Page 6 - Drumul_socialismului_1987_07

Pag. DRUMUL SOCIALISM

in întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului

Tei
I. P. I. C. C. F. Deva - unitate de prestigiu. în plin proces

20,00 Tele
20,15 Viaţ
20,25 învii
de modernizare şi înnoire a producţiei rile
nii /
20.50 Men
telor
* Noi
I.P.I.C.C.F.
La
Primul deceniu din viaţa intreprinderii-etapă bogată străduinţa harnicului co­ 21,10 Mari
Deva,
na...
Modernizări lectiv de muncă pentru di­ „ lor) ;
regiz
şi,
versificarea
in împliniri, bază de lansare a realizărilor viitoare Se ştie că pentru anul 1990 sarcinile actualului mai ales, producţiei făcută 21.50 Tdcj
dovada
rapidă
şi
cincinal prevăd o dublare a productivităţii muncii. prin asimilarea repere dc
fabricarea
unor
- Răsfoind o cronică lo­ un milion lei, iar dintre pro­ La I.P.I.C.C.F. Deva s-a obţinut, în anul trecut, o înaltă tehnicitate au creat
cală, întocmită de Biblioteca dusele fizice amintesc pro­ creştere faţă de plan a indicatorului respectiv, cu — cum era de aşteptat — JtAI
judeţeană, am aflat, tova­ Interviu cu cente supTmentare de 14,3 3 400 lei/om al muncii, iar pe perioada care a tre­ faima şi prestigiul nece­
răşe director, că I.P.I.C.C.F. mg. PETRU PRODAN, ia sută şi 3,9 la sută Ia cut din 1987 — o depăşire a prevederilor cu 0,4 la sare asumării unor sar­
BUCUR]
Deva s-a înfiinţat acum directorul prefabricate din beton ar­ sută. Se remarcă faptul că aceste sporuri sînt conse­ cini la export. „în 1986 — dioprogra
zece ani... I.P.I.C.C.F. Deva mat şi, respectiv, Ia utilaje cinţa directă a „paşilor spre viitor" făcuţi de colecti­ 6,15 Sfatul
- Da, mai precis la 1 de­ pentru construcţii hidro şi vul unităţii prin aplicarea măsurilor stabilite în pro­ La ordine
gramul de modernizare şi înnoire a producţiei. Ast­
cultură;:
7
cembrie 1987 vom împlini C. F„ plusuri de 10 tone fel, s-a reuşit asimilarea şi introducerea în fabri­ 7,60 Azi
exact zece ani de activi­ la confecţii metalice, 21 to­ caţie a unei game largi de produse noi: agregat de Revista p
tate. noului prof'l al unităţii, ne Ia produse prelucrate suspensii coloidale, supapa D N 20, clemenţi pompă „Prin export ricrul m
Buletin
- Cum am putea rezuma, dintr-un domeniu vital al din mase plastice ş.a. Prin injecţie T 928, IAMZ şi U.T.B., repere de mase plas­ Kăspundci
pe scurt, acest prim dece­ economiei : transporturile fe­ urmare, realizările sînt supe­ tice la şinele dc metrou şi alte repere realizate în co­ comunicăm lor; 10,00 1
niu ? roviare — au necesitat alţi rioare prevederilor la toţi laborare cu I. M. Cugir, instalaţia hidraulică pentru 10,05 Suta
rea
Ediţie
- Pentru întreprinderea ani de formare profesiona­ indicatorii de plan. despicat supragabariţi, prelate de vagoane C.F.R., re­ ţul î luncii
de producţie industrială şi lă şi, putem spune, de mo­ — O concluzie pentru paraţii la pompele cu paleţi şi trei etaje etc. în ca­ cu lumea !" al ţării 1
rublieltatt
construcţii căi ferate De­ delare sufletească, de ridi­ primul semestru şi pentru riere s-a realizat o serie de perfecţionări la staţiile do Ştiri;
va, putem spune că aceas­ care şi întărire a conştiin­ întregul an ? de concasare. De pildă, s-a introdus o linie echipată noastră; i
12,
tă perioadă a fost o „eta­ ţei politice, a capacităţii de - Trebuie consemnată modern la Aciuţa II, a fost pusă în funcţiune staţia şoară; 12,0i
ştiri;
pă plină" în toate direcţii­ acţiune. nr. 2 la Bătuţa, s-a modernizat fluxul tehnologic ne relata ing. Radu Dicu, iului xx;
le. în primul rînd, s-a for­ certitudinea colectivului nos­ pentru realizarea criblurilor poliedrice la Vîrfuri II, inginerul şef al întreprin­ patriotice;
mat un colectiv puternic, - Ce rezultate a obţinut tru că ne vom îndeplini a fost înnoită staţia de concasare din cariera Porccni derii — planul la export moara fol
De la 1 h.
bine sudat, capabil să se I.P.I.C.C.F. Deva in perioa­ sarcinile de plan şi anga­ şi este în curs de finalizare cea din cariera Brănişca. a fost depăşit cu 87,1 la premieră
mobilizeze şi să rezolve o- da care a trecut din 1987 ? jamentele asumate în în­ Prin toate aceste modernizări se urmăreşte obţinerea sută, acest procent supli­ Arii din -j
perativ orce fel de pro­ — întregul nostru colectiv trecerea socialistă. De fapt, unor agregate la un nivel calitativ superior. De mentar destul de ridicat, eu,
bleme legate de îndeplini­ de muncă s-a mobilizat e- cronicarul muncii şi vieţii exemplu, ponderea produselor poliedrice va ajunge exprimînd, de fapt, capa­ nane;
nai; 10,15
rea şi depăşirea sarcinilor xemplar pentru a întîmpina din judeţul nostru, care este Ia 60 la sută din totalul agregatelor de carieră. citatea tehnică, forţa de dio; 10,-15
de plan, a angajamentelor Conferinţa Naţională a parti­ ziarul „Drumul socialismului", La producţia de serie mică şi mijlocie s-au orga­ mobilizare şi acţiune a cîntcc; 17
asumate in întrecerea socia­ dului prin realizări deosebite va putea consemna în pa­ nizat echipe complexe specializate în execuţia produ­ oameftilor muncii din uni­ Ştiri; 17.
listă. Mulţi cred că era la toate capitolele. Astfel, ginile sale - cum a făcut selor respective, s-au întocmit planuri do croire, iar tatea noastră". economică cin
şi
te
construcţii
pe
scară
foloseşte
metalice
de
atelierul
vorba de un colectiv gata pe primele cinci luni din întotdeauna - aceste împli­ largă trasajul după şabloa ne, filetarea prin rulare la — în acest an ce pro­ 18,00 Orei.
şi
constituit - cel al fostei atest an raportăm depăşirea niri, bază de pornire pentru prezoane, • tehnologia de preîncălzirc a materialelor duse au fost solicitate la tin do Coc
Anul
întreprinderi de industrie producţiei globale cu 1,9 la noi şi noi realizări. în viitor. şi de uscare a electrozilor la operaţiile de sudură. export ? nale ..a p;
locală — dar nu este aşa. sută, obţinerea la producţia — Este vorba, în primul lîultt, ■ ,
Amfrceatri
Tehnologiile noi — datorate marfă a unui plus de circa rînd, despre diverse repere Kadio .jura
din metal şi de cantităţi laţia ruti>
mai mari de calupi de an- nă; 21,or
22, 1
dezit. Pe primele şase tiv. ; 2:1,00
oră;
luni din 1987 s-a înregis­ tic; 20,10
Eficienţa economică - „verticală“ trat o depăşire de 8 la zicală; 2-
tin do şt
sută a prevederilor de plan.
De asemenea, se poate
a dezvoltării intensive consemna faptul că există -
la
fie
şanse
solicitat
să
export agregatul pentru im
injectarea suspensiilor co-
Astăzi, cind materiile 91,1 la sută, productivita­ loidalc — realizare deose­
prime .şi materialele au că­ tea muncii — cu 14,1 la bită a colectivului nostru.
DEVA ;
pătat valoarea unor „te­ sută, beneficiile — cu 48,1 Sîntem conştienţi- că prin însoară
zaure" — datorită penu- ia sută, iar cheltuielile de export comunicăm cu lu­ plnzclc si
riei existente pe plan mon­ producţie au fost reduse mea întreagă şi facem to­ ii-a —
lor
dial — este de neconceput cu peste 5 milioane Ici. tul pentru o ne însuşi HA.
desfăşurarea oricărei acti­ Intrînd şi mai departe acel „limbaj' tehnic ne­ l'-Il
1
vităţi productive fără o în angrenajul intim al efi- cesar I ceea si di”
eficienţă economică ridi­ ■ eiertţei, putem menţiona - B); I
(Flacăra);
cată. „Se poate afirma — că lă cheltuielile materia­ rian — sc
remarca ec. Marin Dachin, le s-au obţinut economii tel); PET
contabilul şef al I.P.I.C.C.F. de 1 784 000 lei, îndeosebi Agregatul pentru injec­ buna rea 1
Deva — că în condiţiile prin reducerea consumuri­ tarea suspensiilor coloi­ ring); Sa
Noiembrie
dezvoltării intensive — ce­ lor specifice la materii dale — una dintre cele clin Va
rinţă'de prim. ordin a ac­ prime şi materiale, com­ mal recente creaţii teh­ (Unire
men
tualului cincinal — efi­ bustibili, amortismente etc. nice ale colectivului tural), v
cienţa reprezintă o ade­ De pildă, la combustibili I.P.I.C.C.F. Deva. darea (Lut
vărată .„coloană verticală" am economisit 114 tcc prin NEA Ij’rit'
în jurul căreia trebuie să reducerea normelor de con­ viteazul
nerul);
fie clădită, cu pasiune şi sum la unele utilaje şi 0-lea iaci ]
devotament, întreaga ac­ mijloace de transport. De. Grijă sporită pentru munca Mumele unei „porţi n rcsc); T3JI
tivitate de făurire a bu­ asemenea, s-au intensificat torul cu
nurilor materiale". preocupările pentru recu­ zat); 131?
(Steaua •
— Aiu reţinut că între perarea şi recireularea ma­ şi viaţa oamenilor informatica ! BARZA:
dezvoltare intensivă şi e- terialelor rcfolosibile, pre- un tal
ficienţă trebuie să fie o . dîndu-se peste prevederile Desfăşurarea unei intense activităţi dc protecţie a Am vrut să încheiem a- acţiunilor, acolo unde este OH A ŞTII-;
(Patria);
legătură ca de la cauză la planului 315 tone de oţel muncii, stabilirea şi aplicarea tuturor măsurilor ne­ ceastă pagină, dedicată u- mai greu /" cific q
efect. şi 4 tone dc aliaje di­ cesare pentru înlăturarea stărilor nocive şi pericu­ nui harnic colectiv, cu o Specialiştii întreprinderii lor (Flacă
— Nu doar atît. însăşi verse. loase de la toate locurile dc muncă — constituie, preo­ temă care să lase o fe­ BAI: Doi
(Casa d©
dezvoltarea . fiecărei uni­ — Pe plan intern s-au cupări permanente pe agenda de lucru a comitetelor — ca inginerii Andrei Harry ţeg :
tăţi economice trebuie să refolosit materiale recu­ de partid şi de sindicat ale I.P.I.C.C.F. Deva. în a- reastră deschisă spre viitor. si losif Cismaş, sau şeful de aur (i
se realizeze cu minimum perate ? tenţia conducerii colective a unităţii a stat mereu eli­ Şi am găsit-o : informatica! oficiului de calcul, ec. Emil Acţiunea
LAN : Ir*
do valori materiale şi u- — Desigur. La atelierul minarea totală a posibilităţilor de accidentare sau Din anul 1978 funcţionează Munteanu — au o mare (Casa d'-
mane. Adică eficienţa este dc mase plastice s-au re­ dc îmbolnăviri profesionale ale oamenilor muncii. La la I.P.I.C.C.F. Deva un oli- contribuţie la dezvoltarea de MERI A: e
şi intrinsecă dezvoltării folosit 30 tone de mase rezultatele bune obt,inute în prezent s-a ajuns, în pri­ ciu de calcul, care, prin programe, la prelucrarea pe (Mur' \il)
Zero v’Lu
intensive şi un efect ime­ plastice, iar la atelierul mul rînd, prin instruirea întregului personal cu sar­ programele ce le are în calculator a cit mai multor
diat, pozitiv al acesteia. de prelucrări mecanice cinile specifice de protecţie a muncii ce le revin. Pro­ exploatare şi in faza de date din activitatea între­
Aşa cum sublinia secreta­ s-au utilizat pentru diver­ cesele de producţie sînt, dc asemenea, conduse şi analiză, ajută electiv con­ prinderii. In acest an va
rul general al partidului, se repere de dimensiuni supravegheate de cadre competente, autorizate şi intra în dotarea unităţii un
t o v a r ă ş u l Nicolae mai mici circa 80 tone de instruite în acest scop. S-a pus un accent deosebit ducerea întreprinderii în lua­ nou minicalculator, iar cu
Rezultatf
Ceau.şescu, înnoirile .şi mo­ materiale metalice sub pe autocontrolul dc protecţie a muncii — aceste ac­ rea deciziilor la timp şi cu ajutorul specialiştilor de ia 1 iulie li
dernizările efectuate în „STAS" — rezultate din. ţiuni desfăşurîndu-se trimestrial cu sprijinul a peste maximă eficienţă. ,, întot­ Extrag-
fluxurile dc producţie, în debitarea tablelor pentru 20 de inspectori obşteşti din cadrul grupelor sindi­ deauna - sublinia ing. An­ Centrul teritorial de calcul 2G, 33.
Extrag.
tehnologiile de fabricaţie realizarea flan.şelor livra­ cale, fiind urmate de analize colective şi măsuri co­ drei Cimpean, secretarul co­ Deva s-a trecut- la realiza­ 20, 20, 10,
trebuie să aibă la bază te la export şi a altor pro­ respunzătoare. mitetului de partid — am rea unui subsistem infor­
ideile şi forţele proprii duse. Pe viitor se prevede dotarea cioplitorilor de piatră acordat atenţie deosebită matic pentru programarea,
fiecărui colectiv de muncă. — Cum arată, din punct din cariere cu măşti de protecţie pentru evitarea in­ mijloacelor şi căilor de atin­ lansarea şi urmărirea pro­
— Cum au fost rezulta­ de vedere al eficienţei e- halării pulberilor do S1O2 (rezultat al colaborării cu ducţiei — subsistem ce se :VRE
tele. pe linie de eficienţă conomice, realizările din institutul de cercetări ştiinţifice de profil din Bu­ gere, operativ şi cu efi­ va finaliza pină la siirşitul j fa .1* Oi,
economică, în primul an primul semestru 1987 ? cureşti), introducerea unor agregate de prelucrat cienţă, a obiectivelor ce ni acestui an. Deci, la
al actualului cincinal ? — Costurile de produc­ plăci cale pentru reducerea efortului fizic ş.a. le-am propus. Şi inlorma- l’eittru t
— Mai întîi, trebuie să ţie s-au redus cu aproape în cadrul unităţii funcţionează şi un bufet dc in­ tica este una dintre aceste I.P.I.C.C.F. Deva există nu menţine t
arătăm că în 1986 — faţă 2 milioane lei, prin reali­ cintă, unitate de alimentaţie publică bine aprovizio­ doar fereastra prin care cer varial
V
senin.
de ultimul an al cincina­ zarea unor consumuri spe­ nată. „Zilnic — ne relata Maria Gabor, şefa unităţii „porţi" prin care se poate să privim viitorul, ci şi locul în general
lului trecut — nivelul rea­ cifice mici la produsele — în sala de mese, spaţioasă, de care dispunem, ser­ intra în... viitor. Prin com­ propriu-zis prin care se poa­ râturile
lizărilor a fost considera­ din metale şi mase plasti­ vesc masa peste 160 de abonaţi. Meniurile, diversifi­ paraţie, putem afirma că cuprinse
bil mai mare : la produc­ ce. Practic, cheltuielile cate de la o zi la alta, sînt compuse din două feluri informatica este un domeniu te intra : informatica ! grade, 28 Iar ş
intre
ţia marfă — cu 11,8 la totale la 1000 lei produc­ de mîncare caldă şi costă numai 12 lei. De aseme­ Ea munt
sută. producţia netă — 11 ţie marfă au fost reduse nea, prin bufetul nostru, oamenii se pot aproviziona de virf al activităţii, aşa Pagină realizată de roasă, cu
senin.
la sută, producţia marfă cu 14,3 lei, iar cele ma­ cu piine şi pot face micile cumpărături pentru cum comuniştii sînt întot­ MARIN NEGOIT/t derat din Vh
vândută şi încasată — teriale cu 20 lei. casă". deauna în Fruntea tuturor