Page 44 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 44
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 222 • DUMINICĂ, 12 IULIE 1987
Pda. 4
UNIVERSITATEA POLITICĂ SI
DE CONDUCERE
Marţi, 14 iulie 1987 se organizează ultima sesiune
pentru susţinerea examenelor de către cursanţii res-
„Nicolae Ceauşescu - eminent om ÎNTREVEDERI româno-britanice tanţicri ai Universităţii politice şi do conducere
LONDRA 10 (Agerpres). româno-britanice, a fost din anii I, II, III şi IV, Filiala Deva, pentru anul
de învătămînt 198G—1987.
inten
politic, personalitate de largă — Delegaţia parlamentară relevată necesitatea menite
română, condusă de tova
acţiunilor
sificării
răşul Marin Ivaşcu, vice să ducă la o participare
recunoaştere internaţională“ preşedinte al Marii Adu sporită a parlamentelor şi
nări Naţionale, preşedin parlamentarilor din cele ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE
In Grecia a apărut re telui României evidenţia tele grupului român din două ţări, ' la sprijinirea,
cent un nou volum consa ză o personalitate proemi Uniunea Interparlamenta prin mijloace specifice, a D E V A
crat ţării noastre, intitu nentă şi o gîndire cuteză ră, care a efectuat o vizi acţiunilor de lărgire şi di
1
lat „România '. toare. opusă dogmatismu tă în Marea Britanie, a versificare a raporturilor ORGANIZEAZĂ luni, 27 iulie. 1987
Cartea înfăţişează citito lui şi incficienţei. Nicolae avut întrevederi cu Ber- pe plan politic, economic
rilor istoria multimilenară Ceauşescu este deschis tu nard Weatherill, preşedin .şi tehnico-.ştiinţific dintre C O. N C U R S
a poporului român, perma turor înnoirilor, fiind ca tele Camerei Comunelor, popoarele român si bri
nenţa idealurilor sale de racterizat prin mobilitatea Michael Marshall şi Do- tanic.
afirmare a conştiinţei na dialectică a gîndirii sale". nald Anderson, preşedin Cu prilejul acestor în- pentru ocuparea postului de şef birou con
ţionale, de apărtfre a in Un loc special este re te .şi, respectiv, vicepre tilniri, oficialităţi ale vie tabilitate.
dependenţei şi suveranită zervat prezentării iniţia şedinte în exerciţiu ai ţii politice, parlamentare
ţii. Sînt prezentate pe tivelor .şi demersuri Grupului britanic din U- .şi economice din Marca Condiţii: conform Legii nr. 12/1971. In
larg marile realizări ale lor preşedintelui Nicolae niunea I nterparlamentară, Britanie au dat o înaltă
poporului român în cele Ceauşescu pentru rezolva David Mudd, preşedintele apreciere politicii externe formaţii la telefon 11150, interior 216.
mai diferite domenii de rea marilor probleme ale grupului parlamentar Ma active şi constructive a
activitate în anii construc contemporaneităţii. rea Britanie — România. R o m â n i e i, iniţiative
ţiei socialiste si, îndeosebi „Figură proeminentă a A avut loc, de aseme lor preşedintelui Nicolae
în perioada inaugurată de vieţii politice internaţio nea, o şedinţă de lucru cu Ceauşescu în problemele SCHIMB
Congresul al IX-lea al nale — se subliniază — membri ai Camerei Comu dezanhării, securităţii şi DE LOCUINJĂ
Partidului Comunist Ro Nicolae Ceauşescu luptă nelor şi Camerei Lorziloi cooperării în Europa, so © SCIIIIM15 garsonieră con
mân. politica externă a consecvent pentru parti reprezentînd Partidul Con luţionării paşnice a con fort I, cu apartament 2—3 ca
partidului şi statului nos ciparea activă a tuturor servator, Partidul Laburist flictelor, demersurilor 'şe mere. Deva, Zamfirescu, bloc
tru. statelor, mari sau mici, la şi alte partide politice. fului statului român în Q 2, apartament G. (11)021)
Cartea se deschide cu soluţionarea problemelor în cadrul întrevederiloi. scopul realizării destinde ANIVERSARI D E C E S
port r e t u 1 tovarăşului epocii noastre. Tocmai do exprimîndu-sc satisfacţia rii şi îmbunătăţirii clima
Nicolae Ceauşescu .şi a fost aceea, preşedintele Româ faţă de evoluţia pe mul tului politic european şi o IMUNE, 13 iulie, cîncl Ma
CU
publicată de Editura „Kri- niei se bucură de o apre tiple planuri a relaţiiloi mondial. rian Silviu clin Rişca îşi săr de © durere, inimile zdrobite
Ana,
soţia
nos", din Atena, sub co ciere unanimă, care a de bătoreşte a 05-a aniversare, fiicele Floarea şi Ana,
ordonarea lui Socratis Co- terminat creşterea presti soţia şi copiii îi doresc ca ginerii Loghin şi Octa
strănc-
tolulis .şi îngrijirea lui Ta- giului ţării sale în întrea DIN TARILE SOCIALISTE barca visurilor să-l conducă vian, nepoţii şi încetarea
poata
anunţă
sos Vurnas. ga lume". spre limanuri fericite. (1S98G) din viaţă a celui care a
Un spaţiu larg în cadrul Un capitol distinct este 0 BEIJING. — Valoarea tria textilă, la diferite pro fost un minunat soţ, ta
volumului este rezervat rezervat în lucrare vieţii producţiei industriale a duse ale industriei uşoare tă, socru si bunic
IOAN,
IMANATE
prezentării personalităţii şi .şi operei tovarăşei acade R.P. Chineze a cunoscut, şi alimentare, precum şi © IMUNE, 13 iulie, cind pc în vlrstă de GG ani.
activităţii multilaterale mician doctor inginer Elena în prima jumătate a aces în transporturi, poştă şi cerul vieţii fiului drag Ale Nu te vom uita nici
va
odată.
înmormîntarea
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, savant şi. om tui an, o creştere de 15 telecomunicaţii. xandru Cionadi va strai u ci avea loe în 13 iulie, ora
Ceauşescu pentru propăşi politic român de largă re la sută faţă de aceeaşi a 18-a stea, mama Otilia îi 15, la cimitirul din Rrad.
rea neîntreruptă a patriei, cunoaştere internaţională. perioadă a anului 1986, a- 0 TIRANA. - Pe şan urează fericire, mult noroc si (19025)
pentru edificarea unei Sînt evidenţiate momente tingînd nivelul de 492,65 tierul căii ferate Milot — numai zile cu soare. (1i)U2:i)
lumi a păcii şi colaborării importante din activitatea miliarde yuani — relevă un Rreshen — Klos, unul din • — •------------ » — P 0-0
pe planeta noastră. revoluţionară a tovarăşei comunicat al Biroului chi cele mai importante pro
Cartea scoate in eviden Elena Ceauşescu, partici nez de statistică, citat de iecte ale actualului plan
ţă faptul că în bogata sa parea sa, alături de tova agenţia China Nouă. cincinal albanez, se des ;; buletin rutier
activitate teoretică şi prac răşul Nicolae Ceauşescu, făşoară o intensă activi i
tică, tovarăşul Nicolae la viaţa politică a ţării. Precizind că la princi tate, realizîndu-se un im
Ceauşescu acordă cea mai palele produse, între care portant volum de lucrări. 1 Copii, în vacanţă, evitaţi „peripeţiile" !
mare atenţie aplicării crea Se subliniază că, „para oţelul, fonta, cimentul, s
toare a principiilor gene lel cu o susţinută activita lemnul, materialele plasti Astfel, după cum infor Ï Copiii au intrat în va Cu scopul de a-i aten
rale ale construcţiei socia te politică şi socială. Elena ce, creşterea a fost de 6,6 mează agenţia ATA, deşi canţa de vară, perioadă în ţiona pe copii despre pe
liste în condiţiile spccifi- Ceauşescu desfăşoară o bo pînă la 31,5 la sută, co au trecut doar 15 luni de care intensitatea traficu ricolul ce-1 prezintă strada
cp soc-ietăţii româneşti, gată activitate ştiinţifică municatul arată, de ase la deschiderea şantierului, lui rutier este deosebită. şi drumul atunci cîncl nu
fundamentării bazei ştiin în domeniul chimiei.“, pu menea, că producţia de au fost dislocate două mi Copiii sînt preocupaţi a- sînt respectate normele
valoroase
lucrări
ţifice a trecerii spre co- blicând si peste hotare, energie electrică, ţiţei şi lioane metri cubi de pă- cum de joacă, sînt zbur de circulaţie rutieră, de a
traduse
_ mupism. „Totodată —- se cărbune s-a cifrat la 235,7 mînt şi s-au turnat 70 000 dalnici, sînt mai degajaţi, le aminti părinţilor, pre
cum sînt „Cercetări în do
menţionează — preşedin meniul sintezei şi carac miliarde kWh, 447 milioa metri cubi de beton. astfel uitîncl de pericolul cum si celor care-i înso
tele Nicolae Ceauşescu de terizării compuşilor ma- la care se expun cîncl sînt ţesc pc copii despre obli
pune eforturi neobosite ne barili şi 435,13 milioa Pe acest şantier îşi des lingă drum sau, uneori, gaţiile lor privind educa
pentru analizarea cît mai cromoleculari", „Polimeri- ne tone, sporul înregistrat făşoară activitatea un ma chiar pe carosabilul aces ţia rutieră a acestora, fa
profundă a fenomenelor zarca sterospecifică a izo- fiind de 9,6 la sută, 4 Ia re număr de tineri, care tuia. Sînt deci condiţii ca cem o retrospectivă a ac
politice şi social-economice prenului”, „Noi cercetări sută şi, respectiv, 4,5 la s-au angajat să finalizeze această categorie ele pie cidentelor de circulaţie,
din lumea contemporană. în domeniul compuşilor sută. însemnate creşteri linia pînă Ia Rreshen îna toni să devină uşor victi accidente al căror tribut
Opera teoretică şi activita macromoleculari". s-au consemnat în indus inte de sfîrşitul acestui an. me ale accidentelor de cir au fost copiii.
tea practică ale preşedin- (Agerpres) culaţie. Grav a fost accidentat
Deoarece copiii vor mai minorul Florin Dincă, de
a preşedintelui Nicolae o femeie — dr. Prativi Su- născut sîmbătă copi fi angrenaţi în diferite ac 5 ani, din Bucureşti, care
Ceauşescu. darmono - care se pregă lul considerat a fi al tivităţi distractiv-recreati- se afla la bunica sa din
ve, în tabere sau chiar în
Ştandurile mai cuprind teşte de mai mulţi ani pen 5 000 000 000-lea locuitor şcoli, este necesar ca a- 'roteşti. In tina din zile.
opere de interes istoric, tru a fi lansată in spaţiu. tunci cîncl fac deplasări aflîndu-se pe o arteră in
circulată,
s-a
smuls
tens
■ LU5AKA. - In locali înfăţişînd trecutul de luptă Ea urma să facă parte al planetei noastre. pe drumurile publice să din mina bunicii şi-a in
tatea Ndola, denumită şi şi glorie al poporului ro dintr-unul din echipajele La festivitatea care a a- fie instituită o disciplină tenţionat să traverseze
mân, studii ştiinţifice, lu navetei spaţiale america vut loc cu acest prilej, se
capitala economică a Zam- crări de beletristică, al rutieră deosebită. Acest drumul, lucru ce nu l-a
biei, a avut loc vernisajul ne, dar programul acesteia cretarul general al O.N.U., lucru îl pot realiza factorii
bume de artă. a fost decalat după acci educaţionali, cu sprijinul putut realiza deoarece a
unei expoziţii de carte ro La vernisaj au luat par Javier Perez de Cuellar, patrulelor şcolare ele cir fost „stopat" de un auto
mânească. La loc de frun te oficialităţi locale, un dentul navetei „Challen- aflat la Zagreb, şi-a expri culaţie. prin supraveghe turism ce rula prin loca
ger".
te au fost expuse lucrări numeros public. mat speranţa că generaţia rea .şi îndrumarea copiilor litate. Deci. o mică neaten
ţie a făcut să nu lipsească
din gindirea social-politi- ■ JAKARTA. - Primul ■ BELGRAD. - La o care se naşte acum va trăi care alcătuiesc coloane sau mult pentru ca micuţa
că şi e c o n o m i c ă astronaut indonezian va fi clinică din Zagreb s-a in pace. grupuri. Răspunderea de făptură să nu se mai poa
plasării în siguranţă a co tă bucura de viaţă.
piilor o poartă cei care-i
însoţesc. Nu trebuie: făcut La Hunedoara. Cbinder-
Cei mai buni „clienţi“ — tinerii nici un rabat de la con jinsehi Flaviu (elev la
duita preventivă, civiliza şcoala generală nr. 7) s-a
traversarea
înseşi titlurile „operelor" după moartea bunicului. lui". într-o măsură tot mai deofilme pe care lo au cu tă, regulamentară, in ca hazardat în Dacia pentru
bulevardului
:
voibe.se dc la sine: „Gol Sub influenţa filmelor, te mare se oferă spre vînza- noscut mulţi copii de şase litatea lor de pietoni. Ori a „recupera“ o minge, prin
şi sfîşiat", „Zâmbi între leviziunii şi programelo» re sau spre închiriere vi- ani. în film, o mamă îşi ce abatere dc la normele loc nemarcat şi fără să se
canibali", „Fierăstrăul mor video, tinerii nu mai cred deofilme care prezintă acte omoară cei doi copii han rutiere, orice greşeală cit asigure. Cu toate măsuri
ţii". „Canibalul", „Mîncat că se poate muri şi de oribile de violenţă. Cei dicapaţi ai ci într-un mod de mică pot cauza acciden le luate de conducătorul
de viu" sau „Excese în be moarte bună. Un studiu în mai buni „clienţi“ sînt ti cît sc poate de brutal. Şi te care uneori au conse autoturismului, accidentul
ciul torturilor". materie, efectuat în Suc- nerii. mai rău încă este filmul cinţe tragice, ori greu de nu a putut fi evitat,' rezul
Multe dintre scenele fil- de groază „Felele morţi'" remediat. respectarea regulilor tatul impactului fiind tra
în
meloi de groază sînt atît în care sînt prezentaţi oa de circulaţie dc către co gic, iremediabil.
ele impresionante, încât Din lumea capitalistă meni murind în modul cel pii se pot implica, pe lin Tot la Hunedoara, mi
majoritatea adulţilor nici mai violent, pe un fundal gă educatori, părinţii, tu norul Ciprian Foita, fiind
nu Ic pot suporta şi stri muzical de cafe-concert. torii ori prietenii mai lăsat fără supraveghere, în
gă „Opriţi ţ", atunci când. diu, a scos la iveală că 49 Mulţi părinţi n-au nici Nimic nu este de prea mari. Aceasta se poate joaca sa prin apropierea
din întîmplarc, sînt con la sulă dintre copiii între măcar habar că toate a- prost gust atunci cind e realiza prin îndepărtarea casei a fost „speriat" de
fruntaţi cu ele. Copiii mai G .şi 10 ani sînt de părere cestea se găsesc pe piaţă, un motociclist care nu po
familiarizaţi cu vidcocase- că un om poate muri nu declară un pedagog din vorba de câştigat bani, a- copiilor din punctele peri seda permis de conducere.
tofnnul lui tati nu-şi fac mai asasinat. Hanovra, specializat în preciază pedagogul hâno- culoase ale străzii pentru Băieţelul s-a ales cu spai
(ci ! puţin aşa se pare) Potrivit aprecierilor fă proiecţia copilului. Acest vrez, în sinceritatea sa a-i feri do urmări nedo ma şi uşoare leziuni, iar
-
piva multe probleme din cute în R.F.G., videocase- organism luptă împotriva naivă; dar nu numai el. rite, de accidente. Un pas Poiană Liviu care condu
asta Efectul unor aseme tele din categoria ..orori, unei pieţe a videocasele- Mulţi, mulţi alţi părinţi şi greşit, făcut fără chibzuin
război, acţiune", au alcă lor ce cultivă supliciile ţă, pe carosabil ori tra cea motocicleta 4G HD 3303
nea filme se resimte abia tuit într-un singur an a- brutale, omorurile deose educatori, ba chiar .şi aut-, versarea • străzii fără o pe strada Trandafirilor aş
p< s- • mai mulţi ani. sideri; dar, din păcate, nu teaptă... instanţa.
proape jumătate din vân bit de fioroase, canibalis prealabilă asigurare, pre
1 Hi cine l-a împuşcat zările efectuate in branşa mul etc. Sub denumirea şi cc*. clin branşa fără cum -şi lipsa de suprave
pe ou:iicul ?“, l-n întrebat video, faţă de 25 la sută aparent inofensivă ..Ziua scrupule a videocasolelor... ghere a copiilor sînt tot MILIŢIA JUDEŢULUI
in Suedia — un copil din categoria „aventuri mamei", se ascundea unul atîtca posibilităţi de acci HUNEDOARA
pe tatăl său la scurt timp filme poliţiste, westernu- dintre cele mai odioase vi- (Agenţia D.P.A. — R.F.G.) dentare. Serviciul circulaţie
CO'tGOJl DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Gheonco, îiberiu Isirate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pa vel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. I <10GCl I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoa ne i 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva str. 23 August, nr