof. Vera besc cu mindrie despre de sănătate a populaţiei. muniştilor loan Arsu
Radiodifuziunii Române. Negreanu. Acesta este un „realizările noastre, desti­ Se conturează cu fiecare (I.C.O.), Meri Brînzei („Vi­ munţi de minereu, iar alţii LU
dispăreau...
Totul
se
pe­
Formaţia, dirijată de ciştig din toate punctele nate nouă şi celor care zi primul bulevard al ora­ dra"), Traian Mihuţ 20.00 Te
prof. Doina Hoţea, este de vedere. S-a creat o vor veni după noi' . (I. M. O.), Maria Simion trecea mecanizat, într-o
1
laureată cu locul I bază pentru tot edificiul pe Prin efort, înfăptuind mă­ şului. Cu cîţîva ani în urmă ordine desăvîrşită. „Iată 20,20 Vii
20,10 Te
pe ţară in actuala care acum il vedem atit a fost dat în folosînţă ma­ (l.S.C.l.P.), Eugenia Ivaşc — ne explica interlocuto­ (cc
ediţie a Festivalului naţio­ de impresionant. E lucru reţele obiective stabilite gazinul universal „Palia", (P.T.T.R.), Mircea Stan rul — în timp ce o stivă 21.00 La
nal „Cintarea României", foarte mare să ai, din start, de Congresul al Xlll-lea al complexul de alimentaţie (C.P.A.D.M.), oameni ai de minereu pregătită se edi
ca şi orchestra de cameră un asemenea profesor. La partidului, urmînd îndem­ publică „Mioriţa", com­ muncii fruntaşi în întrece­ consumă, adică este trans­ na.
a aceloraşi clase (dirijor Georgiana se disting cite­ nurile secretarului gene­ plexul sportiv al I.M.O., rea socialistă. Şi, alături portată pe benzi spre fa­ 21,15 Fii
lor
prof. Oclavian Negreanu), va aspecte foarte impor­ ral, tovarăşul Nicolae noile localuri ale şcolilor de ei, alte mii de semnă­ bricile de aglomerare, aici va 1
ca şi cea a claselor ll-IV tante. In primul rind mu­ Ceauşescu, chemările sale generale nr. 2 şi 1, al li­ turi de muncitori, tehni­ se formează altă stivă de 21,50 Te
(dirijor Elisabeta Mesza- zicalitatea nativă. Simţul înflăcărate, prin pasiune cieni, ingineri, constructori, omogenizare. Este un flux
ros). artistic, şi în special cel şi dăruire, oamenii Orăş­ ceului de chimie, cantina continuu, repetat de zeci
— 18 locuri I pe ţară şi muzical, viguros. Apoi, teh­ şi moderna sală de sport ţărani cooperatori, meca­ şi zeci de ori într-un an".
şase locuri II am cucerit. nica pe care a deprins-o tiei, în frunte cu comuniş­ ale Liceului industrial „Au­ nizatori, cadre didactice, — De cîţi ani lucraţi
24 de titluri de laureat ! repede şi pe care o pose­ tii, înfăptuiesc propriul lor rel Vlaicu“. oameni de cultură care, aici ?
Ediţia a Vl-a a Festivalului dă la Înalt nivel, incit ea destin luminos, a! locali­ Beneficiind de o dezvol­ prin munca lor cotidiană, — De 30 ani „bătuţi pe
naţional „Cintarea Româ­ citită partituri la nivel de tăţii lor, al patriei. tare şi extindere aparte, sporesc zestrea de frumu­ muchie", cum se spune '.VA
niei" este, pentru unita­ admitere in conservator. „Rod al grijii deosebite de modernizarea procese­ seţe şi noi împliniri ale — nc-a răspuns secretarul . 1
tea noastră de invăţăminl, Apoi - dar nu in ultimul a partidului şi statului, lor de producţie, a sporit Orăştiei. împliniri măreţe, organizaţiei de partid. Şi gaDond
dana -
cea mai bogată în premii rind, dimpotrivă, simţul ne-a relatat tovarăşul în aceşti ani — îndeosebi, ta); I
- mărturiseşte, cu vădită pentru stil, care e cultivat ) ponderea unor unităţi in­ adevărate efigii ale pe­ în perioada care a urmat creţul
mindrie, prof. Tibâriu Bar- prin audiţiile muzicale pe Traian Mihuţ, secretar al dustriale cunoscute — în­ rioadei celei mai fertile celui de-al IX-lea Congres dern —
(Moder
dan, directorul Şcolii ge­ care le face permanent a \ Comitetului orăşenesc de treprinderile mecanică, chi­ din istoria patriei — .Epo­ al partidului — am parti­ , ’■’tob
nerale nr. 8 Deva. Opinia casă, in familie. Acasă, partid, Orăştia a benefi­ mică, „Vidra", „Plafar" — ca Nicolae Ceauşescu". cipat la prefaceri şi înnoiri J-L pati
directorului instituţiei am Georgiana munceşte foar­" ţ cu adevărat revoluţionare, debarca
allat-o la citeva minute te mult, patru ore pe zi, \ datorate ctitorului Româ­ TROŞA
ring);
după încheierea recitalului cultura ei muzicală este niei socialiste moderne, bia
din sala 36 a şcolii. Un urmărită îndeaproape prin t o v a r ă ş u l Nicolae Parada
rea) ; ;
recital susţinut, la pian, lecturi şi discuţii in fami­ t Ceauşescu. cenuşa
de un copil laureat, din lie. Astfel este introdusă tural);
clasa a IV-a. Georgiana in atmosfera epocilor. Se O istorie nouă, revolu­ de ur.
Bălănică - un copil de observă că înţelege aceste ţionară a metalului hune­ LONEA
(Miner
10 ani. Timp de aproape partituri prin modul cum \ dorean care îşi are prima Toate
o oră, fără partitură, Geor­ interpretează. filă chiar aici, la secţia I: „Seci
citoresi
giana a oferit publicului „Talent deosebit". „Mun­ \ de pregătire materii prime. Toate
- profesori, elevi, iubitori că enormă". ,,Capacitate \ Azi, ea poartă semnăturile rla I.
ai muzicii culte — o im­ de asimilare". Şl toate a- \ unor oameni harnici şi (Munci
presionantă pildă de dă­ parţin unui copil de 10 ani. devotaţi, dăruiţi activităţii CÂNI :
ruire creatoare, de disci­ Un copil in stare să invite \ complexe de primire, sor­ lor —
tezat) ;
plină a muncii, o gene­ la recitaluri şi să-şi con­ \ tare şi pregătire a mate­ dana
roasă comunicare artistică. firme vocaţia cu momente riilor prime pentru furna­ (Stcau:
Talent ce işi solicită con­ de strălucire sonoră, de lele marelui combinat: BARZA
secrete
firmarea in viaţa muzicală, acurateţe şi lumină. Aurel Drăgoi, loan Stan, TIE :
Georgiana a demonstrat Cintecul Georgianei, şi loan Piişolc, Nicolae Tudor, 'a);
«);
printr-un repertoriu valoros al colegilor ei laureaţi, e llic Petruşă, loan Filimon, „elan
(D. Scarlatti - Sonata nr. zbor. loan Munteânu, Augustin (Casa
18, in La major ; J.S. Bach Stanca, Dionisie Furca şi TEG :
Preludiu şi Fuga in Si L. LARA mulţi alţii. atacă •
\ da); r
l- CALAT
de cui
Sînt tl
tez (ii
E c o n o m i i CAMPANIA AGRICOLA DE VARA Caravai
mina);
omul
d e e n e r g i e rul).
e l e c t r i c ă Amplă mobilizare la semănatul culturilor duble şi strinsul finului I
Oamenii muncii clin (Urmare din pag. 1) remarcat ia recoltarea, de furaje. „în această săp- care transportau paiele cu ghe Dine.ş, Loan Miheţ,
• R
cadrul Centrului de dis­ transportul şi depozitarea tămînă, pină vom începe atelajele în baza fura­ Nicolae Cristca, Onea La- de cult
tribuţie a energiei elec­ Este, într-adevăr, o ini­ fibroaselor. în toate bri­ secerişul griului — con­ jeră. La pregătirea tere­ zăr, Terente Tămaş şi llic republi
trice Hunedoara, nc-a ţiativă bună care vădeşte găzile unităţii coasa pe tinuă interlocutorul — nului era antrenată o for­ Lean încărca baloţii în lor do
informat ing. Gheorghe preocupare pentru soarta fîneţele naturale este în ne-am propus să transpor­ maţie de trei tractoare. Şi trailerul condus de Toan multe
păpuşi.
Nicula, şeful centrului, recoltei, pentru asigurarea toi, cooperatorii transpor- tăm toată cantitatea de aici fluxul lucrărilor se Dărăbanţ şi-i punea la copii
au obţinut, de la înce­ unor producţii cît mai tînd la adăpost finul cu fîn aflată pe pari în cîmp derula în bune condiţi’ adăpost în baza furajeră. lori.
putul acestui an, fru­ mari. atelajele proprii. Şeful şi să încheiem recoltatul sub conducerea nemijlo­ Pe terenul eliberat de paie, La c
fermei zootehnice arăta că pe întreaga suprafaţă". cită a inginerului şef al cinci tractoare (trei cu tul", o
moase realizări la prin­ Cu plugurile şi discurile formaţi
cipalii indicatori de în brazdă se aflau meca­ s-a încheiat prima coasă O bună organizare a cooperativei, Ştefan Moise, pluguri, două cu discuri), 'Orie,
plan. Printr-o exem­ nizatorii Marian Obîrşan pe întreaga suprafaţă cul­ muncii şi mobilizare sus­ care arăta că pînă ieri la volanul cărora se aflau >, . «tru
datinile
plară mobilizare în şi Petru Oană, iar în ur­ tivată cu trifoliene, recol­ ţinută din partea tuturor’ mecanizatorul Florin Cris- mecanizatorii Doinei Suba, populai
muncă şi o coordonare ma acestora a intrat la ta fiind pusă toată în fî- am întîlnit la C.A.P. Ţe- tea a semănat porumbul Roman Trif, Nicolae Schi- ro ele.
ler, Petrişor Nistor şi Va-
Aici
bea.
te­
eliberatul
De
nare.
din
asemenea,
ţiile d(
atentă a activităţii cen­ semănat mecanizatorul cele 226 ha de fineţe na­ renului de paie se efectua în cultură dublă pe nouă slle Olar, pregăteau patul locul
hectare.
trului, lucrătorii de aici Traian Simion. Pînă ieri turale, o suprafaţă de 110 mecanizat (cu presa de Şi în această unitate am germinativ pentru semănat. ţeană i
au reuşit să înregis­ a fost semănată cultura ha a fost cosită, cea mai balotat muncea Viorel remarcat preocupare pen­ Cornelia Stăncescu, ingine­ Festiva
treze, în primul semes­ succesivă pe 12 ha. mare parte din fîn fiind Herţa) şi manual de că­ tru recoltatul şi transpor­ rul şef şi preşedintele u- tarea 1
tru al anului, o econo­ O amplă mobilizare am transportată în depozitele tre membrii cooperatori, tul din cîmp al nutreţu­ nităţii, care coordona în
mic de 2,3 milioane rilor. In fînare erau puse cîmp toate aceste lucrări,
kWli energie electrică, la adăpost 110 tone de fîn, preciza că porumbul în
să depăşească planul iar remorcile şi căruţele cultură dublă a fost se­
încărcate intrau ritmic în mănat pe 11 ha.
la lucrările de revizie a
baza furajeră. în ce priveşte cositul şi Pentr
instalaţiilor şi utilajelor ii frui
O mare concentrare de depozitatul furajelor lu­ variabi
cu 20 la sută. între cei forţe mecanice şi umane crurile se prezintă în felul noapte:
mai harnici lucrători se am întîlnit la C.A.P. Mes­ următor: sînt depozitate Vintul
inodert
numără Augustin So- teacăn, unde se muncea în fînar 115 tone de fi­ mlninir
cu hărnicie şi răspundere broase de bună calitate între 1
lomin, Viorel Scurtu, pe terenurile recoltate de (lucernă, trifoi şi fîn na­ cele rr
Gheorghe Lupoaic, Au­ orz. Şi aici activitatea tural) iar în clăi pe cîmp 30 grai
rel Popa, Eugen Gălă- era organizată în flux. se mai află 40 tone care I.a r
ţianu, Gheorghe Dedu şi Astfel, în' urma preselor se transportă în aceste fi frui
de balotat, conduse de zile. Mai este de cosit variabi
alţii. (VAS1LE Glli- noapte:
Sabin Banc şi Trandafir fînul de pe 70 ha, lucrare Vin tul
GORAŞ, corespondent). Rus, echipa de coopera­ ce trebuie intensificată în modert
tori compusă din Gheor­ aceste zile.