Page 50 - Drumul_socialismului_1987_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Pledoarie pentru valoare in arta dramatică Tot Mina Ghelari

(Urmare din pag. 1) în practică la minele din
O. nouă întrecere în eta­ ră Deva — eu „iubitul meu au oferit teatrul nescris \ li kuiii înainte“ifcw | cadrul I.M. Hunedoara. 20,OW 'Cl
pa republicană a Festiva­ fără nume", şi Căminul (căminele culturale Ociu | (Urmare din pag. 1) | viaţa minerilor din Ghe­ - Cu siguranţă voi veni 20,20 Vii
(Urmare din pag. 1)
lului naţional „Cîntarea cultural Geoagiu — cu Pane), folcloric (Brotuna lari - completa un alt des­ aici, în abatajele din Po­ 20,35 ESI
în*
României" s-a derulat, du­ „Iancu la Hălmagiu") au Tîrnava de Criş), specta­ toinic şef de brigadă, Va- iana Ruscăi — sublinia stu­ * '
minică. Au văzut lumina susţinut spectacole de im­ colul teatral de valorifica­ ţ pe aslalt, modelaje In \ sile Jurj. Parcă o văd pe dentul Daniel Pupeză. Doar pat
rampei, în întrecerea de presionantă ţinută artisti­ re a datinilor şi obiceiuri­ 4 lut) are ca iernă „Culo- ţ Viorica Spirldon, acum sînt de loc din Telîuc, la nai
pe cea mai înaltă treaptă că. Acestea, ca şi forma­ lor populare (Dealu Mare), / rlle copilăriei" - tot un i pensionară, mînînd calul fel ca şi colegul meu Va- 20,i: Co:
al
formaţiile de teatru (în ţia de teatru poetic a Ca­ care au comunicat, cu un 1 omagiu adus celor ce le ' înhămat la vagonetele din sîle Barna. Prin părinţii sul
i ocrotesc şl veghează )
mai multe acte, teatru sei de cultură Hunedoara firesc debordant, adevă­ ' creşterea, iar drumeţiile subteran. in locul cailor noştri, avem rădăcini adine *
scurt, poetic, nescris, fol­ (cu „Ultima moarte a lui ruri despre viaţă, sau âu ) şi excursiile documentare / orbi avem acum fluxuri înfipte în pămintul acesta 5l
cloric, pentru copii şi ti­ Manole"), au dovedit, prin oferit lecţii deschise de­ i „Păminl străbun" la ce- ) moderne de transport. în bogat în minereu de fier. nai
neret, de păpuşi), monta­ spectacolele lor, un uriaş spre tezaurul şi vitalitatea ? toţile dacice de la Cos- l locul trocului, al altor u- Este de datoria noastră ca, 21,00 Fii
„K
jele literar-muzicale, reci­ potenţial creator, iar in­ creaţiei noastre populare l teşti sau G r ă d i ş t e a ! nelte rudimentare avem prin valorificarea a tot
Epi
talurile de poezie, specta­ terpreţii Nicoîae Pcra, foan O prezenţă de prestigiu, Ij Muncelului sint nu nu- 1 astăzi maşini de încărcat ceea ce învăţăm în facul­ 21,50 Te:
colele de muzică şi poe­ Mermezan, Mira fordănes- cu un repertoriu de pres­ i mai momente instructive J cu siloz, alte utilaje mo­ tate, să răsplătim efortu­
tigiu, s-a dovedit şi în a- > ci şi motive de mîndrie i derne, de mare randament. rile şi încrederea învesti­
ceastă ediţie spectacolul de ţ pentru trecutul glorios al 1 Firească deci şi creşterea te în devenirea noastră ca
muzică şi poezie cu crea­ spectaculoasă, de peste 10
Etapa republicana a Festivalului naţional ţii originale al Casei de 1 patriei, pentru înaintaşii ] ori, a producţiei pe care specialişti în extragerea
contribuim
cultură Hunedoara, inter­ ’ neamului. Mîndrie pe ca- ţ o extragem în acest al doi­ fierului, să necontenită la BUCE
a
1 re proiesorul Viorel Ma-1
creşterea
pretarea desfăşurîndu-se \ nolescu (directorul tobe-1 lea an al cincinalului bazei de materii prime a tlloprog
sub nimbul calităţii în- ■ rei), fiu al acestor locuriţ 1986-1990 faţă de cea ob­ ţării. Vom răspunde astfel 0,15 SI
artă. Montajul literar-mu- / de vibrantă istorie, le-o 4 ţinută în anul 1965. cu cinste mobilizatoarelor 0,30 La
zical (Casa de cultură a * insuflă cu dragostea-i ne- ? „Viitor de aur mineritul flgricull
Jurnal;
sindicatelor Petroşani, Clu­ ţ mărginită faţă de glia \ are" — o parafrază la care sarcini cuprinse în docu­ 8.00 Bc
bul tineretului Deva, Că­ i străbună, ca şi colegii l ne-a dus gindul cunoscîn- mentele Congresului al Curleru
zie cu creaţii originale, re­ cu, Ioan Ceau.şescu, Gh. minul cultural Dumbrava săi, profesorii Petru Voi- 1 du-i mai îndeaproape pe Xlll-lea al portidului, vi­ Buletin
pundcni
citatorii. Găzduită de Casa Costea, Alexandru Cazan de Jos, Clubul „Lira" De­ ţ ca, Maria Manolescu, 1 inginerii stagiari, sau pe brantelor chemări adresa­ 10.00 IJ
de cultură şi Clubul „Si- şi alţi cîţiva împătimiţi în va) -a stat sub semnul i Lucian Dănesc, Elena ţ cei 30 de studenţi din a- te de Minerul de Onoare 10,25 Si
derurgistul" din Hunedoa­ dragostea lor pentru arta nuanţării şi-al inovării în : Hîrza, Maria Popeţi ' şi t nul al doilea al Facultă­ al ţării, tovarăşul Nicolae folclor!)
l'Ubllclt
ra, evoluţia formaţiilor din dramatică nu s-au deose­ montare şi în expresie ar­ 1 ceilalţi comandanţi in- ) ţii de mine ile ştiri
etapa republicană a dat bit de artiştii profesionişti. tistică, ca şi comedia mu­ ţ structori care transformă \ spiritul
încă o dată măsura efor­ Cu teatrul pentru copii zicală (Teatrul muncitoresc ! fiecare zi a taberei in 1 zică uş
ti n de
turilor, dăruirii şi ambiţi - şi tineret, de păpuşi, ca­ „Ana Colda" Lupeiii), ca 1 ore educativ-recreotive de ţ nil cort
:
lor artiştilor amatori din sele de cultură din Hune­ şi recitalul de poezie (ca-' ţ neuitat. i suprem;
judeţ, ale instructorilor şi doara (..Albă ca zăpada şi sele de cultură Deva. Pe­ 1 Concursurile de orien- ' slune c
Din coi
îndrumătorilor lor, pen­ cei şapte pitici", „Priete­ troşani, I-Iaţeg). Recitato­ ; tare turistică, expunerile \ 13.00 Ui
tru valoarea actului de nii lui Electronicus"), rii au fost prezenţe artisti­ \ pe teme ale politicii ex- 1 Avanpri
cultură. drăştie '„Doi muşchetari ce impresionante în etapa , terne a României — p.o- / 15.15 Ol
Norbert
Punîncl în scenă piese şi Ileana Cosînzeana") şi rephblicană, talentul vigu­ 1 iitică de pace, prietenie \ iiescu (
scrise de Paul Everac, Du­ Clubul muncitoresc Petri- ros al Feliciei iovănesc, ţ şi înţelegere cu toate po- 1 Mioriţa,
mitru Radu Popescu, Theo- la („Aventurile celor trei Micei lordăriescu, al lui J poarele -, serile cultural- i nografii
Kadloju
dor Mănescu, Iulian Mar- iepuraşi") au transfigurat Gh. Costea şi Carmen Do- 1 educative şi recreative, i •' itc
gu, montate îndeosebi de artistic povestiri de caldă brei fiind apreciat deopo­ ţ acţiunile cu Ulmul, expo- ţ I M
regizori neprofesionişti, dar şi sensibilă audienţă la pu­ trivă de specialişti şi pu­ t ziţiile de artă popu ară i ,.,V0 Iii
!
17,05 C
care s-au apropiat sensi­ blicul de toate vîrstele, blic. > hunedoreană, toate vin J mice ;
bil dc profesionalism, for­ textieri sau regizori locali Un repertoriu de valoa­ ţ in sprijinul ideii gene- ţ ţară şi p
teze
maţiile de teatru în mai punmd semnături de pres­ re în tr-o interpretare de l roase de mîndrie faţă de 4 18,0^ Ol
multe acte (Casa de cultu­ tigiu pe creaţiile lor (Eu­ valoare, iată dominanta / cuceriri'e prezentului so- ? ier > di
ră Deva cu „Aceşti în­ gen Evu, George Ncgraru, întrecerii de duminică, câ- j cialist, iar finalizarea e- * InVbrnaţ
Buletin
geri trişti" şi „Bill opti­ Mircea Goian, E. Barboni, re s-a dovedit o însufle- ţ tapei judeţene a acţiu- ţ Railioju
mistul"), teatru scurt (Clu­ Steluţa Tetileanu, Marin litoare pledoarie pentru t nii „Tot înainte" va ar- t cultura d
> gumenta însulleţitor te- '
gestia
bul tineretului Deva cu Ioniţă, Andrei Gîlea). calitate în artă. ţ ma „Ani de glorii, ani \ I..M.C. Deva. .Marea fabrieii a¡ibc.ua ,ie Taiiana ClUş tr-o or.
„Cîntec de leagăn pe mu­ O adevărată pledoarie ţ de lumină". \ asupra panourilor prefabricate va purta spre beneficiar nu­ poetic;
23.15 Ni
zică rock", Casa de cultu­ pentru folclorul autentic LUCIA LICIU mele bun al produselor realizate aici. 23,55—21.
Ştiri.
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ DEVA
■.v.v.v.w.v.w.v.v•••• av.v..... vv.w.v/.v.v.v.v.vtv.y/,ţ\A..v.v.v;/.v/.'.v •. •.•.v.-.-.-.-.-.-.-.-.-.;.. w .şv.e-.twy5v.y.vAv.v.v. ; .v.:..v , y.,... v ...v.v - • v tria);
concura
N EDO Al
victorie
Activitate rodnică pentru strîngerea tuturor surselor de nutreţuri şi întreţinerea culturilor nebună
(Modern
Jandarm
(Flacăra
(Urmare din pag. 1) zitată şi a început coasa coasă, la adunatul şi trans­ producţie din Dobra are partid. Au fost convocate praşilă la tomate, arde- pă ajut
a Il-a, lucrare la care iau portul furajelor iau parte, toată suprafaţa ocupata cu la primărie conducerile u- ioase, varză ctc. •JtwOŞAb
în clmp, ce trebuie adus parte toţi locuitorii satu­ efectiv, toţi locuitorii sate­ culturi, fiind în vegetaţie nităţiior economice .şi aie Şi grădina C.A.P. Lă­ ir s
îl
cît mai repede în bazele lui în frunte cu coopera­ lor Răduleşti şi Ştiriceşti - 35 ha cu varză, 15 ha cir instituţiilor şi li s-a cxpli- puşnic are culturi de le­ ring); p
furajere. La această acti­ torii Dumitru Haida, Gheor- Ohaba, printre cei mai ardeioa.se, 16 ha cu cas­ caţ situaţia ca şi necesi­ gume frumoase. Faptul se iembrie) H
Upo
vitate trebuie mobilizate ghe Pop, Ioan Şuiagă, harnici înscriindu-se Aron traveţi precum şi mari tatea de a se interveni o- explică prin aceea că in LUPCNI
toate atelajele cu tracţiu­ Traian Suba, Sebastian Şu­ Simoc, Aurel Gheară, Ro­ suprafeţe cu roşii, vinete perativ şi cu maximă efi­ sprijinul oamenilor din sării (
ne animală ale celor două iagă şi mulţi alţii. Se lu­ man Flore, Petru Gheară ş.a. La ora actuală, cultu­ cienţă. Fiecare unitate a sat. atît la întreţinerea le­ CAN: I
(Luccafă
unităţi şi cele particulare. crează, de asemenea, şi la ş.a. De menţionat Iniţia­ rile sînt foarte frumoase, primit o suprafaţă din 7Á de s
strîngerea recoltei de ghiz- tiva întreprinsă de orga­ curate. Nu cu multă vre­ grădină pe care s-o lu­ gumelor, cît si a celorlalte gostea i
Puternică mobilizare dei ce ocupă o suprafaţă nizaţiile de partid din ce>e me în urmă însă buruie­ creze pînă lâ recoltarea ' pră.şitoare şi la alte acti­ norul);
tismciHu
de cooperatori de 12 ha. Producţia obţi­ două sate şi de conduce­ nile năpădiseră grădina,' culturilor respective. Ape­ vităţi au venit lucrători ai (Muncite
nută este adunată şi trans­ rea cooperativei: mijloa­ riscînd să sufoce plan­ lul a fost receptat şi încă instituţiilor culturale de la SA: Cai
Cooperativa agricolă din portată cu operativitate. . cele de transport ce coboa­ de a doua zi în ferma le­ nivel de judeţ, care au să (Mu I:
Lăpuşnic are o suprafaţă O puternică mobilizare ră lemne de la exploa­ tele. Se punea problema gumicolă au venit la lu­ muncit cot la cot cu coo­ CÂNI: i
mile
mică de fineţe naturale, de cooperatori se înregis­ tările forestiere din munţi scoaterii urgente a grădi­ cru zeci de oameni de la peratorii, multe zile la BRAD:
în această categorie fiind trează şi la Cooperativa realizează zilnic şi un nii din această ’ situaţie, ocolul silvic, sectorul fo­ rînd. Am vrea să subli­ parfum
cuprinse marginile diguri­ agricolă dc producţie din transport dc fin, ceea ce a treabă pc care n-o puteau restier, unitatea dc trans­ roşie);
■Sansa (
lor, drumurilor ş.a. De a- Răduleşti. Ca rezultat, re­ făcut ca în baza furajeră îezolva, în cel mai scurt port forestier, cooperativa niem, apropo de acest a- TIE: 1
ceea, s-a acordat o mare colta obţinută pe supra­ să se adune, pînă acum, timp cele patru echipe de de producţie, achiziţii şi jutor concret, că organul „Paradis
atenţie furajelor cultivate, feţele cultivate cu furaje multe nutreţuri. legumicultoare, conduse desfacerea mărfurilor, dis­ colectiv dc conducere al ciatul (
GIU-I3A]
ca şi stringerii cu opera­ leguminoase după prima de Sidonia Prisecan, An­ pensarele umane şi vete­ C.A.P. Lăpu.şnic trebuie să iese (Ci
tivitate .şi maximă grijă a coasă a fost adusă în baza Intervenţie oportună, se ocupe mal mult de HAŢEG:
producţiei rezultate. Recol­ sprijin concret gelica Dorea, Silvia Ciz- rinar, au oficiul poştal ş.a., mobilizarea la muncă a sper (Da
trei
zile
muncit
care
ravana
ta obţinută după prima de nutreţuri. Din cele 459 maş şi Letiţia Oprean. In cooperatorilor. A tuturor, LAN: S
coasă la lucerna şi trifoi ha fineţe a fost recol­ Grădina de legume a această situaţie a interve­ în şir —• cîte 50—70 de mă trati
— 61 tone — a fost depo­ tată circa o treime. La Cooperativei agricole de nit comitetul comunal de oameni — Ia cea de-a II-n fără excepţie i tură); S
K .¿ce
li.,.A: T.
serillo 1
GI1ELAH
Iul (Min
Pentru
fi călclu
variabil,
sibile pit
aversă
lectricc.
slab la :
râturile
cuprinse
grade, li
între 20
I.a mu
fi în .
cu cerul
se vor
de ploal
electrice,
moderat,
temporar
oră. (Mo
La C..V.I*. Boşorod so lucrează cu o puternică mobilizare de cooperatori şi atelaje Iu transportul Şi depozitarea furajelor. viciu A.