Page 54 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 54
DRUMUL SOCIAUSMULU
’’ag. 2,
IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ
22 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R. A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl A TELE 1
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE 20,15 Vi^d
20,00 T<ţ> 'ir
EFIGII ALE EPOCI NICOLAE CEAUŞESCU 20,;)0 Congre
al P.c.
Planul la producţia de oţel - Docil nu
sul IU
20,<5 Uumca
muzicii
21,10 Mari t
Calan expresia cea mai elocventă a Împlinirii realiza! ritmic, integral! regizori
Amza 1
21,50 Telejur
In aceasta perioadă, în nea tovarăşul Grigore -Po- mobilizare', capacitatea lor
O localitate care în cîţi- bune se cristaliza un ele zilele Congresului al IX-lea deplinirea exemplară a pescu, secretarul comite de a-şi organiza în aşa fel
va ani îşi dublează popu ment superior al conştiin al partidului. S-a căsătorit planului la producţia fizi tului de partid al secţiei, producţia încât planul să It API
laţia şi-şî înzeceşte puterea ţei umane — răspunderea exact de ziua naşterii, la că, în structura sortimen au generat în cadrul co se realizeze ritmic, zi de
economică trăieşte intens pe care o au siderurgiştii împlinirea majoratului. tală şi în condiţiile de ca lectivului nostru un climat zi. Prim topitorii] Gavri-
impactul cu această nouă Călanului în faţa partidu — Sînteţi unul dintre ti litate stabilite, reprezintă de puternică mobilizare, lă Rodnic, de la cuptorul BUCUREŞ
stare de lucruri. Este ca lui şi a ţării pentru ceea nerii care s-au născut sub una din sarcinile do cea fiecare om al muncii fiind nr. 1, schimbul „C", o reu dioprogranu
0,15 Sfatul
zul Călanului, cu dimen ce se cere de la ei. semnul unui mare eveni mai mare importanţă ce decis să-şi amplifice con şit să obţină în cursul a- 0,30 F.a ord
siunile din anul Conferin Faptul că pentru popu ment în viaţa ţării. Este o revin muncitorilor, specia tribuţia de efort, de gîn- cestui an cea ¡nai bună agricultură;
jurnal; 7,30
ţei Naţionale, a partidului, laţia oraşului s-au construit coincidenţă fericită. liştilor, tehnicienilor, ca dire pentru ca sarcinile de încadrare în sortiment. A- 8.00 Revista
al celei de a 40-a aniver în ultimii 25 de ani peste — Da, am avut şansa drelor de conducere de la plan să fie onorate ritmic, cest indicator exprimă în Curierul mei
sări a proclamării Repu 3 500 de apartamente (ma şi bucuria să mă nasc şi C.S. Hunedoara. înfăptui pentru ca fiecare zi să se mod direct calitatea mun Duletiii de ş
blicii. Dimensiunile prezen joritatea după anul 1965) să trăiesc ‘copilăria, ado rea acestui obiectiv trebuie încheie cu realizări supli cii prestate do oţelari. ,,A- mindcm a Buletii
10.00
tului i le-au dat Călanu spune ceva. Dar mai con lescenţa şi, deocamdată să stea, în egală măsură, mentare. Comuniştii din lît ou, cît şi colegii mei — 10,05 Succes,
lui anii glorioasei „Epoci vingător apare acest argu doar, începutul de tinere atît în atenţia oamenilor cele - patru organizaţii de a subliniat harnicul topi- 10.35 Piese i
Nicolae Ceauşescu", ment pus în legătură cu ţe, sub semnul unei epoci muncii din secţii, cît şi a bază, întregul colectiv al tor şef — nu nc-am zbă Publicitate; 1
ştiri;
de
Declarat oraş cu patru un alt adevăr: în aceste care a produs schimbări organizaţiilor de partid. secţiei, coordonat de ing. tut numai pentru canti noastră; 11,1
ani înainte de istoricul locuinţe trăieşte mai bine profunde în toate localită Pentru a urmări cum sc Constantin Popa, depun e- tate, ci mai ales pentru şoară de V
Congres al IX-lea al parti de 80 la sută din popu ţile ţării. Nu am realizat acţionează în această di forturi stăruitoare în pro calitate?. Aici, la faţa lo lovski; 12,00
ştiri; 12,05 S
dului, congres care . avea laţia oraşului. Dintre cei lucruri spectaculoase în recţie, reporterii ziarului ducţie pentru respectarea cului, secretarul general iul XX; 12
să inaugureze în viaţa po care au mai rămas pe ve- acest timp, dar sînt mul au poposit, recent, intr-mia cu stricteţe a programelor al partidului, , tovarăşul patriotice ;
moara
folclt
porului şi a ţării o epocă 6hea vatră din stînga Stre- ţumită cu ceea ce am rea din secţiile de bază ale de elaborare stabilite, pen Nicolae Ceauşescu, ne-a De la 1 la 3
a celor mai profunde şi iului, foarte puţini sînt cei lizat. Am reuşit să-mi fac combinatului hunedorean tru încadrarea şarjelor. pe trasat sarcina de onoare premieră Ra
vaste transformări socia care mai locuiesc în case o meserie, aceea de elec — O.S.M. nr. 1. O scurtă faze de elaborare. Secţia de a elabora oţel de cali Arii din op
liste, Călanul a cunoscut vechi — adjectivul de vechi' trician, să-mi întemeiez o notaţie (din întrecerea so noastră este formată din tate superioară, competi Odă limbii i
Radiojurnal;
în scurta sa viaţă ca oraş definind de fapt case de familie, să am un copil. cialistă a secţiilor) este e- lucrători cu o temeinică tiv pe plan mondial. Noi, dienta radii
două etape distincte. Una pînă la 45 de ani. Sînt realizări fireşti şi o- dificatoare asupra alegerii pregătire profesională şi pentru aşa ceva ne stră tafore în i
— aceea cînd pe platoul Dar nu numai edificiile meneşti. Le consider astfel, noastre: în ultimii patru politică, cu îndelungată ex duim. Şi reuşim!". „în e- Buletin de şi
dlogazeta
de dincolo de Strei se în destinate ca locuinţe al aşa cum consider /firesc şi ani, colectivul O.S.M. nr. perienţă în producţie, con laborarea unor mărci de 17.35 Te apt
castrau în sol primele blo cătuiesc azi zestrea urba normal să am un aparta 1 a ocupat locul întîi în ştienţi că realizarea planu oţeluri cu caracteristici su liatria mea.
18,00
curi, semne ale urbanizării nistică şi baza materială ment al meu, să nu fiu întrecerea socialistă la ni lui fizic — în structura perioare şi noi am obţinut zlcal; Buletin di
*
alcătuind ulterior cartierul a vieţii sociale înfloritoa nevoită să duc grija copi velul uzinei 3, iar în anul sortimentală şi în condiţii rezultate bune — a com — p -'1 coi
numit astăzi „Oraşul nou" re ce se desfăşoară în lului atunci cind eu şi so trecut s-a clasat pe locul le de calitate stabilite — pletat prim topitorul Şte 198,’ nnu
şi alta — cea a deceniului oraş. O reţea de magazi ţul sîntem la serviciu. al doilea pe combinat. este strîns legată de mun fan Cosrna. De la începu Maţ. .te ;
1976—1986, cînd puterea sa ne şi de unităţi presta Desigur, tinerii de vîrsta Prima decadă a lunii iu ca lor, a fiecăruia în parte. tul anului avem un plus de ştiri; 19,0:
20,
tinereţii;
economică s-a înzecit prin toare de servicii, pe mă lui Carmen- consideră ase lie, ne-au informat şubin- — Cu ce realizări aţi în de 62,2 tone oţel şi, de a- nai; 20,30 c
transformarea într-un com sura dimensiunilor actuale menea realităţi ca norma ginerul Octavian Furdui, cheiat primul semestru al somenea,' o încadrare în ticră bucure
sugestia
La
binat de primă mărime a ale oraşului şi ale cerinţe le şi fireşti pentru că au şeful atelierului elaborare, anului ? sortiment mulţumitoare. zl într-o or
uzinei „Victoria". Sînt anii lor vieţii moderne, o casă şi tehnicianul Victor Sîn- — Bune, deşi se cunosc Cum am reuşit ? Lucrînd ment poetic
în care Călanul şi oame de cultură capabilă să crescut cu cele mai multe ttmbreanu, responsabilul condiţiile de lucru pe care eu atenţie, printr-o dozare turnă i: ''zic
nii săi au traversat. impac găzduiască orice manifes dintre ele sub ochi. Aşa uzinei cu probleme de !c-am’ avut în lunile de corespunzătoare -a şarjei 24.00 Detetin
tul de care vorbeam la în tare de spiritualitate a o- le consideră şi Octavian preţ de cost, poate fi ca iarnă. însumate pe aceas pentru marca progro ma
ceput. Intre „liniile de for raşului, liceu şi şcoală ge Rain şi Mariana Simona racterizată drept o perioa tă perioadă, sporurile de tă". Alexandru Beică. Cră <]»NETI
ţă ale industriei nou create nerală noi, creşe şi cămi David şi Aron Mircesc şi dă rodnică pentru colecti producţie sc ridică la 859,4 ciun Stîngă, Felician Do-
pe- vatra sa, oraşul s-a ne de zi, toate construite loan Poja, tineri născuţi vul O.S.M. nr. 1. Cert, tone oţel de bună calitate, . bra sînt alţi topitofi şefi
„rotunjit" demografic şi în anii glorioasei „Epoci în zilele istoricului Congres rezultatele bune înregistra în întâmpinarea zilei de de la O.S.M. 1 care s-au DEVA: Ac
urbanistic, implantîndu-se Nicolae Ceauşescu", efigii al IX-lea al partidului, şi te de oţeluri la produc 23 August, a Conferinţei. •afirmat, între cei peste 400 seriile I-1I
cu paşi mari pe platoul ale acestor ani fecunzi. alţii, sute de tineri ai Că ţia sortimentală în . aceste Naţionale a partidului, co de oţelari ai secţiei, prin nia albastră
NEDOARA:
de dincolo de- Strei. Popu Răsfoim registrele de lanului. Firescul unor ase zile fierbinţi îşi au fun lectivul secţiei O.S.M. 1 contribuţia, adusă la înde victorie — <
(Modern ■—
laţia sa actuală, ridicată stare civilă ale Călanului, menea stări de lucruri, iată damentul în modul în care va obţine noi depăşiri de plinirea sarcinilor fizice nebună (Moi
în 15 anî de la şapte mii pe anul 1965 - anul Con unul din marile adevăruri au fost realizate sarcinile plan, concretizate în mărci de plan, în condiţii de ca Jandarmul
ridicate
eficienţă
şi
ij
(Flacăra);
şi ceva! la cincisprezece gresului al IX-lea al parti ale „ E p o c i i Nicolae în prima jumătate a anu de oţeluri de cea mai bu litate producţie. Obiectivul sabia (Arta
în
mii de oameni, a devenit dului. 152 de naşteri s-au Ceauşescu". între efigiile lui, cum a fost şi este pre nă calitate pentru indus principal al colectivului ŞANI: Toate
— seria a Ii
o populaţie orăşenească cu înregistrat la Călan în a- epocii, acest adevăr stă gătită producţia acestui al triile petrolieră, construc secţiei O.S.M. 1 pentru a- re în Atlani
doilea
cincinalului
an
al
un mod de- viaţă' nou, ele cel an. 52 dintre născuţii la loc de cinste pentru că opt. toare de maşini, pentru ex nul 1987 îl constituie ela Pădureanca
port.
brie);
Avem
vat, cu înţelegerea clară atunci au întemeiat deja este expresia cea mai e- — Orientările şi sarci borarea întregii cantităţi rea Neagră -
Preşedintele
comitetului
a noilor sale răspunderi familii, circumscriindu-se locventă a împlinirii, trep nile secretarului general de sindicat al uzinei nr. de oţel în structura pla (Unirea); 1,1
Bu
cotencnt
sociale. Şi s-a putut tra tradiţiei părinţilor sau bu tat şi sigur, a scopului fi al partidului, tovarăşul 3, tovarăşul Dumitru Axin- nificată, reeditarea succe ral); vpxc
versa astfel impactul, pen nicilor lor. Tînăra pe care nal al politicii partidului Nicolae Ceauşescu, formu te, care ne-a însoţit pe sului din anii trecuţi în albt ,ale i
/; ]
tru că în bătălia pentru o avem în faţă se numeş — bunăstarea şi fericirea late în cuvîntarea la ple întregul traseu al docu întrecerea socialistă cu ce ceaf. sărbătoai
do
fontă- cenuşie, piese tur te acum, după noul său oamenilor ţării. nara comună a Consiliu mentării noastre, ne-a vor lelalte colective de muncă tea şl revol
nate şi produse cărbunoa- nume de stare civilă, Car lui Naţional al Oamenilor bit cu multă căldură. de ale C.S. Hunedoara. rul); PETRI]
mcntul
—
se cît mai multe şi cit mai men Puşcaş. S-a născut în ION CIOCLEI Muncii şi a Consiliului spre oamenii s e c ţ i e i , MARIN NEGOIŢĂ, (Muncitoresc;
Suprem al Dezvoltării Eco caro au dat şi dau dova Păcat de Ie
nomice şi Sociale, ne spu dă de o mare putere do LIVIU BRAICA (Retezat); B
goste eu pai
şină (Steaua
RABARZA: :
ru)); ORA.Ş1
contraatacă
Gantemlr,
CAMPANIA AGRICOLĂ DE V A R A român (Flaci
Mi
GIU-BAI:
iese (Casa i
HAŢEG: Mai
sper (Dacia)
Amplă desfăşurare de forte şi mijloace la ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI Caravana
CAlan : Sîri
((
mă
tură); tratez SIM1
S E C E R I Ş U L G R I U L U I ! Hunedoara, bulevardul depune la Oficiul de pen ILIA: Intimi
mele zece zii
• Teodor Lăpuşan — vechime în muncă, şi se
na).
Dacia nr. 11. Dosarul de sii cu respectarea terme
(Urmară- din pag. 1) lau îndeaproape cum ba mos lan de grîu, şase com recoltă. Avem cultivate cu pensionare se întocmeşte nului prevăzut în art. 49
teau combinele. bine. la volanul cărora se grîu 270 ha, pe care le după îndeplinirea condi Trono
— Rămîn boabe în spi aflau Nicolae Cioază, loan putem secera în opt zile, ţiilor legale, de vîrstă şi din Legea nr. 3/1977.
ce ? Dăncuş, loan Doda, Mir- căci avem grîu curat, tar
—■ am început secerişul cea Voica, loan Cosma şi lale întinse. SESIZĂRI - SOLUŢII Hez; .ele •
— Nici vorbă — ne răs
griului — cu hoţărîrea de punde Livia Brehar. Dăulieă Budulea. După combine acţionau • Tovarăşe Petru Cioa grijiţi corespunzător de J5 iuliV:
Extr. I : i
a traduce în viaţă orien La un moment dat, s-a — Sînt cei mai buni lu presele de balotat. Baloţii ră, din Deva, sesizarea către părinţi, solicitînd 20, 4 ;
tările şi indicaţiile tova rupt, la o combină, unul crători ai noştri — arăta erau traşi la marginea tar dumneavoastră a fost cer totodată sprijin în vede Extr. n H-i
răşului Nicolae Ceauşescu, din cuţitele aparatului de Aurel Nojogan, şeful sec lalei, Un grup de coope cetată de Consiliul popu rea creării unor condiţii 33, 1, 25.
Fond total
secretarul general al parti tăiere. Combinerul împreu ţiei de mecanizare din Boz. ratori le încărcau în mij lar al-, municipiului Deva, corespunzătoare dc via 742 302 lei,
dului, fiind decişi să mun nă cu mecanicul de pe a-. Primii cinci au mai multe loacele de transport ce le care ne răspunde că s-a ţă si pregătire şcolară. 30 527 lei, re
tegoria I.
cim cu cea mai mare con sistenţa tehnică, au demon secerişuri la activ. Ultimul duceau în baza furajeră aprobat redistribuirea a- Din referatul întocmit de
a fermei zootehnice, unde
e la primul, dar şi el face
ştiinciozitate pentru a tat piesa ruptă şi au pus treabă bună. erau depozitaţi în fînare. partamentului din blocul Consiliul popular al mu
pe
Hunedoara
strînge pîinea ţării cît în locul ei una bună. Toa loan Albu, inginerul şef Se lucra întins, fără pau IC 2 la I.E.E.L.I.F. Deva nicipiului reclamaţiei re Vrem
— unitate ia care sînteţi marginea
rnai repede şi fără risipă. tă operaţia a durat cîţeva
minute, după care combi al cooperativei, a controlat ze decît cele impuse de încadrat —, urinînd ca iese că situaţia este rea
Boabele aurii ce . um na a reintrat în lan. Un îndeaproape calitatea se descărcarea boabelor. La aceasta să încheie for lă, vinovaţi de situaţia Fcntru azi
pleau în scurt timp bun- grup de cooperatori, în cerişului şi s-a declarat mijlocul zilei, oamenilor mele de închiriere cu copiilor fiind ambii pă fi predomin;
cu cerul v
cărele combinelor erau de frunte cu Avram Raţă, mulţumit de modul cum angajaţi la seceriş li s-a G.I.G.C.L. Deva, iar pen rinţi. Ca urmare, s-au mult senin
şertate Σ, mijloacele de tăiau spicele rămase nese lucrează combinele. Spi adus mîncare caldă în tru apartamentul pe care luat măsuri pentru în dimineaţa,
amiaza în s
transport conduse de loan cerate la marginea tarla cele rămase netăiate, a- cîmp, aşa că prînzul a du l-aţi ocupat să emită pro credinţarea copiilor unor nele deluroa
Tulea şi loan Kolcei, care lei sau în jurul stîlpilor. colo unde holda era căzu rat puţin. S-au înregis punerea pentru un alt instituţii dc ocrotire. ploi cu cara
sd, însoţite
le transportau cu opera Aceeaşi atmosferă de tă, se recoltau cu coasa, trat, în prima zi de recol om al muncii. • în parte, tovarăşe electrice.- Vî
tivitate la sediul unităţii hărnicie, de maximă an loan Bedea, preşedintele tat grîul, • cîteva defecţiuni din • Un grup de cetăţeni Mihai Gorchi, din Deva, moderat i
s-a
ade
strada reclamaţia
dv.
Hunedoara,
unde erau trecute ' prin gajare pentru strîngerea unităţii, sublinia : Batiz nr. 9, bloc D2, ne verit. S-a stabilit cu Temperaturi
vor fi cupr
pîinii ţării am întîlnit, în la combine — în special
trior înainte de a fi duse — Acordăm cea mai ma ruperi de curele — dar sesizează că cei cinci conducerea unităţii, co şi 17 grade,
prima zi de seceriş la grîu, xime între
la locurile de depozitare. şi la C.A.P. BrănişCa. Aici, re atenţie atingerii vitezei mecanicul de pe asistenţa copii ai familiei lui Mi- merciale nr. 69 ca lucru grade. (Mc
Preşedintele şi inginerul în tarlaua „Măgura" au zilnice planificate, dar şi tehnică, Viorel Jurca, le-a cloş Anton nu sînt în rile să nu se-mai repete. serviciu I,
ccnco).
şef al cooperativei contro intrat, într-un foarte fru evitării oricărei risipe de înlăturat imediat.