Page 57 - Drumul_socialismului_1987_07

4
PROLETAR! din toate tarile, uniţi-vă
«O 22 de ani de la Congresul a! IX-lea al P.C.R.
k S î ) \

toi EFIGII ALE EPOCII NICOLAE Wwmmz.

Mmm kumooîbak
S O C I A L I S M U L 0 activitate creatoare dăruită

mai binelui si frumosului
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N După zgomotul sutelor tur, conştient de sarcinile De bună seamă, multe
de războaie din secţia ţe- şi îndatoririle ce îi revin. ar putea fi' spuse despre
sătorie, aici este o liniş­ — La început eram o munca şi gîndurile acestor
Anul XXXIX nr. 9 226 VINERI, 17 IULIE 1987 4 pagini - 50 bani te de laborator. Este locul mină de oameni, din care oameni tineri. Spunem ti­
unde se studiază în ce! 25 de comunişti - îşi a- neri, întrucît media de
mal mic amănunt felul în mînteşte Floarea Szekeiy, vîrstă este de 26 de ani.
care s-a muncit, iscusinţa, azi şef de secţie şi secre­ Bunăoară, ceea ce afirma
priceperea şi vrednicia oa­ tarul adjunct cu probleme­ Carmen Bulac, secretarul
menilor. Valul de mătase le organizatorice al comi­ comitetului U.T.C. din în­
campania agricola de curge lin, abia perceptibil tetului de partid. Majori­ treprindere, anume că
ISɧ pentru ochiul neavizat. Din tatea dintre noi aici s-au „sîntem intr-o permanentă
■'wMmm
cînd în cînd este oprit şi calificat, s-au format ca pregătire şi perfecţionare
observat cu maximă aten­ meseriaşi şi specialişti. A- profesională". Ceea ce de­
VITEZE ZILNICE MARI ţie. Porneşte din nou... devărul este că marea fineşte munca oamenilor
de aici este continua di­
Drumul mătăsii spre bene­
noastră reuşită o conside­
ficiari continuă. Ne aflăm răm acest colectiv dăruit versificare şl înnoire a pro­
L A SECERIŞUL GRÎULUI! în e s ă atelierul i de mătase mai binelui şi frumosului, ducţiei. pregătire numai prin-
Or,
C.T.C,
al
profesională
aflat într-o permanentă ac­
tr-o
t o
Ţ
r l e
Deva, locul unde stră­ tivitate creatoare pentru intensă s-au putut şi se
Mlhai Leontin, Ioan Tiră- daniile şi eforturile colec­ realizarea marilor obiective vor putea crea şi realiza
nescu, Constantin Căta, tivului primesc girul com­ ce ne revin. Iar pentru noi noile produse de îmbrăcă­
Ioan Oprea ş.a. Inginerul petenţei şi conştiinţei pro­ acestea înseamnă astăzi minte, articolele decorati­
şef al unităţii, Ioan Rob. fesionale. Şi ce poate fi ¡naltă productivitate, efi­ ve, de galanterie sau de
care coordona secerişul, su­ mai grăitor în acest sens, cienţă, calitate, realizarea lux planificate. Evident, nu
praveghind ca nici un bob decît calea parcursă de în totalitate a tot ce ne-am oricum, ci la un înalt ni­
din recoltă să nu se piar­ oamenii acestei ctitorii a angajat. vel calitativ. Grăitor este
dă iar masa de tăiere a unei epoci de excepţie ? Este o realitate pe care în acest sens faptul că a-
combinelor să fie cit mai Dimensiunile ei se regă­ nimeni nu o poate con­ proximativ 80 la sută din
jos, era mulţumit de vite­ sesc cu pregnanţă şi în testa. Pentru că împliniri­ oamenii întreprinderii sînt
za de avansare realizată una din importantele îm­ le de peste ani ale oame­ absolvenţi sau în curs de
pînă la acea oră, de faptul pliniri de peste ani, o nilor de aici reflectă cu absolvire a liceului. Rezul­
că nu au apărut defecţiuni nouă calitate a produc­ tărie capacitatea şi poten­ tatul firesc al unor ase­
la combine, care să gre­ ţiei. ţialul lor de a se ridica la menea preocupări este şi
veze asupra ritmului de Dar pînă aici, drumul înălţimea unor cerinţe şi faptul că, în prezent, o bu­
lucru. calităţii superioare a mă­ exigenţe tot mai mari. Ar­ nă parte din personalul
— Cum C.A.P. Geoagiu tăsii realizate la Deva nu gumente ar fi, în primul de la ţesătorie a ajuns să
are cele mai mari supra­ a fost deloc uşor de par­ rind, faptul că, faţă de lucreze cu rezultate bune
feţe ocupate cu grîu în curs. A fost nevoie de per­ 1975, anul debutului pro­ la cele mai bune războaie.
consiliul nostru — arăta manente. căutări, ostenea­ ductiv, în 1986 producţia — Nu este uşor, desigur,
inginerul Virgil Tudan, di­ lă, tenacitate, de luptă cu marfă a fost de 9 ori mai ne spune Maria Olar, dez-
rectorul S.M.A. Geoagiu —, inerţia şi cu sine însuşi. mare, a crescut de 5 ori lipindu-şi pentru cîteva se­
şi majoritatea lanurilor S-a învăţat din mers, s-au producţia fizică şi produc­ cunde privirea de pe fire-
sînt date în pîrg, am de­ format oameni cu dragos­ tivitatea muncii, în doar
clanşat aici secerişul co- te de întreprindere, care trei ani producţia destina­ VALENTIN NEAGU
masînd mai multe combi­ astăzi dau forţa şi tăria tă exportului a ajuns la
ne de la unităţile cu su­ unui colectiv tot mai ma­ 63 la sută din cea totală. (Continuare în pag. a 2-a)
prafeţe mai mici şi unde
griul n-a ajuns la maturi­
tatea necesară, recoltării. ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE
In acest fel obţinem a-
vansurile prevăzute, asi- TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ
gurînd condiţiile ca în
şapte-opt zile să încheiem A CONSILIULUI NAŢIONAL. AL OAMENILOR MUNCII Şl A
secerişul.
Munca a continuat cu CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE
spor pînă seara tîrziu. Re­
marcăm faptul că activita­
tea era organizată în flux. Producţie suplimentară măsurată în kilometri
Cu presele de balotat Teo­
dor Olea, Traian Giurgiu
şi Ioan Rusu, ajutaţi de o sau... „marşul“ hărniciei muncitoreşti!
echipă de cooperatori, eli­
berau terenul de paie. O-
perativ, plugurile şi discu­ Dacă mergînd spre Ma­ zat un plus de peste 9 km presiune. Şi încă o sublî-,
Combinele înaintează în marea de spice, aidoma unor
corăbii pe imensitatea ile ape. foto N. GHEORGHIU rile au intrat la pregăti­ rea Neagră, — cum este de tuburi, iar pe primul niere: începînd din acest
rea terenului pentru semă­ cazul chiar în acest sezon semestru din 1987 am ob­ an, fabricăm numai tuburi
natul culturilor duble, me­ al... caniculei — călătorul ţinut peste prevederi 3 km armate pentru o presiune
Declanşat cu cîteva zile canizatorii Cornel Goga şi îşi opreşte privirile asupra de tuburi. Se poate afirma de 10 atmosfere. Pînă anul
în urmă, secerişul griului Emil Pojoni nuimărîndu-se „fmtînilor arteziene" răsă­ că în decursul anilor co­ trecut, inclusiv, se armau
IN ZIARUL DE AZI : se desfăşoară în ritm in­ printre cei antrenaţi la rite pe ogoarele Dobrogei, lectivul de muncă al sec­ tuburi şi pentru 7 sau i
tens în mai multe unităţi lucrarea respectivă. Aflăm se va întreba, poate, cum ţiei „PREMO" (prima sec­ atmosfere.
a CURIER SOCIAL-CE- din C.U.A.S.C. Geoagiu. că pînă acum paiele de au ajuns pînă acolo, de ţie pusă în funcţiune în Am mai reţinut faptul
Redăm în continuare cîte­ cadrul I.M.C. Deva) a con­
TAŢENESC : orz şi grîu au fost strîn- la mari distanţe, rîurile că în 1986 calitatea tubu­
va secvenţe din această se de pe 90 ha, .patul ger­ subterane. Trebuie să le tribuit la realizarea a mii rilor „Pre.mo" fabricate la
* Frumos, civilizat şi fierbinte,- la propriu şi la minativ fiind pregătit pe explicăm, aici, că la a- de kilometri de tuburi din I.M.C. Deva a fost apre­
în... extindere figurat, bătălie pentru re­ 50 de ha. Emil Mărginea- ceastă apropiere a apei de beton armat care au fost ciată în cadrul centralei
coltarea griului. mi, care semăna porum­ ţinuturile... setoase au con­ folosite, în principal, pen­ de resort ca fiind cea mai
* Din poşta săptă- Tarlaua „Romoşeni" a bul în cultură dublă, a tribuit şi oamenii muncii tru marile sisteme de iri­ bună din ţară. „Iar după
minii
C.A.P. Geoagiu. O forma­ pus sămânţa sub brazdă de la I.M.C. Deva. Mai gaţii ale ţării". primele şase luni din 1987
* Unde mergem la ţie mare de 15 combine pe 40 ha. precis, cei din cadrul sec­ — Cine sînt beneficiarii — ne-a explicat sing. Ele­
s f î r ş i t de săp- secera din plin în lanul O altă Unitate unde se­ ţiei „PREMO", unde se de astăzi ai secţiei respec­ na Roşea, şeful atelierului
tămînă de grîu. Recunoaştem la cerişul griului se derulea­ fabrică tuburile precom- tive ? „PREMO" — indicele de
volanul „Gloriilor“ pe cîţi- ză în ritmurile planificate primate din beton armat. — Sînt unităţi agricole calitate planificat a fost
* 5emr,cl va dintre cei mai buni este C.A.P. Aurel Vlaicu. „In primul an al cincina­ dc importanţă deosebită depăşit cu 2 la sută, ceea
mecanizatori, veterani ai lului actual — menţiona din judeţele Dolj, Gorj,
* Alocaţia este un campaniilor agricole: Cor­ MIRCEA LEPĂDATU. maistrul Gheorghe Bogdan, Constanţa ş.a. Tuburile sînt MARIN NEGOlŢÂ
drept al copiilor ! nel Moga, Crăciun Damian, şeful secţiei — am reali - folosite la construirea a-
Traian Rînzar, Ioan Jurj, (Continuare în pag. a 2-a) ducţiunilor de apă sub (Continuare in pag. a 2-a)
(pag. a 3-a)
H ALBUM DE VACANŢĂ
ţie clin Turdaş, printre cel ^
mai vrednici cosaşi se nu­
* „Din cartea iubirii mără Romulus Luca, Vasllo
de ţară" Munteanu, Emnnoil Gogoaşă,
Ioan Telman, Ioslt niriş, Vio-
rel I.upşor şi mulţi alţii.
S SĂPTĂMiNA VIITOARE a EXPOZIŢIE. La Clubul
EXPUNERI
Rţ
FATA
LA TELEVIZIUNE „Constructorul“ clin Deva PENSIONARILOR. ÎN Conduce­
s-a deschis expoziţia de fo­
tografii cu tema „Măiestrie rea Casei de ajutor reciproc
(pag. a 2-a) pe verticală“. Imaginile fo­ a pensionarilor din oraşul
tografice răspund gcnerSs Haţeg organizează periodic
faţa
în
13 In unităţile S.M.A. — temei, ctitoriile care dau expuneri Prima expunere, membrilor
care
săi.
răspundere sporită pen­ noul chip al Devei fiind edi­ a avut loc recent, a susţi­
ficatoare. Expoziţia întruneş­
profesorul
tru buna funcţionare te şi imagini ale împlinirilor nut-o care a vorbit Alexandru 9
des-
Molse,
a utilajelor in campa­ din viaţa spirituală a mu­
nicipiului, activitatea clubu­ pre unele monumente isto­
nia de recoltare lui „Constructorul“ în „Cîn- rice din Ţara Haţegului. Po­
tarea României“ ocupînd loc trivit programului elaborat,
* In atenţia conducă­ central. celelalte expuneri .vor avea
torilor formaţiilor de loc în cursul acestei veri.
lucru 582 PRIMII EA COASA. E
vremea recoltării furajelor şi
mulţi oameni iau parte la
(pag. a 4-a) această activitate impor­
tantă a perioadei. Ea Coo­
perativa agricolă dc produc-