Page 45 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 45
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE
proletari din toate tarile, uniţi-văi
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A
•CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE
v s ? . JUDiTUlKUVEOOSSÍ Sarcină prioritară - recuperarea grabnică
S O C I A L I S M U L a restanţelor şi realizarea producţiei
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C, de cărbune pentru cocs
împreună
Ale
ing.
cu
în plină desfăşurare. Con
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N xandru Blaj, directorul în tanţe cantitative şi cali vingătoare în acest sens
tative,
la
raportîndu-se
treprinderii miniere Uri- prevederile înscrise în pla sînt eforturile depuse de
cani, am procedat ia o suc nul acestui an. Pînă la colectivul sectorului II A,
Anul XXXIX, nr. 9 223 MARŢI, 14 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani cintă analiză a stadiului sfîrşitul lui 1987 vom ac condus de sing. Alexandru
realizării sarcinilor de pro ţiona eu şi mai multă ho- Puşcaş, care a reuşit să
ducţie aferente acestei a tărîrc pentru eliminarea recupereze o bună parte
doua unităţi mari produ acestor minusuri, tradueîi d din restanţa de 10 000 to
cătoare de cărbune coesi- ne de cărbune înregistrată
ficabil din Valea Jiului. la finele primului trimes
— Adăugind rezultate LA I.M URjCAMI tru al anului, încheind se
lor obţinute în primul se mestrul I cu un minus de
mestru al acestui an pe numai 2000 de tone.
cele estimate pentru luna Întocmai în viaţă indica — în lunile următoare
Duminică, muncă spornică la în curs — menţiona inter ţiile si orientările formu vom... schimba semnul mi
din
dreptul
plus
cu
nus
locutorul nostru —, canti
generai
tatea de cărbune extras late de secretarul tovarăşul realizărilor — accentua
al
partidului,
strângerea paielor, arat şi semănat din adîncurile minei Uri- Nicolae Ceauşescu, în ma maistrul electromecanic
loan Csiminga. Brigada pe
producţia
cani
egala
va
gistrala
cuvîntare
rostită
realizată aici în întregul la plenara comună a Con care o conduc, împreună
în toate unităţile clin portul baloţilor pînă tîrziu mecanizatorii Onişor Pas an 1985. în ceea ce pri siliului Naţional al Oame cu cea a lui Gheorghe
Durlă extrag mai bine de
C.U.A.S.C. Simeria, dumi după-amiaza. Au fost duse ca şi Stelian Stanciu fiind veşte calitatea cărbunelui nilor Muncii şi -a Consi jumătate din întreaga pro
pentru cocs, depăşim limi
nică s-a muncit cu hanii-' în depozitul furajer 50 to cei care, cu presele de ba ta de încadrare la „cenu liului Suprem al Dezvol ducţie a minei. în prezent,
efectuat
lotat,
cie la eliberatul terenului ne de paie. Vorbind de fu amintită. au Au fost lucrarea şă" cu doar 1,4 puncte. tării Economice şi Sociale. ambele brigăzi îşi depăşesc
trans
de paie ş> transportul lor Sînt rezultate notabile, ca sarcinile lunare şi recupe
raje, trebuie să mai amin portate şi puse la adăpost Se poate spune, pe drept
în bazele furajere, la pre tim că au fost recoltate şi 60 tone de paie. re ar putea lăsa impresia cuvînt, că demersurile în rează grabnic restanţele.
gătirea patului germinativ că sîntem mulţumiţi eu treprinse pentru îndeplini
puse la adăpost 60 tone de Cu plugurile .şi discurile MIRCEA DIACONU
si. semănatul culturilor du erau antrenaţi ia pregăti nivelul atins. Lucrurile nu rea angajamentului pe ca
ble. Astfel, la C.A.'P. Si trifoliene, în aceste zile rea patului germinativ stau însă aşa. Colectivul re il sublinia directorul
meria s-a muncit cu bune mecanizatorii Aurel Oprea, minei noastre are încă res f.M. Uricani se află dej .(Continuare în pag. a 4-a)
rezultate, în toate brigăzi Gheorghe Danciu, Walter
C.U.A.S.C. SIMERIA
le unităţii cooperatorii şi Siegfried şi Eugen Toma.
mecanizatorii fiind mobi Ei se străduiau să asigu
lizaţi, , îndeosebi, la strîn- re front larg de lucru se
sul paielor şi transportul desfăşurîndu-se din plin mănătorii, în condiţiile e-
coasa a Il-a la lucernă.
lor în depozitele de nutre Pe terenul eliberat de fectuării unei lucrări de
ţuri, dar şi la pregătitul cea mai bună calitate. în
paie s-a intrat la pregă
terenului şi semănat. Co urma lor, Iosif Lorincz,
tirea patului germinativ şi specialistul unităţii în a-
ordonaţi de haurenţiu Col- semănatul culturilor duble. cest gen de lucrări, semă
eer, preşedintele coopera Petru Mateevici, inginerul na porumbul în cultură
tivei, mecanizatorii Aron şef al unităţii, care se afla dublă. Dragoş Visirin, in
Braşovcanu, Vasii: Sime- împreună cu mecanizato ginerul şef al cooperati
drea şi loan Buba, cu pre rul Tiberiu Pantiş la se vei, care se afla în cîmp
sele, balotau paiele în mănatul culturii succesive împreună cu mecanizato
tarlaua „Pispecoanc". Bă de porumb, preciza că lu rul pentru a supraveghea
ieţii erau încărcaţi opera crarea respectivă a fost în calitatea lucrului, preciza
tiv în remorci de către cheiată pe 15 ha. că semănatul s-a încheiat
cooperatori, şi transportaţi Sporuri consistente au pe mai mult de jumătate
la adăpost. Remarcăm hăr obţinut duminică la lucră din suprafaţa prevăzută.
nicia tractoriştilor Andrei rile din cîmp şi coopera
Totoi, Constantin Gagiu, torii de la Băcia. Astfel, MIRCEA LEPĂDATU
Vaier Pleşca ş> Liviu Pur- ei au ridicat la 45 ha su
cia, care au asigurat trans prafaţa eliberată de paie. (Continuare în pag. a 2-a)
Brigada Iui Va si Io rijrnnjR n EpŢDjp sA mw«M tft mai multa‘
îuşan, din sectorul I al
I.M. Lupani, se evidenţia LSIi-hUm CLluiuiuh ş.o «onomisim pe toate câre i
ză lună de lună prin re
zultatele obţinute în pro
ducţie. In imagine: schim
bul condus de Ion Zaha- Pregătirea profesională - îndatorire
ria — înainte de intrarea
în schimbul II.
esenţială, de înaltă
responsabilitate a energsficieniior
ÎN ZiARUL DE AZI :
Asemenea întregului nos vedere profesional. Putem
tru popor cc desfăşoară o spune că în prezent dis
CS Hotârîţi să muncească vastă activitate pentru rea punem de uri personal
mai bine, să depă lizarea exemplară a sarci experimentat deoarece, în
şească prevederile de nilor economice în toate cea mai mare parte, îşi
plan la toţi indicatorii
domeniile de activitate desfăşoară activitatea de
E3 In concordanţă cu — .sarcini subliniate cu la punerea în funcţiune a
prevederile legale pregnanţă de tovarăşul centralei termoelectrice.
Nicolae Ceauşescu la ple Dar, împrospătarea per
E8 O acţiune ce se des nara comună a Conciliului manentă a cunoştinţelor
făşoară cu perseve Naţional al Oamenilor profesionale, cit şi lărgi
renţă : sporirea bazei Muncii şi a Consiliului rea continuă a acestora
de materii prime şî Suprem al Dezvoltării Eco constituie o preocupare
materiale nomice şi Sociale — şi co permanentă a comitetului
SI Album de vacanţă lectivul de oameni ai de partid , şi a conducerii
muncii de la C.T.E. Min colective din întreprinde
B Sport. • Jiul Petro tia depune eforturi sus rea noastră. Aceasta se
şani. O retrogradare ţinute pentru a da ţării realizează prin pregătirea
cu cauze în interiorul cit mai multă energic. In teoretică si practică a în
clubului, nu numai în acest context, putem spu tregului personal în fie
afara sa ! • Univer ne că toţi cnergeticienii care lună conform unui
siada ’87. „Stelei de pe Mureş" se plan anual de instruire
află zi si noapte la post profesională. Pentru creş
pentru a asigura izvorul terea eficienţei pregătirii
• — • — • — •---------- • — » — • — • — • — •---------- • — * neîntrerupt al kilowaţilor profesionale am fost do
I
in antrenarea locullorilor clictomodclc şl ştafeta cu ■) IN TABARA NAŢIO- • spre sistemul naţional. A- taţi recent cu un simula
circumscripţillor electorale tezanţei tehnico-ştiinţifice. NalA. Cîştigfitorti clapei 1 ceastă realitate se bazează tor de manevre, cu ajuto
I nr.' 20 şi, respectiv, :)7 la Succes ! judeţene a concursurilor li- _ pe faptul că C.T.E. Mintia rul căruia cei caro lucrea
acţiunile menite să dea in lerare („Tinere condeie“) şi
permanenţă un aspect civi ■ ÎN EXCURSIE. Un grup de arta plastică („Românie, | este o unitate de frunte ză la pupitrele de coman
lizat locurilor în care tră de oameni ni muncii din plai de aur“), din unităţile # a sistemului nostru ener dă pot fi instruiţi bine
■ DEPUTAŢI FRUNTAŞI. de pionieri hunedorene plea
b iesc şi muncesc. Brad s-a înapoiat dintr-o getic naţional, care pro pentru rezolvarea unor si
După cum ne informează ing. că, astă-seară, în tabăra '
I Nicolae Groza, şeful Sectoru ■ CONCURSURI REPU excursie în circuit, organi naţională de la Dărmăneşti • duce energie electrică şi tuaţii reale cu care se
t lui de gospodărie comunală BLICANE. 20 de pionieri şi zată de filiala O.J.T. din lo (Bacău). Ei reprezintă ju- > termică în flux continuu, confruntă în instalaţii.
şl loeatlvă al Consiliului şcolari din judeţul nostru au calitate. Ei au avut, între deţul Hunedoara la etapa ceea ce implică crearea în acelaşi , context al
popular municipal Hunedoa pornit, sîmbătă, într-o ex altele, în itinerar Litoralul republicană de creaţie II- * tuturor condiţiilor pentru ridicării pregătirii profe
a ra, deputaţii Elena Mîneran şi cursie de două zile prin ţară. şl Delta Dunării. lerară şi plastică. I funcţionarea agregatelor în sionale se înscrie şi crea-
i Pomplllu Trifan au fost dis Punctul terminus este tabă Alte două grupuri de pen condiţii dc siguranţă ma
•| tinşi cu diplome de depu ra Năvodari, unde pionie sionari ai Casei de ajutor
taţi fruntaşi în activitatea rii hunedoreni vor participa reciproc a pensionarilor au ximă. Şi complexitatea CONSTANTIN NEAG,
de gospodărire şl înfrumu la concursurile republicane instalaţiilor pe care le secretarul comitetului
i seţare a cartierelor. Este răs de radiotelegrafie, carturi, efectuat excursii la Lugoj avem necesită în primul de partid al I. E. Deva
plata Implicării consecvente auiomodcle, navomodele, ra- şi Buziaş.
rîrid un personal bine
pregătit din punct de (Continuare în pag, a 2-a)