Page 61 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 61
(«vw
Wv.\
lo) (U OJ
22 de ani de !a Congresul a! IX-lea al P.C.R.
: ' ' S ■ ^ ' ...... v .
EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
S O C I A L I S M U L A.E.I. Bărăşti - unitate
reprezentativă a zootehniei
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C.
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N huneclorene
Anul XXXIX, nr. 9 227 SÎMBÀTÀ, 18 IULIE 1987 4 pagini — 50 bani Dimensiunile dezvoltării ţională în satele hunedo- re ne permite să desfăşu
multilaterale a patriei noas rene. Iar o dovadă eloc răm activitatea în cele mai
tre socialiste în cei 22 de ventă a dezvoltării şi mo bune condiţii. Este vorba
ani de la Congresul al IX- dernizării zootehniei din de nouă adăposturi cu o
Vizita de lucru a tovarăşului lea al partidului - anii judeţul nostru o constituie capacitate totală de peste
- pe lingă creşterea şep-
5 000 capete bovine, orga
de glorie ai Epocii Nicolae
nizate în două ferme pen
Ceauşescu — sînt evidente telului din cooperativele tru îngrăşat animalele.
agricole şi I.A.S. şi întă
pentru oricine. Sînt ani în
Nicolae Ceauşescu în unităţi care, impetuoasă a indus fermele bazei materiale deţi în Fiecare adăpost este dotat
cu
odată
rirea
dezvolta
zootehnice
rea
cu
instalaţii
electromeca
triei, a localităţilor patriei, nute de acestea — crearea nice de eliminare a dejec
agricole din judeţul Constanţa viguroşi paşi înainte a fă asociaţiilor economice in- ţiilor, furajare, asigurîndu-se
alimentare
apă
cu
şi
tercooperatiste pentru creş
cut şi agricultura. Este, fă
puterni
animalelor,
ră îndoială, meritul incon
un
îngrăşă-
ce
testabil al secretarului ge terea complexe specializate zător microclimat şi corespun
creşterii
T o v a r ă ş u i Nicolae lui faţă de dezvoltarea ju pentru a permite o dez neral al partidului, tovară în producţia pe scară in rii tineretului bovin. Buna
Ceauşescu, secretar ge deţului, a întregii ţări, voltare mai bună a plan-' şul Nicolae Ceauşescu, de dustrială a laptelui şi căr funcţionare a instalaţiilor,
neral al Partidului Co pentru preocuparea stator telor şl să se acţioneze a fi reconsiderat locul şi nii. a maşinilor şi utilajelor in
munist Român, preşedin nică de îmbunătăţire con pentru obţinerea Unor so rolul agriculturii în angre în rîndul acestor unităţi,- tră în grija sectorului do
tele Republicii Socialiste tinuă a condiţiilor de mun iuri de sămînţă de in mai najul economico-socîal al un loc de frunte deţine, deservire. Pentru a asigura
România, a făcut, în cursul că şi viaţă ale tuturor ce productive, care să asigure ţării, de a-i fi definit cu fără îndoială, A.E.I. Bă hrana necesară celor peste
dimineţii de vineri, o nouă tăţenilor patriei. o grosime mal mare a tul rigoare ştiinţifică importan răşti, al cărei colectiv, prin 5 000 de animale pe care
vizită de lucru în unităţi Primul punct al vizitei pinilor şi o producţie spo ţa, de a fi acţionat cu hărnicie şi responsabilita le deţinem, dispunem de
agricole din judeţul Con l-a constituit Cooperativa rită. consecvenţă pentru conti te, prin organizarea rigu 455 ha teren pe care-!
stanţa. agricolă dc producţie Te- S-a atras, de asemenea, nua dezvoltare şi moderni roasă a activităţii zilnice cultivăm anual cu diferite
Această întîlnire a tova chirghiol. atenţia ca recoltarea să zare a acestei ramuri fun a reuşit în cei aproape categorii de culturi furaje
răşului Nicolae Ceauşescu La coborîrea din elicop se facă în cel mai scurt damentale a economiei na şapte ani de la înfiinţare re. Din această suprafaţă
cu lucrătorii ogoarelor con- ter, t o v a r ă ş u l Nicolae timp pentru a se evita ţionale, să înregistreze mereu re 140 ha sînt destinate plan
stănţene s-a desfăşurat în Ceauşescu a fost salutat orice pierdere, iar această Deşi judeţul nostru are zultate dintre cele mai telor lucerniere, 120 ha
acelaşi climat de intensă cu deosebită stimă de lucrare să se execute, în o pondere predominant bune în muncă. Cum se fiind irigate. Avem, de a-
activitate, de puternică primul secretar al Comi viitor, prin smulgere pen industrială, agricultura a prezintă la această dată semenea, condiţii bune
angajare patriotică, revo tetului judeţean de partid, tru a se realiza o valori cunoscut în aceste peste complexul de îngrăşare al pentru adăpostirea furaje
luţionară a comuniştilor, a Mihai Marina, şi Florea ficare integrală a plante două decenii o accentuată taurinelor de la Bărăşti ? lor — fînare de 600 tone
tuturor oamenilor muncii Gruia, ministru secretar lor. dezvoltare atît în sectorul Ne răspunde Emil Jeldujer,
din agricultură pentru în de stat la Ministerul Problematica tehnologiei vegetal cit, mai ales, în directorul asociaţiei: MIRCEA LEPĂDATU
făptuirea indicaţiilor şi o- Agriculturii, de repre de cultivare a inului a cel al creşterii animalelor, — Deţinem o puternică
rientărilor date de secre zentanţi ai organelor lo fost abordată şi în cadrul ocupaţie, de altfel, tradi bază tehnico-materialâ ca- (Continuare în pag. a 3-a)
tarul general al partidului cale de partid şi de stat. dialogului pc care secre
cu privire la încheierea în T o v a r ă ş u l u i Nicolae tarul general al partidului
timp cît mai scurt şi cu Ceauşescu i-a fost înfăţi l-a purtat cu specialişti,
cele mai bune rezultate a şat aici un lan de in pen cercetători şi cadre din
secerişului, pentru execu tru fibră şi pentru sămînţă, conducerea agriculturii a-
tarea la termenele optime unde tocmai se începuse re cestui judeţ, la Staţiunea
şi la un nivel calitativ su coltarea. împreună cu spe de cercetare pentru culturi
perior a celorlalte lucrări cialiştii prezenţi, secreta irigate „Dobrogea“ —
agricole de sezon. rul general al partidului a Valu Iui Traian, următo
Vizita, avînd un pro examinat starea de vege rul obiectiv al vizitei.
nunţat caracter de lucru, taţie a inului, densitatea A fost prezentat un lan
a avut, de asemenea, ca acestei culturi, calitatea de 30 ha, cultivat cu in
obiectiv examinarea, .la tulpinilor şi a seminţelor pentru ulei, de pe care se
faţa locului, a modului în din acest an. Pe baza eva evaluează o recoltă de cir
care se cultivă în prezent luărilor, s-a arătat că de ca 2 200 kg sămînţă la
inul, o plantă tehnică cu pe această parcelă se va hectar, superioară preve
mare valoare economică. obţine o producţie medie derilor iniţiale.
S-a analizat, îndeosebi, la hectar de circa 4 500 kg T o v a r ă ş u l Nicolae
starea ds vegetaţie a aces fibră şi 1 000 kg sămînţă, Ceauşescu a analizat sta
tei plante, soiurile cultivate cantitate superioară pre diul dezvoltării culturii de
în prezent, măsurile luate vederilor planului. in în acest judeţ, precum
pentru valorificarea supe Secretarul general al şi în alte zone din ţară
rioară a seminţei precum partidului a apreciat că modul în care cercetarea
şi a tulpinii de in, extin trebuie să se acţioneze în ştiinţifică din domeniul a-
derea acestei culturi pe continuare pentru mărirea griculturii este implicată
noi suprafeţe. De aseme densităţii acestei culturi, în crearea de soiuri cu
nea, secretarul general al concomitent cu îmbunătăţi înaltă productivitate, a-
partidului a urmărit modul rea fertilizării solului, a .daptate diverselor condiţii
de funcţionare a unor ma irigării acestuia, în vede pedoclimatice ale ţării.
şini agricole perfecţionate rea obţinerii unor produc T o v a r ă ş u l Nicolae
de specialiştii din cadrul ţii mai mari şi a unor se Ceauşescu a apreciat că
Trustului S.M.A. Constan minţe de calitate supe soiurile ce i-au fost pre
ţa.
rioară. în acest sens, s-a zentate nu sînt dintre cele
T o v a r ă ş u 1 Nicolae indicat ca imediat să se mai productive şi, în acest
Ceauşescu a fost întâmpinat însămânţeze cu in unele sens, a cerut cercetării
pc întreg parcursul vizitei, Ioturi experimentale, la o ştiinţifice să desfăşoare o
cu sentimente de profundă distanţă de 4 cm între rîn- muncă mai susţinută în
dragoste şi stimă de oame duri, pentru a se obţine vederea ameliorării soiuri
nii muncii constănţeni, o densitate sporită. lor de in pentru fibră şi
care au exprimat recunoş S-a considerat, totodată, ulei.
tinţa lor fierbinte pentru necesar ca însănunţarea A indicat, de asemenea,
grija permanentă a secre acestei culturi să înceapă
tarului general al partidu în viitor mai devreme (Continuare în pag. a 4-a)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
GRIUL - STRÎNS CÎT MAI REPEDE Şl FARÂ PIERDERI !
Bătălia pentru strînge- lui Nicolae Ceauşescu, se Dumitru şi Ioan Petreuş grîu 100 ha — ne spunea de transport pus la dispo de mecanizare din Căstău
rea grabnică şi fără pier cretarul general al parti de la formaţia de mecani Dorin Bibolaru, inginerul ziţia unităţii din Orăştie şi Beriu. La volanul aces
deri a griului a luat star dului, cu privire la recol zare din Orăştie, ca şi co şef al cooperativei, ce co de I.T.S.A.I.A., condus de tora se aflau Ioan Turdă-
tul şi în Consiliul ' unic tarea griului în 8—10 zile, legii lor Petru Mezei, Şte ordona îndeaproape lucra Nicolae Nicola, şi dusă la şan, Ioan Lăscoi, Mihai
agroindustrial Orăştie. încă evitîndu-se orice risipă. fan Creţu, Dumitru Mihăi- rea. Dacă vremea ne va locul de depozitare stabi Cristinescu, Florin Con
din prima zi de seceriş, la Prima unitate ce a în lit. In urma combinelor stantin, Ioan Murgoi, Pe
această activitate deosebit ceput secerişul la grîu au intrat în acţiune pre tru Paraschiv, Vasile Tro-
de importantă a campaniei este Cooperativa agricolă C.U.A.S.C. O R Ă Ş T I E sele, pe o mare suprafaţă san ş.a., toţi oameni cu
agricole de vară 1987 s-a de producţie din Orăştie. de teren paiele secerate multă experienţă la sece
realizat o puternică mobi S-a intrat cu şase combi fiind deja balotate. riş. Se muncea cu grabă
lizare şi desfăşurare de ne într-un frumos lan din lă şi Vasile Ursu de la cea permite, în cîteva zile dc In aceeaşi zi, adică pentru a se strînge recol
forţe umane şi mecanice tarlaua numită „Holîngă". din Pricaz şi-au reglat în lucru în plin, cu aceeaşi miercuri 15 iulie a.c., a ta cit mai repede, în con
— cooperatorii, mecaniza Lucrarea a început ime aşa fel combinele îneît nu concentrare de forţe meca început secerişul griului şi diţiile . evitării oricărei ri-
torii şi specialiştii fiind diat ce s-a ridicat rouă de rămînea nici un spic ne nice, putem încheia sece la C.A.P. Căstău. S-q in
ferm hotărîţi să traducă pe spice şi s-a muncit în tăiat şi nici un bob în rişul. trat în fan în tarlaua nu TRAIAN BONDOR
exemplar în viaţă orientă tins pînă seara, fără pau spice. Recolta era încărcată cu mită „Peste drum" cu nouă
rile şi indicaţiile tovarăşu ze. Mecanizatorii Vasile — Avem semănate cu operativitate în mijlocul combine — ale formaţiilor (Continuare in pog. o 3-a)
