Page 43 - Drumul_socialismului_1987_07

9 222 • DUMINICĂ, 12 IULIE 1987 Po a. 3

con­
In căutarea răcoritoarelor pe traseul f Un ocean in inima concurează Urme de Franţa
strucţii
din
japonia,
Siberiei ? şi Belgia. Preţul estimativ o în luna iunie a.c.,
/IZIUNE al lucrării se ridică la 800 1 brigada condusă de E-
Deva - Simeria - Călan - Haţeg Cu 200 milioane de ani in miliarde de iire turceşti. i meric Szabo, din sectorul S
\. -ve iulie urmă exista un ocean in | XI investiţii al I. M. Petri- ‘
) la, a înregistrat un nou
inima Siberiei. Cel puţin ,.Săgeata Nordului"
De dimineaţă sc anunţa şi „Strugurel". Sînt multe în mai multe sortimente, aceasta este părerea cerce­ ţ record la lucrările de
o zi de vară autentică, cu sticle necapsate etanş. ceea ce este un lucru de tătorilor de la Institutul de ,,Săgeata Nordului" — a- ţ săpare betonare de la |
copiilor, laudă pentru comerţul din
filmoteca de temperatură ridicată. Gheaţă nu avem, iar în oceanologie din Leningrad. cesta este numele dat liniei i puţul 3 Est : 45 ml. Ast- |
ui: „Eroii nu Ne-am zis că răcoritoarele frigidere nu încap toate Haţeg. După alirmaţiile profesorului ferate ce va porni de la 1 fel, puţul a ajuns la adîn- j
stă“ (color). sînt indicate şi la început lăzile cu răcoritoare.
Ji X de zi, aşa că la cofetăriile în încheierea raidului Raissa Demenilskaia, acest magistrata feroviară Baikal- \ cimea de 138 m, cota J
iimnn cînte- — Să înţelegem că vin- nostru am trecut şi pe la paleoocean nu a lăsat in Amur pină ia lakuţk, cu o finală - dc peste o ju- ţ
omânesc (co- „Zori de zi", „Lămîiţa" şi deţi răcoritoare mai cal­ cei care produc răcoritoa­ urma sa munţi, aşa cum s-a lungime de i 200 km. Ea l mătate de kilometru — ţ
la unitatea pentru desface­ de... re la Haţeg. intimplat cu mările şi ocea­ se numără printre principa­
populară rea legumelor şi fructelor nele care au existat in tele şantiere de construcţii } urmînd a fi atinsă cu J
Producem
„Qicola",
—
—
La temperatura ca­
(iumlnical nr. 7 din Deva, am soli­ merei. De peste trei ani „Frucola", „Lămîiţa", Uraii, Alpi, Aitai şi Caucaz ; ale actualului cincinal so­ 1 trei luni mai devreme
citat răcoritoare. Se gă­ el a fost acoperit cu se­ ţ decit termenul stabilit.
c ale unui nu am primit gheaţă... Dar „Zmeurel", „Vişinei". La vietic (1986-1990). Racorda­
roic (color) seau. Un singur sortiment. uneori sîntem în situaţia Haţeg dăm mai puţin. dimente. rea capitalei lakuţiei la cir­ ^ Este angajamentul ortaci-
nai Nu la gheaţă, ci la apă. de a nu putea primi nici Ponderea producţiei noas­ Descoperirea oamenilor de cuitul feroviar unional va l lor lui Szabo. • O invî-
nea azi dar erau... răcoritoare, deoarece spa­ tre este pentru Valea ştiinţă leningrădeni prezintă permite punerea in valoare / taţie la zi : parcul den-
Cîtcva minute mai tîr- ţiile sînt blocate cu am­ Jiului şi Călan — ne un real interes practic, de­ a unor importante zăcămin­ ' drologic din Simeria îşi
a României ziu căutăm răcoritoare în balajele care nu se ridică spune Ion Ionescu, şeful oarece in acest tip de struc- te de minereu de fier, căr- ^ etalează din plin splen-
gara Simeria. Responsabi­ biroului plan de la
ii ţării con­ de luni de zile... ^ dorile de prospeţime, cu-
ului iubit lul restaurantului „Fero­ I.P.I.L.F. Haţeg.
irtistic (co- viarul", Ion Popescu, a — 28 000 de sticle de l loare şi linişte. Sint rea- |
le motive de reconfortare
„ Vacanţă cu organizat pe caniculă mai . I in mntiwo rt rs roconfortri rn A
ii“ multe puncte de desfacere 1/4 de litru producem în De pretutindeni ' pentru toţi cei ce iubesc
nai. Tot într-o zi 24 de ore — precizează
a băuturilor răcoritoare. caniculară losif Nicolae, şeful sec­ \ natura, mişcarea in aer
Normai, aici oamenii sînt ţiei răcoritoare din cadrul ' liber • în Uricani — aflat
IX IUI.IE
mereu grăbiţi şi însetaţi. centrului Haţeg al I.L.F. \ intr-un amplu proces de
nai Ce se mai cere unui a- Livrăm în Haţeg, Simeria, ^ dezvoltare şi modernizare |
economică senxenea vad comercial ? La Haţeg am căutat ră­ Oţelu Roşu, Petroşani. Cu turi geologice se creează bune şi alte bogăţii mine­ 1 urbanistică - a fost or- ‘
folcloric Mai multă operativitate în coritoare mai întîl la po­ sprijinul întreprinderii condiţii favorabile formării rale din această republică
servire. Doar se ştie că pasul „Zimbrul", condus „Plafar" Orăştie realizăm de zăcăminte minerale utile. autonomă siberiană. ,' ganizat, la parterul unui
ala muncii şi o gamă diversă de răcori­ In prezent, lungimea căi­ ' bloc din centrul vechi al
ei revoluţio- cci mai mulţi oameni se de Emil Bîrlea. ţ oraşului, un modern la-
află între două trenuri. — Zilnic oferim mai toare şi sucuri pe bază de Taximetre lor ferate sovietice insumea-
n serial (co- Ca să nu mai vorbim des­ arome de zmeură, lămîie, ză 145 000 de kilometri. Lor ^ borator de patiserie —
„Anua Pavlo- pre cei care abia au ră­ multe sortimente — ne portocale, mere. ,,electronizate" li se vor adăuga noi trasee, cofetărie. Unitatea pre-
ltimul episod gazul să coboare din tren spune gestionarul. Dacă cu precădere in regiunile
nai. am avea şi gheaţă ar fi Şi secţia de răcoritoare
la chioşcul cu răcoritoare... a C.P.A.D.M. Haţeg pro­ „Vă rog mai repede, nordice ale ţării, bogate în î ---- ------- -------
mai bine. resurse minerale şi energe­
— Ce răcoritoare serviţi La complexul comercial duce. O vreme nu a pro­ pierd trenul" — este rugă­
astăzi ? — întrebăm la „Galeşul" — cu linie de dus că a fost în mutare, mintea pe care pasagerii o tice, necesare economiei na­ î E C R A N
cafe-barul „Diana" din autoservire, cofetărie şi lucru ce trebuia făcut cu adresează conducătorilor de ţionale. Drumurile de oţel
Călan. mult înainte de sezonul taxi. De acum înainte însă, asigură mai bine de jumă­
berărie — se aflau răco­ caniculei. Dar bine că s-a şoferii de taxi din oraşul tate din transportul de măr­
— „Frucola", „Lămîiţa", ritoare din abundenţă. furi şi aproximativ 40 de l
Cu a CIil- „Zmeurel", citric — ne rezolvat. Secţia se află italian Bologna îşi vor pu­ procente din cel de pasa­
mu. ,i vu- răspunde Irina Ilaidu, şefa — în perioada aceasta într-un local corespunză­ tea linişti pasagerii numai | găteşte şi pune la dispo-
Patrta); Van­ răcoritoarele au o mare tor — după cum aflăm de apăsînd pe citeva butoane geri. Zilnic, în Uniunea So­
ilie I-1I (Ar- unităţii. vietică se transportă pe ca­ 1 ziţia cumpărătorilor o
2DOARA: Se- — Reci, la gheaţă? — căutare, cum este şi fi­ la economistul Ion Jurca fixate pe un tablou. Intr-ade­ lea ferată 12 milioane tone \ gamă diversă de produse
3achus (Mo- resc — ne spune Adam — şi asigură cantităţi su­ văr, cu ajutorul unei insta­
Oliver Twist insistăm. Ilioni, şeful complexului. ficiente de răcoritoare pen­ laţii electronice cu care au de mărfuri şi 12 milioane 1^ de specialitate de bună
li); Acţiunea — Gheaţă nu avem. Ţi­ de pasageri. i calitate • Hărnicie în
• 'flacăra); nem răcoritoarele la apă. Dacă nu avem gheaţă pu­ tru reţeaua proprie de şi fost dotate zeci de taxi­
b-rd lingă nem lăzile cu răcoritoare desfacere. metre din oraşul menţionat î trei cifre: 177 000 tone
(Arta); pe- Sînt bune. Lunar vindem Record de viteză 1 de cărbune extrase în
Apaşli (Pa- răcoritoare în valoare de în dulapurile frigorifice. O problemă nu este încă pot fi obţinute instantaneu
ătorul cu sa- rezolvată în privinţa ră­ cete mai exacte informaţii : plus în cincinalul 1981—
Noiembrie) ; peste 40 000 lei. Dovadă eu Facem tot ce depinde de coritoarelor. Cea a gheţii, mersul trenurilor, avioane­ Trenul pe pernă magneti­ i 1935, 63 472 lonc in 1986, )
aaplin (Uni- sînt căutate. noi pentru a oferi răco­ Centrul de prelucrare a că realizat de specialiştii
P E N I: Prin lor şi autobuzelor, progra­ / 43 000 tone in şase luni j
leriuiui (Cui- La restaurantul „Perla ritoare reci. fructelor de pădure din mul cinematograielor, tea­ Corporaţiei nipone a căilor ^ din 1987. Cine se mîn- ţ
.CAN: Ochi Haţeg ai'e capacitatea şi lerate de stat a stabilit un
(Luceafărul); Streiului", pe tema răco­ Şi la „Hanul Bucura”, trelor, orarul restaurantelor î dreşte cu asemenea rc- j
Pădureanca ritoarelor de sezon, aflăm: la restaurantul „Retezatul", posibilitatea să asigure şi bibliotecilor ele. nou record mondial de vi­ ^ marcabil bilanţ? Brlgado 1
PETRILA : gheaţă. De ce nu se gă­ teză, parcurgind traseul de / condusă de Ştefan Alba, .'
ale sus. Seria — De la I.P.I.L.F. Haţeg la cofetăriile din oraş se seşte acum, pe caniculă, o probă cu viteza de 400 km
epavei“ (Mun- ni se aduc răcoritoare cam aflau Ia dispoziţia consu­ soluţie ca să fie gheaţă pe Trenuri rapide pe oră. Experţii apreciază din sectorul IV al minei 1
ANINOASA : 1 Petrila. Un exemplu demn \
:cle sus. Se- odată pesăptămînă. Citric matorilor răcoritoare reci. reţea, inclusiv la Călan, Ankara—Istanbul că acest record este de ma­
creţul epavei“ pentru ca răcoritoarele să re importanţă, intrucît con­ \ de urmat ! • Ni se sem- l
;c) ; URI- ^ nalează că liftul de pe i
nţul amintiri- se vîndă reci ? Răspunsul Intre Ankara şi Istanbul, firmă posibilitatea realizării
ile l-II (Re- îl aşteptăm de la organi­ programului de construire a i scara A a blocului J, /
i R A D: Van- Sărbătoarea munţilor zatorii comerţului din principalele oraşe ale Tur­ unei reţele de căi ferate cu 1 strada Lenin, din Deva, ţ
seriile 1-IJ ciei, urmează să fie con­
jie); GURA- Haţeg. Pentru a veni în struită o linie de trenuri astfel de trenuri de foarte \ nu funcţionează de peste \
Trei scrisori întîmpinarea satisfacerii mare viteză. Vechiul record ^ o lună dc zile. Există o 1
norul) ; oraş- şi a florilor cerinţei or con su mato r i lor rapide, care vor reduce con­ mondial - 360 km pe oră
nisi uni (Fa- se mai cer cîtcva mici e- siderabil durata transpor­ — a lost stabilit de un tren l defecţiune, spun cu mîh- (
Tic ’s (Fia- .' nire locatarii, defecţiune '
rEO •J-BAl: in aceste zile de iulie, lac cunoştinţă cu specia forturi. tului feroviar de pasageri şi pe pernă magnetică realizat
(lv. .magosto în Sangerhausen (R. D. trandafirilor - Polyantha- mărfuri in aceasta ţară. La de ingineri din R.F. Germa­ i care trebuie căutată şi \
culturi i); ha- GH. NEGREA inlăptuirea acestui proiect nia. ^ pe la... meşterîi de spe- ţ
periul contra- Germană), se deslâşoară Rosen, Remantatrosen, Ma-
rille 1 -II (Da- o tradiţională manifesta­ asrosen, Gallische Rosen, ^ ciabtate dc la G.I.G.C.L, ^
1: Ciuleandra; re : Sărbătoarea munţilor Klettrrosen, Noisete-Rosen, || Sperăm să o găsească şi /
’in tea (Casa ZILE DE VARĂ .......verii şi a sufletului meu“ Dicţionar : LA.M, C.'KON,
1; SIMERIA : şi a llorilor. Gazda este Moderne Strauchrosen, Mi- povestire de Nicolae Ţie — 1:ATS, GAV, ŞTII. i să o remedieze cit mai ?
clar mă tra- Parcul trandafirilor („Ro­ niaturrosen... ,,-Joc pe plajă“ şi „Moment , repede • în scopul asi- J
•ui): 11.IA : sarium") din Sangerhau- Din toate speciile de ORIZONTAL: )) Fabulist de vacanţă“ sînt două din VASILE MOLODEŢ
isterioasă (Lu- sen, o imensă grădină trandafiri, s-a organizat, în român, autorul versurilor: „Ai creaţiile tematice ale acestui > gurării unei mai bune '
KLAR! : Yell. cântat ? îmi pare bine/ Acum poet contemporan.
/¡lor (Mine- care, in acest anotimp, aceste zile, o impresio­ joacă clacă poţi/ Iar Ia vară VERTICAL : 1} Autoarea Dezlegarea careului ' fluenţe a activităţii de ^
impresionează prin uni­ nantă expoziţie, amenajată Vă ca mine" („Greierele şi poeziei „Soare dc vară" — din ziarul nr. 9 210: ţ extracţie şl transport ale ţ
furnica“) — A scris poezia
versul cromatic al llorilor. in spaţiul construit, pentru „La marc“: 2) Vara-i în va­ A scris poezia „Noapte", sub­ ^ cărbunelui, in sectorul /
noapte
tainică
„Tu,
intitulată
2)
1) MANOPERA - IV ;
Iar florile sînt numai acest scop, in centrul par­ canţa marc — Din creaţia sa do vară“ ; 2) A scris poeziile ACOPERIŞURI; 3) TA REA L) — i II A al 1. M. Uricani, brl-
„Firicel
TACOLE j trandafiri. Mai mult de cului. In apropierea expo­ amintim 3) poezia arabă — Au­ de „Griul a crescut înalt“ şi ROR ; 4) ERORT — AGASA :
Literă
grîu“;
55 000 de arbuşti de tran­ ziţiei florale, pe scena „Somn de mare“ — Ţine um­ 3) RECĂSĂTORIT ; fi) NT — , gada de investiţii condusă ţ
tematico
I dafiri din peste 6 500 de teatrului de vară din in­ torul unei poezii „Ţăranii şi brii la munte ; 3) Vară; 4) In TAVANE A; 7) I — ZI — A ) de llie Vreme a finalizat 1
intitulată
sugestiv
— Ii aparţine volu­
livadă !
t specii ! cinta „Rosarium"-ului (tea- soarele"; 4) Sol nisipos — mul dc proză „Vară buimacă“ — A — T ; 8) TOI — PRAC­
DO A HA. Casa s Numărat la casă — Vîrfuri — Pc biciclciâ !; 5) Abreviaţii* TIC ; 9) ALDU1 — 1 — ANA: 1 construcţia unui siloz de /
ora 10. Etapa de porumb I; 5) Autoarea po­ medicală — „O seară dc va­ 10) TAI — LOCATAR: 11) \ 500 tone. Un alt asemr*- 1
ÎNTREŢINERE.
a formaţii - I vestirii „Ni s-au intimplat în ră în...“ aparţine publicistu­
tru în mai Note de călătorie tabără" — Ii aparţine melo­ lui Ştefan Kinllian ; 6) Auto­ nea siloz se aflr în exe-
teatru de dia „Frumoasa noapte de rul poezie] „Vară“ — Vara Mat în 3 mutări cuţia brigăzii lui lan Co-
>atru pentru vară“; fi) Siglă pentru „Eu­ griului; 7) Vechi curier — A
incrct, rocita- „ Rosarium", londal in tru cu peste o mie de lo­ ropean Air Transport -Service" scris volumul tic proză „Zile Controlul poziţiei : (j jocaru, lucrare ce va fi
1903 de Ewald Gnau, este curi), „Sărbătoarea munţi­ —- Produs lactat : 7) Ne-a de Iulie“; fi) Din creaţia sa , terminată pină Io sfîrşi-
„Sidcrurgls- lăsat poezia „Cum cintă ma­ amintim poezia „Somn de Alb : Rh2, Dh7, Th:î, Ne3,
!), vor evolua astăzi un admirabil parc lor şi a ¡lorilor" este ono­ rea“ — Chior (rog.); 8) Poe­ vară“ (Radu) — Intrate ia Cc1 / tul acestei luni. • După
le teatru foi- al florilor, ce se întinde rată de spectacole ale zie tematică semnată dc Gcor- înmuiere !; 9) Fluviu european Negru : Rd5.
vit.ru nescris, pe o suprafaţă de 12,5 căror librete se inspiră din ge Dan — „ ...de Techirghiol“ — A semnat versurile unor i 30 de ani de munca pe
vale tcare a din creaţia lui G. Ranetti; !)) „Cîntecc de tabără“; 10) In Soluţia problemei 1 schele,
>1 obiceiurilor ha, în care arbuştii de gingăşia şi frumuseţea ine­ La liotei ! — îşi face plinul vacanţă 1 — Autorul poeziei din ziarul nr. 9 210 : unul dintre cei
îontaje lltera- trandafiri - de la pitici galabilă a florilor. la treierat — Strigăt folosit la „Vacanţă la Dorohol“... — ^ mai buni dulgheri şefi
•ticipă forma- la uriaşi - sînt dispuşi „Rosarium"-ui din San- abaterea vitelor (reg.) 10) In ... şi a poeziei „Vara mă-nfS- 1. Dh2 — că Rfi : gi
i clasate pe Bărăgan ! — Semnatarul ver­ şor în mantii de-arşită“; 11) 2. De5 — hă i _____ ____ _ ^ de echipă din Vaieo
i etapa Judo- in impresionante aranja­ gerhausen atrage - in lie- surilor intitulate „Imnurile A scris poezia „Ginlec de 3. Nh'l — f2 sau Dhâ — dl Iţ jiului a ieşit la pensîe.
iualei ediţii a mente florale. Intîlneşti care iulie - la ,,Sărbătoa­ verii“ — La balon !; 11) mare“. ma t
naţional ,,Chi­ aici, în plină inflorescenţă, t La mulţi ani cu sănătate
miei“. rea munţilor şi a flori­
trandafirul negru, trandafi­ lor" vizitatori din întreaga 7 2 3 ///// Gheorghe Neagoc ! • ŞJ
rul „Noapte bună", tran­ republică, spectacolele de m i totuşi se mai spală ma-
dafirul verde. Da. Petalele aici fiind un impresio­ 2 yy/7 , şinile in Strei, se tnaî
acestui trandafir sint veni. nant liant intre flori şi 1
Ing. E. Lang, directorul cultură. Şi nu lipsesc din­ 3 ii •s- ' schimbă uleiul pe zonele
„Rosarium"-ului, care ne-a tre spectatori nici local­ 4 1 de agrement, se neso-
i: Vremea va însoţit periplul prin par- nicii, oamenii Sanger- i v/yh li \ cotesc cele mai clemen­
i. cu cerul cul-unicat —, ne-a oferit hausen-ului, cei care au 5 vy/T;.
ii mult senin cite un trandafir verde, cu preluat, de ani şi ani, par­ m Ü ţi tare legi ale protejării
dimineaţa, ^ naturii. S-a intimplat ZΫ
sufla slab la petale catifelate şi par­ cele cu trandafiri pe care 6
remperaturile fumate. le îngrijesc, le întreţin vo­ (j lele trecute la Simeria.'
■ fi cuprinse Dominanta cromatică a luntar, grădinile lor florale 7|| 1 i Nimeni nu vede, n-aude,
10 grade, iar
,o între 23 şi llorilor o deţine galbenul, inmănunchindu-se in ma­ 8 7777, yzZv nn , nu ştie... e La autobazele
cu mulţimea trandafirilor rea grădină-unicat : „Ro­ p
de ceai („teerosen"), dar sarium" - mindrie a re­ 9 ) de transport din judeţ se
\ vremea va şi lumea nuanţelor de roşu, giunii Halle, mindrie a V/Ta 1 mai găseşte de vînzare
i. cu cerul 10
ii mult senin roz, alb. Mii de etichete, ţării. W V 1 Noul mers al autobuzelor,
dimineaţa, cu mii de denumiri in y/// 77/ 7/
sufla slab la dreptul fiecărei plante, ne LUCIA LICIU II i Ü m Ü \ Este interesant si utif.